BusinessMagazin

Tag: suspendare

  • CNADNR suspendă din funcţie un director pentru că a participat la o emisiune tv

    Compania de Drumuri arată, într-un comunicat, că fişa de post semnată de toţi salariaţii CNADNR interzice acestora să acorde interviuri şi să furnizeze documente sau informaţii în legătură cu activitatea CNADNR în lipa unui mandat acordat de directorul general.

    “Având în vedere că domnul Alin Goga a afirmat că a participat la o şedinţă CTE unde a constatat că «tratăm lucrurile cu superficialitate», că referitor la autostrada Orăştie – Sibiu «nu există rezolvare tehnică în» acest moment, că «s-a făcut o chetă de 250 de mii euro», că «noi suntem cei mai inteligenţi şi cei mai buni, pe unde am ales să construim? Exact pe unde este cel mai prost», că «angajaţii CNADNR vin de acasă cu casa de marcat, scot din priză casa CNADNR-ului şi pleacă acasă cu 8-9.000 ron pe tură», comisia de cercetare disciplinară a solicitat salariatului, ca în data de 28.08.2015 să se prezinte la comisie în vederea probării celor afirmate”, susţine CNADNR.

    Goga a afirmat în iulie că tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie trebuie reconstruit şi a vorbit despre ilegalităţi în CNADNR.

    “Vă spun că suntem ca la «Meşterul Manole»: ce am construit şi am plătit: 150 de milioane de euro trebuie să scoatem tot afară şi – am vorbit asta cu profesori universitari, cu absolut toată lumea – în condiţiile în care am ştiut că recepţionăm un lucru defect. A fost o pasivitate. Acum o lună de zile am fost la o altă emisiune şi după patru zile am fost chemat la DNA. Sper ca mâine DNA-ul să fie la CNADNR. Nu poate să rămână aşa. Paroxismul la care s-a ajuns în CNADNR e departe de orice închipuire. 14 miliarde de euro am primit din 2007 până în prezent. Sunt bani care s-au dus şi pe întreţinere, pe investiţii, reabilitări şi avem o reţea care e jalnică, pentru că totul porneşte din interior: 6.000 de oameni şi 10 la sută sunt ingineri de drumuri şi poduri. Acolo doar 10 la sută sunt ingineri de drumuri, într-o companie eminamente tehnică. Sunt regionale care au patru ingineri de drumuri. În condiţiile în care am angajat toate specializările exotice, găsiţi papagali de toate culorile. Fiecare director şi-a angajat toate rudele. Nu este de astăzi, se perpetuează”, a spus Goga.

    Pe durata cercetării disciplinare prealabile, contractul individual de muncă al lui Goga este suspendat conform legii, salariatul având obligaţia de a răspunde, în această perioadă, la convocările comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, afirmă Compania de Drumuri.

    CNADNR susţine că Goga a avut perioade în care a renunţat la calitatea de salariat al companiei de drumuri, după care s-a reangajat, şi a mai fost subiectul unei cercetări disciplinare. După desfacerea contractului individual de muncă pentru absenţe nemotivate, a fost reangajat ţinându-se cont de situaţia familială a acestuia, potrivit sursei citate.

    Alin Goga a afirmat la finele lunii iulie, la Realitatea TV, că tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie ar trebui închis, în contextul în care circulaţia se desfăşoară în condiţii nesigure, iar singura soluţie rămâne reconstruirea sa. Asta în condiţiile în care au existat proiectant, consultant, inclusiv sesizări cu privire la situaţia terenului, iar traseul s-a modificat cu câteva sute de metri pe o zonă unde se produc alunecări şi este cunoscut acest lucru. În acest sens, explică Alin Goga, o dovadă în plus a situaţiei terenului fiind DN7 şi magistrala feroviară 200 care au avut probleme dintotdeauna, în zona aceea, şi în permanenţă CNADNR şi CFR au efectuat reparaţii şi, cu toate acestea, alunecările tot se produc.

    CNADNR a identificat mai multe probleme la lotul 3 al autostrăzii Sibiu – Orăştie, anunţând că de “slaba calitate a lucrărilor” este vinovat constructorul italian Salini Impregilo şi că acesta trebuie să remedieze problemele deoarece tronsonul de autostradă riscă să fie acoperit de alunecări de teren. Astfel, la doar opt luni de la inaugurare, pe cei 22 de kilometri ai tronsonului dintre Cunţa şi Sălişte, terasamentul “stă să o ia la vale”, o placă de beton s-a spart deja, iar ţevile de scurgere sunt îndoite. Autostrada este în garanţie timp de 4 ani, astfel că lucrările de remediere vor fi executate pe riscul şi cheltuiala antreprenorului.

    Salini-Impregilo SpA a informat că realizează o serie de expertize tehnice în zonele cu probleme. Până în momentul de faţă, CNADNR SA, însă, nu a primit nicio informaţie oficială cu privire la investigaţiile, testele şi concluziile acestor expertize. La sfârşitul acestei săptamâni, este programată, de comun acord, o şedinţă tehnică, în cadrul căreia se aşteaptă ca antreprenorul să prezinte aceste detalii pentru defectele din zona km 60+660, inclusiv soluţia tehnică de remediere, dat fiind faptul că şedinţa a fost solicitată de către antreprenor, susţine CNADNR.

    Un alt angajat al CNADNR, Liviu Costache, este şi el cercetat disciplinar pentru că a participat la o emisiune tv din data de 4 august.

    “La această emisiune şi domnul Costache a făcut afirmaţii nefondate, neadevărate, jignitoare şi calomnioase la adresa companiei şi a angajaţilor săi. Şi în acest caz, conform legislaţiei, comisia de cercetare disciplinară solicită domnului Costache probarea celor afirmate”, se mai arată în comunicatul CNADNR.

    Costache a fost directorul direcţiei comerciale din cadrul CNADNR, iar după reorganizarea acesteia i s-au propus două posturi de conducere pe care le-a refuzat. Contractul lui Liviu Costache cu CNADNR a fost desfăcut în 2011, dar a fost reangajat în companie în 2014.

     

  • Au strâns 5 milioane de dolari şi apoi au închis compania în mijlocul nopţii. 400 de angajaţi au fost concediaţi prin e-mail

    Start-up-ul Zirtual, care a obţinut în ultimii ani finanţări de peste 5,5 milioane de dolari, şi-a suspendat brusc activitatea  în mijlocul nopţii, trimiţând un e-mail celor 400 de angajaţi prin care îi anunţa că şi-au pierdut slujbele. Zirtual este o companie de IT care oferea servicii de asistenţă personală online.

    Odată cu e-mail-ul trimis la 1:34 dimineaţa, compania a şters pagina de Facebook, profilul de Twitter şi cel de Google+; pe site-ul Zirtual apare mesajul “operaţiuni în aşteptare.” A urmat un mesaj către clienţi, anunţându-i că start-up-ul suspendă operaţiunile pentru a reorganiza structura existentă, scrie Business Insider.

    Vestea a venit ca un şoc pentru angajaţi, care nu aveau nici cea mai vagă idee despre situaţia în care se află compania.  CEO-ul companiei, Maren Kate Donovan, nu a răspuns solicitărilor de a comenta situaţia.

    Cu 13 ore înainte de concedierea angajaţilor, site-ul Zirtual accepta încă noi clienţi şi plăţile făcute de aceştia, după cum arată mai multe postări de pe Twitter. Donovan, CEO-ul companiei, declarase recent pentru revista Fortune că transparenţa în relaţia cu angajaţii este extrem de importantă.

    Compania se afla într-un proces de creştere, mărindu-şi în ultimele 18 luni numărul angajaţilor de la 150 la 400. Cu toate acestea, se pare că cei peste 5,5 milioane de dolari strânşi în ultimele runde de finanţare erau destinaţi achitării unor datorii.

    Zirtual a început ca o companie oferind servicii de asistenţă online pentru persoane fizice contra unui abonament lunar de 99 de dolari.

  • Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din PSD

    Suspendarea lui Nicuşor Constantinescu din PSD vine după ce, în ultimele zile, acesta a trimis adrese către organizaţiile din judeţ, dar şi presei, pe care le-a semnat în calitatea de preşedinte executiv al filialei PSD Constanţa, deşi este suspendat din funcţia respectivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De asemenea, el a dispus numirea unui preşedinte interimar la conducerea organizaţiei PSD Mangalia şi numirea unui apropiat în funcţia de coordonator al Colegiului 3, pe care l-a desemnat să se ocupe de alegerile interne ale partidului în acest colegiu.

    Toate acestea în condiţiile în care, în 24 aprilie, Nicuşor Constantinescu fusese suspendat din funcţia de preşedinte executiv al PSD Constanţa.

    Preşedintele interimar al PSD Constanţa, Nicolae Moga, a precizat, într-un comunicat de presă transmi vineri, că a luat act de seria de documente elaborate şi transmise presei de Nicuşor Constantinescu.

    “Acţiunile întreprinse de domnul Constantinescu Nicuşor Daniel sunt în afara statutului, fiind nişte acţiuni făcute în nume personal şi nu reprezintă sub nicio formă poziţia Organizaţiei Judeţene a PSD Constanţa. Organizaţia Judeţeană a PSD Constanţa se delimitează de toate aceste acţiuni întreprinse de domnul Constantinescu Nicuşor Daniel şi vă readuce în atenţie faptul că Organizaţia Judeţeană PSD Constanţa este condusă legal şi statutar de subsemnatul, numit interimar de către conducerea centrală a PSD, urmare demisiei din funcţia de preşedinte a domnului Mazăre Radu-Ştefan”, se precizează în comunicatul semnat de senatorul Nicolae Moga.

    Ataşat acestui comunicat, el a prezentat o adresă semnată, vineri, de preşedintele PSD, Victor Ponta, şi de secretarul general al partidului, Andrei Dolineaschi, prin care organizaţia judeţeană a PSD Constanţa este înştiinţată că Nicuşor Constantinescu “este suspendat din calitatea de membru de partid până la întrunirea Consiliului Judeţean Constanţa”.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în mai multe dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri. De asemenea, el este judecat pentru că ar fi subfinanţat Centrul Militar Zonal, în acest dosar el fiind pus sub control judiciar şi având interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al CJ Constanţa. Totodată, el va fi judecat sub control judiciar în dosarul în care este acuzat că a prejudiciat judeţul cu opt milioane de euro.

    În 24 februarie 2015, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJ Constanţa, printr-un ordin emis de către prefectul judeţului, Ion Constantin.

  • Augustin Zegrean: Preşedintele poate dispune suspendarea unui ministru doar dacă nu este parlamentar

    “Dacă nu este şi membru al Parlamentului. Dacă nu este membru al Parlamentului poate fi suspendat de preşedinte. Preşedintele trebuie să ceară urmărirea lui de către Parchet şi în situaţia asta poate să dispună suspendarea. Aşa scrie la lege”, a spus Augustin Zegrean, înainte de a începe şedinţa de plen a CC, el fiind întrebat de jurnalişti dacă preşedintele Klaus Iohannis îl poate suspenda pe Victor Ponta pentru infracţiunile pe care le-ar fi săvârşit în calitate de avocat.

    Întrebat dacă este îngrijorătoare situaţia din prezent, Augustin Zegrean a răspuns: “E mai îngrijorătoare astăzi decât ieri? (…) Scandalul nu a început astăzi. E început de vreo 25 de ani în România”.

    De asemenea, întrebat despre declaraţiile preşedintei instanţei supreme, Livia Stanciu, care afirma că ceea ce s-a întâmplat marţi în Parlament demonstrează că ”legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României”, Augustin Zegrean a spus: ”Nu ştiu ce impresie are doamna preşedinte a Înaltei Curţi, dar textul pe care l-a spus este corect – «nimeni nu este mai presus de lege». Aşa scrie la Constituţie”.

    Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a declarat, marţi, comentând votul dat în Camera Deputaţilor în privinţa lui Victor Ponta, că problema avizării sau neavizării începerii urmăririi penale aparţine Parlamentului, care ”aşa a înţeles să decidă”.

    Întrebată dacă este posibilă instituirea măsurii controlului judiciar în cazul premierului Victor Ponta, preşedinta instanţei supreme a spus că această măsură este posibilă în cazul oricărui cetăţean, cât timp cel care ia această decizie o fundamentează pe probe. ”Şi premierul este tot un cetăţean al acestei ţări. (…) Nimeni nu este mai presus de lege şi această măsură este aplicabilă oricărui cetăţean. În rest, sigur, rămâne la aprecierea celui care dispune acea măsură să-şi fundamenteze măsura pe care o dispune, pe probe, dacă există sau nu există astfel de probe în dosar”, a menţionat Stanciu.

    Miercuri, preşedinta instanţei supreme a spus, legat de votul dat marţi în Camera Deputaţilor, care a respins solicitarea DNA de urmărire penală a premierului Ponta, că ”legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României”.

    ”Ceea ce s-a întâmplat în Parlament demonstrează că legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României”, a afirmat preşedinta ICCJ.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, cu 18 voturi “împotrivă”, 7 “pentru” şi o abţinere, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Victor Ponta şi pentru infracţiunea de conflict de interese. Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor a fost dezbătut marţi, în şedinţa de plen a Camerei.

    Din totalul de 387 de deputaţi, la şedinţa de marţi au fost prezenţi 351, numărul voturilor valabil exprimate fiind acelaşi. Din voturile valabil exprimate, 231 au fost pentru “proiectul de hotărâre privind respingerea cererii de începere a urmăririi penale” a lui Victor Ponta , iar 120 de voturi au fost “împotrivă”.

    Întrucât s-a întrunit majoritatea simplă, decizia Camerei Deputaţilor a fost de respingere a începerii urmăririi penale pentru şeful Guvernului.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, după votul din Parlament, că probabil nu l-ar fi suspendat pe Victor Ponta dacă Parlamentul ar fi încuviinţat urmărirea penală, apreciind că premierul a avut trei variante de acţiune, dar a ales-o pe “cea mai proastă”, care nu-i va permite să demonstreze că este nevinovat, aşa cum susţine.

    “Victor Ponta a avut la dispoziţie trei variante de reacţie. Prima, după părerea mea, cea mai bună şi cea mai onorabilă, ar fi fost să demisioneze şi să se pună la dispoziţia justiţiei. A decis să nu facă acest lucru. A doua variantă pe care ar fi avut-o la dispoziţie era să-şi convingă colegii din majoritatea parlamentară să încuviinţeze urmărirea penală, să se pună la dispoziţia procurorilor şi a judecătorilor şi să dovedească practic că este aşa cum spune, că este nevinovat. Dacă aşa s-ar fi întâmplat, probabil nici nu l-aş fi suspendat din funcţie şi, cu siguranţă, împreună cu reprezentanţii justiţiei s-ar fi găsit modalităţi de judecare cu mare celeritate, pentru a lămuri foarte repede problema, fiindcă este una extrem de importantă”, a declarat Klaus Iohannis, marţi după-amiază, la Palatul Cotroceni, la finalul şedinţei CSAT.

    Şeful statului a apreciat că premierul a ales “cea mai proastă variantă”.

    “Domnul Ponta s-a folosit de influenţa pe care o are în calitate de prim-ministru şi a solicitat majorităţii parlamentare să nu încuviinţeze urmărirea penală. Parlamentul a executat ordinul. E o variantă foarte proastă, fiindcă, una la mână, acum domnul Ponta nu mai poate demonstra nimănui că a avut dreptate”, a spus Iohannis.

    Totodată, preşedintele a precizat că a doua consecinţă a deciziei lui Victor Ponta este “mult mai gravă”, deoarece “se creează o imagine negativă despre România, despre democraţia românească”.

  • Wizz Air şi-a suspendat operaţiunile de la Craiova, din cauza lucrărilor de reabilitare a pistei

    “Suspendarea temporară a operaţiunilor ar trebui să îi ajute pe reprezentanţii aeroportului să finalizeze renovarea şi refacerea suprafeţei pistei într-un timp rezonabil, chiar mai devreme decât termenul planificat. Suntem bucuroşi să susţinem proiectul de îmbunătăţire a pistei, care va aduce beneficii regiunii pentru mulţi ani de acum înainte. Aşteptăm cu nerăbdare să ne reluăm operaţiunile la Craiova mai târziu, pe parcursul acestui an, pe o pistă complet renovată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Wizz Air, Daniel de Carvalho.

    Aeronava Wizz Air şi personalul care deservesc operaţiunile din Craiova vor fi relocate către alte pieţe pe parcursul lucrărilor la pistă.

    Clienţii care au rezervări afectate de suspendarea temporară a serviciilor din Craiova sunt contactaţi şi li se oferă rambursarea completă, varianta de a păstra suma plătită sub formă de WIZZ Credit sau reprogramarea gratuită.

    Compania aeriană operează o flotă de 55 de aeronave Airbus A320 de la 19 baze, pe 360 de rute care asigură legătura între 110 destinaţii din 37 de ţări.

    În România, Wizz mai operează pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Iaşi.

  • Clarkson îşi pregăteşte revenirea pe micul ecran. Cei trei foşti prezentatori Top Gear vor lucra pentru Netflix

    Jeremy Clarkson, fostul prezentator al emisiunii Top Gear, va lansa un nou proiect alături de James May şi Richard Hammond. Cei trei ar urma să lucreze pentru compania Netflix, scriu cei la The Mirror.

    Alături de Clarkson se pare că va lucra şi Andy Wilman, unul dintre producătorii care au lansat Top Gear în formatul actual. Acesta a părăsit emisiunea atunci când Jeremy Clarkson a fost suspendat de către postul BBC.

    Seria, scriu cei de la The Mirror, se va numi “House of cars”, aluzie la serialul de succes “House of cards” produs tot de Netflix.

    BBC a anunţat, pe 25 martie, că a decis să nu reînnoiască contractul lui Jeremy Clarkson pentru “Top Gear”, după ce starul acestui show fusese suspendat pe 10 martie, ca urmare a unei dispute violente a acestuia cu producătorul Oisin Tymon. Potrivit lui Tony Hall, directorul general al corporaţiei britanice de media, această decizie nu a fost luată cu uşurinţă. Hall a precizat însă că “a fost depăşită o limită” şi acest lucru nu poate fi “trecut cu vederea”. La fel ca în cazul lui Jeremy Clarkson, contractele lui James May şi Richard Hammond cu BBC s-au încheiat şi ar fi trebuit renegociate. Aceştia însă au refuzat să revină în postura de prezentatori ai “Top Gear” fără Clarkson.

    Radiodifuzorul public britanic (BBC) a ales deja o nouă echipă de prezentatori pentru show-ul “Top Gear”, care ar urma să fie formată din fostul model Jodie Kidd, actorul Philip Glenister şi vedeta de televiziune Guy Martin.

  • Legea “bon pentru bacşiş” a intrat în vigoare. Vezi ce alte prevederi şi contravenţii au apărut

    Contravenţiile care pot fi săvârşite de o firma sunt: faptul că nu a fost emis bon fiscal pentru mărfuriule vândute, serviciile prestate sau bacşişurile încasate; au emis bonuri cu o valoare mai mică decât preţul de vânzare al produsului sau tariful serviciului prestat; nu înregistrează într-un registru special toate operaţiunile efectuate şi nu întocmesc documente justificative pentru sumele introduse sau extrase din magazin, altele decât cele pentru care s-au emis bonuri fiscale.

    Pentru o sumă nejustificată de până la 300 de lei, dar nu mai mare de 3% din valoarea bunurilor sau serviciilor livrate, firma este sancţionată cu avertisment; pentru o sumă nejustificată de 300 de lei, dar mai mare de 3% din aceeaşi valoare totală a bunurilor şi serviciilor amenda este de 3.500 de lei; amnda este de 12.500 de lei în cazul în care suma nejustificată este cuprinsă între 300 şi 1000 de lei, dar mai mică de 3% din valaorea bunurilor şi serviciilor prestate şi de 17.500 în caul în care suma nejustificată este între 300 şi 1000 de lei şi este mai mare de 3% din valoarea bunurilor şi serviciilor prestate. Amnzile cresc la 22500 de lei dacă suma nejustificată este mai mare de 1000 de lei dar mai mică de pragul de 3% şi la 27500 de lei dacă suma este peste 1000 de lei şi peste pragul de 3%. La o a doua sancţiune aplicată într-un interval de 24 de luni activitatea firmei se suspendă timp de 30 de zile.

    Comercianţii care nu arhivează memoria fiscală pot fi amendaţi cu 50.000 de lei; aceeaşi amendă se aplică în cazul în care comercianţii nu folosec consumabile cu tipul şi caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare a aparatului, nu folosesc consumabile care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada arhivării prevăzută de lege, nu solocită distribuitorului autorizat datele legated e tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor şi nu încheie contracte ferme cu furnizorii consumabilelor. Activitatea celor care nu au casă de marcat va fi suspendată până la momentul cumpărării uneia,  lipsa registrului de bani personali este amendată cu 9.000 de lei, iar cei ce nu afişează anunţul de atenţionare a clienţilor valabil din 1 martie riscă o amendă de 3000 de lei.

  • Legea “bon pentru bacşiş” a intrat în vigoare. Vezi ce alte prevederi şi contravenţii au apărut

    Contravenţiile care pot fi săvârşite de o firma sunt: faptul că nu a fost emis bon fiscal pentru mărfuriule vândute, serviciile prestate sau bacşişurile încasate; au emis bonuri cu o valoare mai mică decât preţul de vânzare al produsului sau tariful serviciului prestat; nu înregistrează într-un registru special toate operaţiunile efectuate şi nu întocmesc documente justificative pentru sumele introduse sau extrase din magazin, altele decât cele pentru care s-au emis bonuri fiscale.

    Pentru o sumă nejustificată de până la 300 de lei, dar nu mai mare de 3% din valoarea bunurilor sau serviciilor livrate, firma este sancţionată cu avertisment; pentru o sumă nejustificată de 300 de lei, dar mai mare de 3% din aceeaşi valoare totală a bunurilor şi serviciilor amenda este de 3.500 de lei; amnda este de 12.500 de lei în cazul în care suma nejustificată este cuprinsă între 300 şi 1000 de lei, dar mai mică de 3% din valaorea bunurilor şi serviciilor prestate şi de 17.500 în caul în care suma nejustificată este între 300 şi 1000 de lei şi este mai mare de 3% din valoarea bunurilor şi serviciilor prestate. Amnzile cresc la 22500 de lei dacă suma nejustificată este mai mare de 1000 de lei dar mai mică de pragul de 3% şi la 27500 de lei dacă suma este peste 1000 de lei şi peste pragul de 3%. La o a doua sancţiune aplicată într-un interval de 24 de luni activitatea firmei se suspendă timp de 30 de zile.

    Comercianţii care nu arhivează memoria fiscală pot fi amendaţi cu 50.000 de lei; aceeaşi amendă se aplică în cazul în care comercianţii nu folosec consumabile cu tipul şi caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare a aparatului, nu folosesc consumabile care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada arhivării prevăzută de lege, nu solocită distribuitorului autorizat datele legated e tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor şi nu încheie contracte ferme cu furnizorii consumabilelor. Activitatea celor care nu au casă de marcat va fi suspendată până la momentul cumpărării uneia,  lipsa registrului de bani personali este amendată cu 9.000 de lei, iar cei ce nu afişează anunţul de atenţionare a clienţilor valabil din 1 martie riscă o amendă de 3000 de lei.

  • Jean-Marie Le Pen, suspendat din Frontul Naţional, îi declară război fiicei sale Marine Le Pen

    După o lună de conflicte cu fiica sa Marine Le Pen, Biroul Executiv al Frontului Naţional (FN, extremă dreapta), cea mai înaltă instanţă, din care Jean-Marie Le Pen face parte, a anunţat decizia de suspendare la ora locală 20.30 (21.30, ora României) într-un comunicat.

    Le Pen este “suspendat din calitatea de membru până la votul (unei) Adunări Generale extraordinare”, care va avea loc în termen de trei luni şi care urmează să aprobe dorinţa lui Marine Le Pen şi Biroului Executiv de a retrage din statutul partidului titlul de preşedinte de onoare acordat lui Jean-Marie Le Pen, la solicitatea fiicei sale, în urma unor abuzuri.

    Repetându-şi opiniile condamnate în mai multe rânduri în justiţie – cu privire la camerele de gazare, pe care le consideră un “detaliu” al istoriei, apărarea mareşalului Pétain, a “lumii albe” şi denunţarea democraţiei ca sistem politic – preşedintele de onoare al partidului şi-a multimplicat provocările la începutul lui aprilie, la o zi după alegerile departamentale, în care FN a obţinut mai degrabă un rezultat bun.

    Marine Le Pen vrea ca declaraţiile lui Jean-Marie Le Pen să nu mai poată să “angajeze” FN, cu doi ani înainte de alegerile prezidenţiale pe care ea crede că le poate câştiga, în contextul în care afirmaţiile tatălui ei atrag atenţia mai degrabă prin repetare decât prin natura lor, având în vedere faptul că acesta a considerat întotdeauna “provocarea” drept un “ascensor” electoral.

    În faţa unui Jean-Marie Le Pen imprevizibil, nu există alte opţiuni. “Nu-i putem pune căluş nici înăuntrul (partidului) şi nici afară”, a recunoscut, de altfel, luni, Louis Aliot.

    Reacţia sa “epidermică” de luni seara ilustrează acest lucru. Jean-Marie Le Pen a evocat, pentru AFP, o “felonie” şi i-a cerut fiicei sale să-i “restituie numele”.

    “Ea are posibilitatea să o facă măritându-se fie cu concubinul ei, fie cu altcineva. Până la urmă, de ce nu cu domnul Philippot”, a atacat el foarte violent, vizându-l pe partenerul lui Marine Le Pen, Louis Aliot, pe care nu-l are la suflet, numărul doi în FN, cel mai virulent faţă de el în criza internă.

    În contextul în care un Congres extraordinar prin corespondenţă urmează să adopte decizia fiicei sale, Jean-Marie Le Pen s-a prevalat de susţinerea membrilor formaţiunii. Susţinerea bazei, de care se bucură, “a putut să fie observată zilele trecute, când m-am prezentat în Piaţa Operei. Am fost primit fără echivoc”, a dat asigurări Le Pen, care s-a autoinvitat la tribună pe 1 mai, când a fost aplaudat, înainte ca fiica sa să susţină un discurs.

    “Eu nu am furat această susţinere şi nici moştenire nu am primit-o”, a declarat el, criticând-o abia voalat pe cea de a treia sa fiică, pe care a spus, la postul Europe1, că o “repudiază”, în contextul în care a rupt legătura, anul trecut, cu fiica sa cea mică, Marie-Caroline, care a plecat cu facţiunea care s-a rupt de partid în 1998.

    Însă FN, care avea 22.403 de membri cotizanţi la Congresul de la Tours, în 2011, înregistra 42.100 la ultimul congres, la sfârşitul lui noiembrie, la Lyon, marcând o înnoire a bazei formaţiunii.

    – “Nu a existat dezbatere”

    Biroul Executiv al FN a tranşat, luni, după trei ore şi jumătate. “Dezbaterea s-a concentrat în principal asupra comunicatului şi viitorului”, a dat asigurări pentru AFP trezorierul FN Wallerand de Saint Just. În opinia sa, în cazul lui Le Pen “nu a existat o dezbatere, având în vedere Biroul Politic” reunit anterior, “în care el nu a cedat nimic”.

    Le Pen a decis să nu ia parte la şedinţa instanţei disciplinare, la care a fost convocat de către fiica sa. Cofondatorul FN, în 1972, a preferat să asiste la prima reuniune, luni dimineaţa, a Biroului Politic, pentru a-şi prezenta versiunea.

    Marine Le Pen a îndepărtat însă o excludere, o măsură prea radicală, căreia i s-au opus numeroşi membri. “Ar deschide uşile infernului”, a declarat un membru FN.

    Decizia Biroului Executiv a fost adoptată cu şapte voturi la unu – vicepreşedinta Marie-Christine Arnautu a votat împotrivă -, potrivit lui de Saint Just.

    Este un “succes total, în interior, pentru Marine Le Pen”, a subliniat el, evocând o moţiune de dezaprobare a afirmaţiilor lui Le Pen, a Biroului Politic, care i-a cerut să nu mai angajeze FN prin declaraţiile sale, adoptată cu “41 de voturi la trei şi o abţinere”.

    Prin viitorul Congres extraordinar, Marine Le Pen va putea să opereze o “renovare mai completă a statutului” partidului, avertizează FN. În vederea alegerilor prezidenţiale din 2017, partidul de extremă dreapta va deveni “o mişcare modernizată în funcţionarea sa, perfecţionată în organizare şi va putea să abordeze termenele electorale în condiţii excelente şi să creeze o dinamică majoritară”, adică să crească partidul.

  • Judecător, suspendat,după ce a fost trimis în judecată în cazul retrocedării a 5.000 de ha de pădure

    “În şedinţa din data de 20 aprilie 2015, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcţia de judecător, începând cu data de 20 aprilie 2015, a domnului Toader Neculae, judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele, ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârşirea, cu intenţie, a unor infracţiuni. Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului a fost luată în temeiul dispoziţiilor art. 40 lit. j) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. 62 alin. 1 lit. a) şi alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Magistratul a fost trimis în judecată în acelaşi dosar în care au fost deferiţi justiţiei şi Maria Buleandră, fostul prefect de Buzău Paul Beganu, aflat în arest preventiv, şi alte nouă persoane. Neculae Toader este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

    Printre cele nouă persoane se află Gheorghe Ceteraş, omul de afaceri căruia i-a fost retrocedată pădurea de la Gura Teghii, trimis în judecată în stare de arest pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi dare de mită (4 infracţiuni).

    Fostul prefect din perioada 2009-2012, Paul Beganu, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, luare de mită, instigare la fals intelectual, spălare de bani, fals intelectual, instigare la dare de mită.

    De asemenea, a fost trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, Alexandru Lefter, inspector şef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Focşani la data faptei, pentru luare de mită.

    Totodată, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, Mihail-Cosmin Vasile, avocat în Baroul Buzău, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la dare de mită, Ion Irimia, angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva la data faptelor, pentru trafic de influenţă.

    Procurorii DNA i-au deferit justiţiei, în stare de libertate, pe Ştefan Feraru, consilier juridic în cadrul Prefecturii Buzău la data faptelor, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, pe actualul prefect de Buzău, Maria Buleandră, la data comiterii faptei şef al Serviciului Controlul Legalităţii, al Aplicării Actelor Normative, Contencios Administrativ, Aplicarea Apostilei şi Relaţii cu Autorităţile Locale, pentru instigare la infracţiunea continuată de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, pe Liliana Panaete, secretar în cadrul primăriei comunei Gura Teghii, pentru fals intelectual, în formă continuată, uz de fals, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, pe Anton Constantin, administrator al unei societăţi comerciale, pentru spălare de bani, pe Eduard Gabriel Moiseanu, inginer silvic, angajat la Ocolul Silvic Siriu SRL, acuzat de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    O altă persoană trimisă în judecată este Gheorghe Poenaru, administrator al SC Forestiera Ardeleana SRL la data faptelor, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Ploieşti, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.