BusinessMagazin

Tag: Timisoara

  • Fie omu’ cat de mic, dupa masa doarme-un pic. Imaginea zilei de pe un santier

    Aflati in pauza de pranz si doborati de caldura, pe strada Teiului, aproape de Gheorghe Lazar, lucratorii trag un pui de somn direct pe asfalt. Momentul a fost surprins, se pare, joi, in jurul orei 13.00.

    „Trei bravi luptători din Ordinul Dezvoltării în Forţă căzuţi la datorie în bătălia de pe Strada Teiului, în apropiere de Gheorghe Lazăr. Întru veşnica lor pomenire, constructorul a anunţat că va abandona un morman de moloz în colţul blocului, iar Primăria lui Nicolae Robu va include obiectivul în circuitul turistic al oraşului.

    Acum vă rugăm să păstraţi liniştea, să le fie odihna uşoară! Mă refer şi la voi, ăia cu Zilele Oraşului.

    Distribuiţi mai departe pentru ca sacrificiul lor să nu treacă neobservat. Vor rămâne veşnic în memoria noastră„, a notat pe Facebook, alaturi de fotografie, timisoreanul care i-a surprins pe lucratori in timp ce se odihneau.

    Imaginea a nascut o multime de reactii. Unii timisoreni au sustinut ca acestia au dreptul sa faca ce vor in pauza de munca, in vreme ce altii s-au aratat revoltati, facand trimitere la faptul ca, in general, pe santierele din Timisoara sunt putini cei care muncesc, iar termenele de finalizare sunt mai mereu depasite.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Rasturnare de situaţie: Oraşul din România care a DEPĂŞIT Cluj-Napoca. În ultimul an a EXPLODAT şi practic s-a dublat

    Timişoara a devenit la jumătatea acestui an cea mai mare piaţă de birouri din provincie, depăşind pentru prima dată Cluj-Napoca la suprafaţa de birouri în funcţiune, în condiţiile în care stocul a crescut cu 53.000 mp în acest an, cu 26% mai mult decât suprafaţa livrată anul trecut, arată datele firmei de consultanţă imobiliară Activ Property Services.
     

  • Timişoara a intrat pe radarul marilor lanţuri internaţionale de hoteluri

    Astfel, compania Hotel Development a semnat cu lanţul hotelier Orbis, care administrează hotelurile ibis, un contract de management pentru o perioadă iniţială de 15 ani, pentru primul hotel ibis din Timişoara.
     
    Hotelul este programat să se deschidă în trimestrul patru din 2020.
     
    Piaţa din Timişoara devine din ce în ce mai atractivă pentru dezvoltarea de hoteluri, în condiţiile în care în prezent singurul hotel de brand internaţional din oraşul de pe Bega este NH. Restul hotelurilor au branduri locale.
     
    De asemenea, în acelaşi an urmează să fie deschis şi primul hotel Radisson Blu din Timişoara şi al treilea sub acest brand din România, după cel de pe Calea Victoriei din Bucureşti şi cel din Braşov, ce urmează a fi inaugurat anul viitor, conform celor mai recente date.
     

  • Trei studenţi din Timişoara au participat la una dintre cele mai importante competiţii de tehnologie din lume

    Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe, reducând în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite analizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions. 

     

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. “Primul concurs la care am participat a fost Big Ideea Challenge, organizat de Microsoft”, a povestit Ştefan Iarca într-un interviu acordat exclusiv Business Magazin, în timpul competiţiei. “Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri.” Universitatea din Timişoara i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat. 

     

    “Noi suntem colegi din anul I de facultate, şi cumva ne-am strâns încă de atunci şi am început să dezvoltăm proiecte. În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am reuşit să dăm de un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul. “Am făcut o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automad radiografii pe baza inteligenţei artificiale. Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu, şi dacă există îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată.”

    El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, ştiind că mai există şi alte proiecte similare: “Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee.”

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical “Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul. Vrem să ajungem la cât mai multe pe plan local, apoi să ne extindem în Europa, în ţările care au probleme cu radiologi, mai precis Germania şi Marea Britanie. E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Ce aşteptări au studenţii de la competiţie? “Vrem să primim un feedback bun din partea mentorilor, pentru că acesta e cel mai important lucru pe care poţi să îl primeşti, fie dacă ai câştigat sau nu. Şi, evident, ne dorim să ajungem cât mai departe”, încheie Ştefan Iarca.

    Faza finală, la care participă 49 de echipe, a debutat luni la sediul Microsoft din Redmond, Washington. Câştigătorii vor fi premiaţi miercuri de Satya Nadella, CEO-ul Microsoft. Echipa studenţilor români nu s-a calificat în semifinale, acolo unde se vor întrece 18 din cele 49 de echipe.

     

  • (P) CTP ţinteşte un portofoliu de 1 milion mp până la sfârşitul anului 2018

    Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.

    “Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare,  din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România. 

    De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.

    Peste 700.000 m² de spaţii în capitală

    Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice  în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.

    CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.

    CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018. 

    În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.

    Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti

    Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    “Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.

    Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).

    Zona de vest rămâne prioritară

    Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.

    “Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”

    CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

    Cifre:

    1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018

    700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018

    Prezenţă în 10 oraşe din ţară

    Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)

  • (P) CTP ţinteşte un portofoliu de 1 milion mp până la sfârşitul anului 2018

    Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.

    “Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare,  din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România. 

    De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.

    Peste 700.000 m² de spaţii în capitală

    Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice  în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.

    CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.

    CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018. 

    În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.

    Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti

    Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    “Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.

    Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).

    Zona de vest rămâne prioritară

    Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.

    “Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”

    CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

    Cifre:

    1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018

    700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018

    Prezenţă în 10 oraşe din ţară

    Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro

     

  • Un oraş din România este considerat “centru al traficului de fiinţe umane” de catre poliţiia germană

    În timp ce autorităţile române se chinuie să ascundă sub preş fenomenul migraţiei ilegale, cele germane o spun pe şleau: Timişoara a devenit un centru al traficului de fiinţe umane. Migranţii sunt înghesuiţi cu zecile în camioane de mare tonaj, fără aer suficient, şi transportaţi peste graniţă.

    Timişoara este un centru al traficului de fiinţe umane, a informat revista germană Welt am Sonntag, citând poliţia federală germană.

    Potrivit unui comunicat transmis de autoritatea germană responsabilă cu gestionarea frontierelor, Timişoara are un “rol semnificativ” în activitatea organizaţiilor de traficanţi care pun în pericol viaţa persoanelor, acestea fiind transportate în camioane de diferite tonaje. Oraşul românesc are funcţia de “hot spot” (centru de colectare şi distribuţie) în activitatea reţelelor.

    Poliţia confirmă astfel o analiză care susţinea că Timişoara este un centru al traficului de fiinţe umane, pe traseul balcanic. Conform reporterilor germani, în municipiu, oameni de diferite naţionalităţi sunt urcaţi în camioane cu care sunt apoi transportaţi în Ungaria şi alte ţări din Europa Centrală.

    Jurnaliştii germani au aflat că traficanţii cer uneori chiar şi 5500 de euro pentru a transporta familii în Germania. „Afacerile” se fac de obicei în Turcia.

    Potrivit datelor Poliţiei federale, majoritatea camioanelor, de tonaje diferite, utilizate pentru traficul de fiinţe umane pe ruta balcanică, provin din “zonele de sud şi est ale Europei”. Cele mai multe dintre ele au fost înmatriculate în Turcia.

    Cititi mai multe pe www.tion.ro

  • Guvernul vrea construirea aeroportului Bucureşti Sud în parteneriat public-privat

    „În şedinţa de astăzi (joi – n.r.) adoptăm cel de-al doilea pachet de investiţii strategice care vor fi realizate în parteneriat public-privat. În şedinţa din 24 mai am adoptat primele cinci proiecte. Astăzi (joi – n.r.) adoptăm încă opt proiecte strategice de investiţii care urmează să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public privat. Dintre acestea, trei sunt în domeniul sănătăţii, ceea ce arată interesul guvernului României pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale”, a spus la începutul şedinţei Executivului premierul Viorica Dăncilă.

    Ea a precizat că este vorba despre construirea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem, în condiţiile în care România s-a confruntat cu o criză de plasmă în ultimul an. De asemenea, Executivul intenţionează construirea spitalelor regionale Timişoara şi Brăila-Galaţi, ultimul cu o capacitate de 800-1000 de paturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un business care face oamenii fericiţi are nu moare niciodată. ”Avem clienţi de la 18 ani până la bunici”

    Nu e greşit să spui că PANDORA a devenit un fenomen pe piaţa locală a bijuteriilor, iar cozile pe care le întâmpini în magazine în perioadele aglomerate ilustrează perfect apetitul românilor pentru produsele companiei. De ce a fost totuşi nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte strategia PANDORA pentru anii ce urmează?

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.