Tag: spital
-
Două femei dintr-o comună suceveană cheamă zilnic ambulanţa, ca să ajungă în oraş, la cerşit
Dr. Alexandru Lăzăreanu, managerul Ambulanţei din Suceava, a spus că peste 20% dintre solicitările zilnice sunt abuzive şi a dat exemplu cazul a două femei din comuna Slatina, mamă şi fiică, ambele cu probleme psihice, care de aproape trei luni sună de trei, patru ori pe zi şi solicită ambulanţă, relatează Monitorul de Suceava.Medicul spune că uneori mama solicită salvarea pentru fiica ei, spunând că se simte rău, alteori fiica este cea care sună şi cere echipaj cu medic pe motiv că mama ei este bolnavă.Pentru că niciodată nu au cum să ştie care este situaţia reală din casa celor două femei, echipajul merge la solicitare şi nu de puţine ori este nevoit să aducă şi pacientele la spital. Doar că, odată ajunse la Urgenţe, cele două ”se însănătoşesc” brusc şi dispar.”Cât echipajul face foile, ele fug la cerşit, în oraş. Fiind cu probleme psihice, nici nu pot fi amendate de poliţie. De aproape 3 luni, sună de 3-4 ori pe zi”, a declarat dr. Lăzăreanu. -
Raed Arafat a sunat la 112 şi a anunţat că era un incendiu la un spital. Ce-a urmat!
El a explicat că a făcut acest gest pentru a le demonstra şefilor de spital că în cazul unui incediu real, maşinile pompierilor nu ar fi avut cum să intervină.
“Vă dau un exemplu, de unde poate să pornească o catastrofă. Într-un spital din ţară, am intrat în curte şi am găsit că nu au cum să intri – era imposibil. Erau maşinile medicilor care nu vor să parcheze un pic mai departe. Erau maşinile unor aparţinători, care au rezolvat să intre să parcheze în curte. Mai erau şi ambulanţele… Şi ce-am facut: am sunat la pompieri şi am zis că este incendiu Au venit şi nu au putut să intre. Managerul spitalului a fost amendat pe loc, chiar dacă ne cunoaştem. A primit amenda şi asta este: o amendă de vreo 2.000 de lei”, a spus Raed Arafat.
Secretarul de stat nu a vrut să dea numele spitalului, deşi a menţionat că întâmplarea a circulat printre angajaţi şi este de notorietate.
-
Starea medicală a fiicei lui Serghei Skripal, rănită în atacul din Salisbury, s-a îmbunătăţit
Doctorii au informat că Serghei Skripal este în continuare în stare critică.
“Sunt încântată să anunţ o îmbunătăţire a stării domnişoarei Skripal”, a declarat Christine Blanshard, directorul Spitalul Districtului Salisbury.
“Aceasta a răspuns la tratamente, dar continuă să primească îngrijire medicală 24 de ore pe zi. Vreau să profit de această oportunitate pentru a mulţumi încă o dată personalului Spitalului Districtului Salisbury pentru îngrijirea de calitate a pacienţilor în ultimele săptămâni”, a mai adăugat Christine Blanshard.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum arată CEL MAI NOU spital din vestul ţării: a costat 12 milioane de euro – FOTO
În data de 14.03.2018, (cu 2 zile inainte de finalizarea termenului prevazut in Contract), s-a facut receptia Studiului de fezabilitate – CONSTRUIRE CORP (P+5) SPITAL CU SPECIALITATI PEDRIATICE SI LEGATURI FUNCTIONALE – ORADEA, STR. CORNELIU COPOSU, NR. 12 BIHOR , din cadrul Spitalului Clinic Municipal ,,Dr.Gavril Curteanu” Oradea.
Cheltuielile pentru C+M sunt in valoare de 57.451.050,51 lei cu TVA respectiv 12.355.065 eur cu TVA iar cheltuielile totale sunt in suma de 72.861.888,27 lei cu TVA respectiv 15.669.223 eur cu TVA.
Diferenta dintre cele doua sume, o reprezinta cheltuielile cu: cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica, utilaje echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj iar din capitolul: Alte cheltuieli la C+M intra doar lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier.
Aceasta investitie la Spitalul Clinic Municipal a fost anuntat inca din 2017, intr-o conferinţă de presă privind investiţiile efectuate în anul 2017, precum şi cele care urmează a fi realizate. La conferinţa susţinută de Maria Silaghi, managerul unităţii, a luat parte şi Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.
Citiţi mai multe pe infooradea.ro
-
Un nou spital în Capitală. „Sfântul Vasile cel Mare” va costa 300 mil. euro. Când ar trebui să fie gata
„În momentul de faţă am terminat studiul de prefezabilitate şi am început demersurile pentru PUZ, şi sperăm că va fi votat de către consilierii generali undeva în luna mai. Construcţia în aceea zonă va începe în octombrie 2019, iar acest spital va avea un număr de 1.015 paturi, plus 100 de paturi la primiri urgenţe. Aici vor şi vor fi relocate trei spitale. Toată investiţia va fi suportată de Primrăria Sectorului 1, iar după calculele noastre va fi în jur de 300 de milioane de euro, dar poate să şi depăşească. Sperăm ca în 4-5 ani să se termine”, a declarat, luni, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, care a mai precizat că va preda acest spital „la cheie” Ministerului Sănătăţii.
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Sectorului 1, noul spital va avea 37 de săli de operaţie, 60 de linii de gardă, o maternitate, două heliporturi şi 7,2 hectare de teren. Aici vor fi relocate Spitalul Floreasca, Spitalul de Arşi precum şi Institutul Naţional pentru Sănătatea mamei şi Copilului, „Alessandrescu-Rusescu”.
„În afară de salarii, medicii au nevoie şi de un loc de mncă civilizat. Este extraordinar că primăria finanţează integral construcaţia acestui spital şi dotarea cu echipamente medicale. De ce trebuie relocate cele trei spitale? Floreasca este într-un spaţiu închis, nu mai poate fi extins, iar circuitele funcţionale sunt greu de obţinut în acest moment. Mai mult, aparţinătorii care vin la Floreasca nu au loc de parcare, nu au loc să se mişte în jurul spitalului. Floreasca preia în jur de 350 de urgenţe pe 24 de ore, la un număr de 34 de posturi, iar timpii de aşteptare sunt foarte mari şi de acolo apar nemulţumiri”, a declarat şi ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
-
E oficial! Bucureştiul va avea UN NOU SPITAL
Decizia a fost luată cu 48 de voturi pentru, 1 împotrivă şi o abţinere.
Pe terenul pe care se află în prezent autobaza RATB, situat pe Şoseaua Pipera, Primăria Capialei vrea să construiască un spital metropolitan, o clădire în care să funcţioneze Universitatea de Medicină din Bucureşti precum şi un campus.
La începutul acestei luni, primarul general, Gabriela Firea, declara că speră şi că are semnale că acest proeict va fi votat în şedinţa CGMB din februarie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Strategie austriacă, pacienţi români
Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.
Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.
”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).
Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.
De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“
-
Observatorul de Sănătate: 25% dintre pacienţii români sunt nemulţumiţi de condiţiile din spitale
Observatorul Român de Sănătate a făcut public un raport bazat pe chestionarele de satisfacţie completate de pacienţi la externarea din spital, în perioada decembrie 2016 – ianuarie 2018, astfel, s-au analizat răspunsurile din peste 122.000 de astfel de formulare, însemnând 3% dintre externări.
Potrivit raportului, 25% dintre pacienţi s-au arătat foarte nemulţumiţi de condiţiile din spitale, peste o cincime au spus că au fost nevoiţi să îşi cumpere medicamente din banii proprii pe perioada internării în spital, iar aproximativ 5.000 de persoane au mărturisit că li s-au cerut bani sau atenţii de către personalul medical.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Pacienţi de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, internaţi în condiţii de COŞMAR / Reacţia unităţii medicale
Două fotografii în care sunt imortalizate condiţiile în care sunt cazaţi pacienţii pe Secţia de Pneumologie a Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara au fost postate pe Facebook, sâmbătă, fiind distribuite de sute de ori. În imagini se poate observa cum bolnavii sunt cazaţi în saloane cu pereţi scorojiţi, mobilier ruginit, iar în loc de perdele, în geamuri au fost puse cearşafuri.
“Anul 2018, România, Timişoara, Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş! Nu mai am cuvinte să comentez, cred că imaginile spun totul. Spun doar că mai trebuie să mergeţi la multe concerte, cu spectacole ale marilor artişti, pentru a aduce spitalul la nişte condiţii puţin mai ridicate decât cele din lagărele de concentrare. Donaţi în continuare bani pentru a creşte buzunarele celor aflaţi la conducere! Şi sfatul meu: încercaţi să vă păstraţi sănătoşi dacă ajungeţi aici, mai mult ca sigur că mult nu o veţi mai duce. Vă rog distribuiţi!”, a scris autoarea fotografiilor, pe reţeaua de socializare.