BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Legea antifumat merge la promulgare. Deputaţii au adoptat proiectul

    Legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise a fost adoptată, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 164 de voturi “pentru”, 20 voturi “împotrivă” şi 26 de abţineri, urmând să fie transmisă preşedintelui spre promulgare.

    Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun interzice complet fumatul în toate spaţiile închise, în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi cele de învăţământ.

    Legea antifumat a fost adoptată, vineri, în unanimitate, de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, membrii comisiei hotărând retragerea amendamentului care interzicea afişarea produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere.

    Deputaţii din Comisia pentru sănătate au ţinut cont de adresa venită din partea Consiliului Concurenţei şi au eliminat amendamentul care prevedea interzicerea afişării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere, pentru ca legea adoptată să nu fie considerată neconcurenţială, a precizat deputatul Rodica Nassar.

  • Firmele din Capitală care funcţionează în clădiri cu bulină roşie, notificate să oprească activitatea

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Capitalei, reprezentanţii Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti au început acţiunea de notificare a tuturor utilizatorilor spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă situate în imobile expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public.

    Până vineri, au fost emise notificări pentru utilizatorii a 162 de imobile încadrate în clasa I risc seismic, aceştia fiind somaţi ca în termen de 24 de ore să îşi înceteze activitatea, în caz contrar urmând să fie sancţionaţi cu amenzi de la 50.000 de lei la 70.000 de lei, iar acţiunile de notificare vor continua.

    De asemenea, reprezentanţii Municipalităţii au solicitat primăriilor de sector să dispună interzicerea emiterii autorizaţiilor de funcţionare şi retragerea celor în vigoare pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi permanente şi/sau temporare ce implică aglomerări de persoane în spaţii situate în construcţii expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic.

    Conform surse citate, lista clădirilor expertizate tehnic şi incadrate în clasa I de risc seismic a fost actualizată în 25 noiembrie şi poate fi consultată pe site-ul Primăriei Capitalei.

    În Capitală sunt 366 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 183 reprezintă pericol public, alte 306 imobile fiind în clasa II de risc seismic, arată Primăria Municipiului Bucureşti, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

    Prin programul prevăzut de Ordonanţa de Guvern nr. 20/1994, în perioada 2002-2012 au fost executate şi finalizate lucrările de consolidare la 14 clădiri, iar în 2013-2015 au fost finalizate alte patru clădiri. Alte 35 de clădiri au fost consolidate din surse proprii ale proprietarilor, iar la trei imobile sunt şantiere deschise, a precizat sursa citată.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 17 noiembrie, legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

    Legea modifică Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, şi a fost iniţiată de senatorii PSD Darius Vâlcov şi Mihai Fifor în anul 2014. Iniţial, legea prevedea doar sancţiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spaţii, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă şi respectiva interdicţie.

    Astfel, legea prevede interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile “care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”.

    Spaţiile la care face trimitere legea sunt publice, cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv “spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

    Legea a fost adoptată în Parlament pe 10 octombrie, trimisă preşedintelui Klaus Iohannis la promulgare şi publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 19 noiembrie.

  • Doar casele de avocatură, cabinetele notariale şi instituţiile de stat mai aleg birouri compartimentate, în vreme ce 90% din companii aleg birourile open-space

    Potrivit Techno Office, unul dintre principalii furnizori locali de soluţii complete pentru amenajarea spaţiilor de birouri, amenajările tip open-space domină în proiectele de pe piaţa locală, singurele firme care mai preferă o compartimentare clasică fiind casele de avocatură şi cabinetele notariale,  alături de instituţiile de stat.

    „Există anumite tipuri de business în care necesitatea de spaţii delimitate este prioritară, iar birourile de top management, sălile pentru întâlniri sau zonele închise de tip lounge sunt aspecte foarte importante, mai ales în sectorul legal, unde confidenţialitatea este unul dintre punctele cheie în desfăşurarea activităţii”, a declarat Iuliana Carata, General Manager Techno Office.

    Pe de altă parte, subliniază reprezentanta companiei, există şi situaţii în care amenajarea unui birou open-space este exclusă din considerente arhitecturale. Spre exemplu, în clădirile mai vechi, tip vilă, modificarea spaţiilor nu este o variantă rentabilă, însă, nici nu reprezintă o condiţie pentru respectivele companii, care îşi desfăşoară activitatea în asemenea spaţii.

    Dincolo de aceste aspecte însă, amenajările open-space, impuse de marile corporaţii ca reacţie imediată la schimbările cerute de specificul activităţilor, reprezintă alegerea a peste 90% dintre clienţii Techno Office, motivele care stau la baza deciziei fiind nevoia de colaborare şi sporirea interacţiunii dintre angajaţi.

  • Cum plănuieşte francezul care conduce Metro în România să crească afacerile reţelei Cash&Carry

    Dublarea numărului de fermieri din programul De-ale noastre, triplarea numărului de magazine afiliate programului LaDoiPaşi şi remodelarea treptată a spaţiilor pe care le are reţeaua Cash & Carry pe piaţa românească sunt câteva din priorităţile lui Gilles Roudy, care se aşteaptă ca de anul viitor afacerile Metro să reia un trend ascendent.

    „După 35 de ani de carieră nu mai ai multe surprize la muncă. Dar este important ca atunci când ajungi într-o ţară să nu zici: «Ştiu această ţar㻓, spune Gilles Roudy, care vorbeşte în engleză rotunjind vocalele, după modelul franţuzesc. Totuşi la venirea sa în România, spune el, „a fost neaşteptată abordarea din modelul cash & carry faţă de cea cu care eram obişnuit, în hipermarket. Sortimentul este diferit, pentru că nu ne adresăm clienţilor finali, ci sunt, de pildă, revânzători sau spaţii horeca. Este complet diferit. Pentru mine a fost o surpriză“, afirmă CEO-ul Metro România, care are 59 de ani şi înainte de a prelua acest mandat a lucrat circa 34 de ani tot în comerţ, dar în reţele de hipermarketuri.

    Şi-a început cariera la Groupe Casino France în funcţia de trainee manager, s-a angajat apoi casier la Carrefour, unde şi-a construit cariera pas cu pas, vreme de 30 de ani, ajungând în poziţii de top management, ca CEO al Carrefour în Turcia, Belgia sau Polonia. A fost recrutat în 2009 de concurentul lui Carrefour, reţeaua de hipermarketuri Real International, unde a ocupat funcţia de director comercial. De doi ani coordonează Metro Cash & Carry România, companie cu afaceri de peste 1,01 miliarde de euro anul trecut, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro. Cele mai mari rulaje ale comerciantului german s-au înregistrat în 2007, când cifra de afaceri s-a plasat la 1,592 miliarde de euro. Scăderea afacerilor reţelei cash & carry a fost pricinuită în principal de dificultăţile cu care s-au confruntat clienţii săi, numărul de magazine tradiţionale scăzând drastic de-a lungul anilor. Pe parcursul a aproape 20 de ani, numărul de spaţii operate de retaileri tradiţionali s-a înjumătăţit, ajungând la circa 80.000. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în România în 1996. Decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi omul de afaceri Ion Ţiriac, care deţine în continuare 15% din acţiunile companiei.

    Pe parcursul a aproape 20 de ani, piaţa din România s-a aglomerat în ce priveşte numărul de operatori străini, care au dezvoltat 12 reţele moderne de comerţ ce reunesc circa 1.600 de magazine cu afaceri de peste 8 miliarde de euro anual. Principalul concurent al Metro pe plan local este reţeaua Selgros, care a deschis primul magazin în România în 2001 şi are 19 magazine; reţeaua Metro reuneşte 31 de spaţii.

    Ponderea vânzărilor din reţele moderne a depăşit deja 55% din comerţ, iar la nivelul Capitalei procentul este chiar mai mare, ajungând la circa 70%. Cum afacerile Metro se leagă strâns de evoluţia clienţilor săi, comerciantul german a dezvoltat pentru revânzători un concept de afiliere, LaDoiPaşi, lansat în primăvara lui 2012. Gilles Roudy povesteşte că Metro pregăteşte relansarea acestui concept, adresat micilor comercianţi, ca „o soluţie integrată, de management, cu componentă de training şi consultanţă. Conceptul va fi relansat anul acesta şi va acoperi toate zonele unei afaceri, de la branding la sortiment, achiziţii, şcolarizarea angajaţilor, comunicare de marketing integrată, echipamente moderne, politică de preţ“.

    Pentru a pune la punct acest concept, Metro testează de aproape un an modelul într-un magazin amplasat pe şoseaua Ştefan cel Mare din Capitală. „Este un laborator de test pentru noi, lansat în urmă cu aproape un an, şi acum suntem aproape gata să-l extindem“, afirmă şeful Metro. Decizia de a demara testele în acest „laborator“ a fost luată în urmă cu un an şi jumătate şi a vizat dezvoltarea unui model de magazin de tip stop & shop. „Pentru mine a fost important, pentru a vedea exact care sunt cererile cumpărătorilor. Am ascultat o mulţime de cumpărători de-ai noştri şi de-ai competitorilor“, spune Roudy, care completează că planurile referitoare la programul LaDoiPaşi se referă la creşterea de trei ori a numărului de magazine afiliate în următorii trei-cinci ani. În prezent, în program sunt înscrise 500 de magazine, iar în primăvara anului trecut comerciantul anunţa că LaDoiPaşi a ajuns la 700 de spaţii, fiind „cea mai mare reţea de magazine de proximitate la nivel naţional, reprezentată în fiecare judeţ din România“.

    Tot pe triplare este miza lui Roudy şi în ce priveşte volumele vândute în programul De-ale noastre. „Lucrăm cu peste 100 de fermieri locali în programul De-ale noastre, care ne furnizează 45 de sortimente de fructe şi legume. În total, până acum ne-au livrat 600 de tone de produse şi 1,2 milioane de legături, lucrăm cu 33 de comunităţi din nouă judeţe“, afirmă Roudy. El adaugă că Metro nu intenţionează să extindă programul De-ale noastre în alte categorii, iar pentru selectatarea unui nou producător procesul durează între şase luni şi un an.

    Cel mai dificil moment din cariera francezului care conduce acum Metro în România a fost cel în care a preluat funţia de director general al afacerii Carrefour în Turcia, în urmă cu mai bine de 15 ani. „Când eşti director de magazin sau regional nu ai responsabilitatea tuturor departamentelor unei companii. Când eşti CEO toată lumea vine spre tine cu întrebări şi nu ştii totul. Dar este fantastic pentru că trebuie să-ţi adaptezi comportamentul, cumoştinţele şi modul de lucru. De pildă, nu poţi lucra cu turcii aşa cum lucrezi cu românii sau polonezii“, afirmă Roudy. Tot el povesteşte că modul de gândire şi de consum pe plan local este mai apropiat de al altor latini, de pildă francezii, decât de popoarele învecinate, ca polonezii. „Şi stilul de management trebuie adaptat, trebuie să fii flexibil, nu poţi spune despre o ţară că o cunoşti doar pentru că ai fost acolo ca turist. Nu am vrut să vorbesc o bună perioadă de timp despre Metro România, pentru că nu ştiam compania şi filosofia ei.“ Roudy a preluat mandatul de conducere de la Dusan Wilms, primul român care a preluat conducerea unei multinaţionale prezente pe piaţa locală, în 1999. El a condus Metro Cash & Carry România în perioada 2009-2013 şi, anterior, în 1999-2005. Primul mandat de conducere al lui Dusan Wilms a fost momentul în care compania s-a extins puternic.

    Francezul are acum un plan în câţiva paşi clari pentru relansarea afacerilor Metro pe plan local, după câţiva ani de scăderi. El nu doreşte să comenteze rezultatele pentru anul în curs, dar se aşteaptă ca afacerile companiei să revină pe plus în 2016. „Văd luminiţa de la capătul tunelului. Am muncit mult, ne-am reorganizat, dar deja de şase luni se văd rezultatele. Cifra de afaceri va reveni pe creştere începând cu anul viitor.“
     

  • Immofinanz a închiriat peste 21.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri

    Grupul austriac Immofinanz a anunţat mai multe parteneriate noi şi extinderi ale colaborărilor cu chiriaşi din sectorul local de birouri, pentru suprafeţe de peste 21.000 metri pătraţi. Astfel, compania a prelungit şi extins contracte existente pentru mai mult de 19.000 metri pătraţi şi a atras chiriaşi noi pentru aproximativ 2.400 metri pătraţi în cinci dintre proprietăţile sale de birouri Clasa A din Bucureşti.

    „2015 a fost cu siguranţă un an plin pentru Immofinanz în România. Pe măsură ce continuăm să dezvoltăm noi proprietăţi de birouri premium, precum Metroffice, suntem încântaţi de cererea constantă pentru proprietăţile noastre existente. Extinderea a numeroase contracte de închiriere, precum şi noii chiriaşi care ni se alătură demonstrează că strategia noastră de a prioritiza nevoile clienţilor şi de a construi relaţii pe termen lung cu aceştia va da întotdeauna rezultate”, a declarat Sorin Vişoianu, Country Manager Office & Logistics pentru România şi Bulgaria în cadrul Immofinanz.

    Siveco a prelungit pentru încă şapte ani contractul de închiriere pentru 5.500 metri pătraţi în clădirea de birouri premium Victoria Park, astfel că parteneriatul, început în 2006, va avea astfel o durată totală de cel puţin 17 ani.

    Un alt chiriaş pe termen lung al companiei austriece, KPMG a ales să extindă suprafaţa închiriată în Victoria Park cu aproape 670 metri pătraţi, la aproximativ 6.400 metri pătraţi, şi a prelungit contractul pentru încă cinci ani. Astfel, parteneriatul dintre Immofinanz şi KPMG se va întinde pe o perioada totală de cel puţin 15 ani. Printre noii chiriaşi se numără B.Braun, pentru o suprafaţă de 450 metri pătraţi în S-Park, dar şi Best Chef, care va deschide un punct de lucru bazat pe conceptul Cafeteria Restaurant în aceeaşi clădire. Best Chef a semnat un contract de închiriere pe cinci ani pentru un spaţiu de retail de aproximativ 990 metri pătraţi în S-Park.

    De asemenea, producătorul de pompe Grundfos Pompe România şi-a prelungit contractul de închiriere pentru 630 metri pătraţi în S-Park, pentru o perioadă de încă cinci ani. Grundfos este partener al IMMOFINANZ încă din 2011. SkyConsult Ro, companie ce oferă servicii de consultanţă IT, şi-a prelungit, de asemenea, pentru încă trei ani contractul de închiriere pentru aproximativ 530 metri pătraţi în S-Park.

    În cadrul Băneasa Airport Tower, ProCredit Bank a semnat un contract de închiriere pe cinci ani pentru aproximativ 330 metri pătraţi, în timp ce Hafele România va deveni chiriaş pentru cinci ani pe o suprafaţă de aproximativ 300 metri pătraţi. IRIDE Business Park anunţă, de asemenea, semnarea unui nou parteneriat: Real Velarde, companie ce va aduce în Bucureşti conceptul CrossFit „The American Way”, va închiria aproximativ 300 metri pătraţi pe o perioadă de cinci ani în această proprietate. Noul chiriaş va transforma spaţiul respectiv într-un centru de fitness ce îşi va deschide porţile începând cu luna decembrie.

    Mai mulţi chiriaşi existenţi şi-au prelungit şi/sau extins contractele de închiriere în IRIDE: Terapia Ranbaxy, membră a grupului Sun Pharmaceutical Industries, a ales să îşi prelungească contractul de închiriere pentru 2.000 metri pătraţi, în cadrul unui parteneriat cu Immofinanz ce a început în 2006. Pe de altă parte, colaborarea Immofinanz cu Ropharma a debutat în 2008, iar compania şi-a prelungit acum acordul pentru 975 metri pătraţi în IRIDE.

    Un alt chiriaş care şi-a prelungit contractul de închiriere este Telekom România: compania a extins acordul pentru 1.200 metri pătraţi pe o perioadă de încă zece ani. Parteneriatul cu Immofinanz se va întinde, astfel, pe o perioadă totală de cel puţin 17 ani, potrivit reprezentanţilor Immofinanz. De asemenea, Reţeaua Privată de Sănătate REGINA MARIA a prelungit pentru încă cinci ani parteneriatul început în 2004. Mai mult, compania şi-a extins suprafaţa închiriată în IRIDE până la aproximativ 275 metri pătraţi. Un alt partener pe termen lung al Immofinanz, Alcon a prelungit contractul de închiriere pentru 650 metri pătraţi, început în 2002.

    Bucharest Corporate Center anunţă, de asemenea, extinderea parteneriatului cu Wolf Theiss, un alt chiriaş pe termen lung al Immofinanz. Compania de consultanţă juridică din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, Wolf Theiss a ales să prelungească acordul de închiriere pentru 1.200 metri pătraţi în clădirea de birouri premium pentru încă cinci ani. Astfel, colaborarea companiei cu Immofinanz se va întinde pe o perioadă de cel puţin 11 ani.

    Immofinanz este o companie imobiliară care îşi concentrează activitatea pe segmentele de retail, birouri şi logistică în opt pieţe principale din Europa: Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Polonia şi Moscova. Principala activitate a Immofinanz include managementul şi dezvoltarea de proprietăţi. Compania deţine un portofoliu imobiliar de aproximativ 6,6 miliarde de euro, ce cuprinde peste 440 de proprietăţi.

    Immofinanz are în România operaţiuni şi pe segmentele de spaţii de birouri şi retail. Pe lângă Iride, cel mai mare park de afaceri din România, Immofinanz mai deţine în Bucureşti clădirile de birouri Victoria Park şi Bucharest Corporate Centre. Pe segmentul de retail, Immofinanz deţine Euromall Piteşti, Polus Center Cluj, Gold Plaza şi Maritimo Shopping Center.

    Immofinanz a anunţat în luna august că negociază cu mai mulţi potenţiali investitori vânzarea portofoliului de spaţii logistice, proprietăţi cu o suprafaţă închiriabilă de circa 1 milion de metri pătraţi şi proiecte în dezvoltare, mai multe dintre acestea fiind localizate în România. Compania austriacă deţine în România spaţii logistice în Ploieşti, Pantelimon (lângă Bucureşti) şi Timişoara, dar şi proiecte în dezvoltare în Bucureşti, Sibiu şi Braşov.

     

     

  • Gafă incredibilă într-un manual de Cultură Civică pentru clasa a VII-a

    În şcolile din Maramureş a ajuns un lot de manuale cu evidente deficienţe de tipar. În loc de diacritice, cărţile au spaţii goale, scrie Vocea Transilvaniei.

    Este vorba despre manualul de „Cultură Civică”, scrisă de Elena Nedelcu şi Ecaterina Morar şi avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Potrivit însemnelor de pe coperta interioară a cărţii, „Manualul a fost aprobat de Consiliul Naţional pentru Aprobarea Manulalelor, în urma licitaţiei organizate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin unitatea de Coordonare a Proiectului de reformp a Înnvăţământului Preuniversitar din România. Manualul este realizat în conformitate cu programa analitică aprobată de Mninisterul Educaţiei şi Cercetării prin Ordinul nr. 5654 din 23.12.1997 şi este distribuit gratuit elevilor”.

    Cu toate că a fost supervizat de către o comisie de specialitae şi avizat de Ministerul Educaţiei, manualul este plin de greşeli iar calitatea tipăriturii este execrabilă. Imaginile sunt suprapuse, culorile neclare şi, în loc de diactriticile care lipsesc, sunt spaţii goale, notează sursa citată.

    Întrebaţi cum au permis ca astfel de manuale să ajungă în şcolile din Maramureş, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean au dat următorul răspuns: „Manualul este cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale. Are referenţi ştiinţifici şi a fost editat, am văzut, în anul 1997 şi a fost retipărit de atunci în fiecare an şcolar. Deşi manualele sunt transmisibile, un procent de până la 15% se comandă manuale noi pentru ele se deteriorează pe parcursul studiului de către o generaţie de elevi. Bănuiesc că editura a obţinut sau a câştigat licitaţia organizată de către Ministerul Educaţiei pentru că Inspectoratul Şcolar nu are nicio treabă cu licitarea manualelor. Treaba aceasta o face Ministerul Educaţiei şi manualele acreditate de Ministerul Educaţiei pot fi comandate de Inspectoratele Şcolare pe baza comenzilor pe care le depun şcolile şi în această manieră a ajuns manualul la care faceţi referire în şcolile din Maramureş”, a declarat Pavel Filip, inspectorul pentru Discipline Socio-Umane din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.

  • Minioraşul de pe fosta uzină Electronica

    Uzinele Electronica, parte a platformei industriale Pipera, au luat naştere în 1960, prin transformarea din ordinul ministerului industriei grele a fabricii radio popular. Compania producea sute de mii de televizoare color în 1989, iar în 2006 ajunsese să asambleze televizoare color şi dvd playere ale altor producători. De la peste 5.000 de angajaţi, compania ajunsese la 60 în 2006. electronica, parte a platformei industriale Pipera, a fost privatizată în 2004, printr-o tranzacţie estimată la 1,86 milioane de euro, reprezentând preţul pachetului de acţiuni, investiţii asumate – tehnologice, de mediu şi capital de lucru.

    Terenul fostei proprietăţi Electronica din nordul Bucureştiului este în prezent ocupat de unul dintre cele mai importante proiecte ale Immofinanz Group: Metroffice. Acesta va constitui prima parte a unui plan general pe termen lung, ce implică reproiectarea întregii zone din cadrul complexului Iride Business Park (care se află lângă fosta fabrică şi care este cel mai mare parc de afaceri din Bucureşti, cu o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 93.000 de metri pătraţi) în scopul construirii Iride City, potrivit lui Sorin Vişoianu, country manager office şi logistic al grupului austriac.

    Complexul Metroffice cuprinde trei clădiri cu o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 40.000 de metri pătraţi, iar prima secţiune, unde au început lucrările de construcţie, va avea o suprafaţă totală de aproape 20.000 de metri pătraţi. Lucrările de construcţie au demarat la finalul anului trecut, iar finalizarea lor este estimată pentru al doilea trimestru al anului 2016. Volumul de investiţii pentru prima clădire va totaliza circa 34 milioane de euro. „Planul prevede transformarea acestei zone într-un cartier inovator, cu spaţii de birouri, comerciale şi rezidenţiale – cu alte cuvinte, o parte nouă, deschisă şi vitalizată a oraşului. La încheierea etapei finale de construcţie, Iride City va cuprinde, de asemenea, spaţii pentru restaurante, un hotel, un centru de conferinţe şi un centru de zi pentru copii, precum şi un parc şi unităţi pentru sport“, descrie Vişoianu proiectul.

    Derularea acestuia, care include şi renovarea Iride Business Park, va cuprinde mai multe etape şi un orizont de timp de 10 – 20 de ani. „Suntem convinşi că, atunci când va fi finalizat, proiectul va spori semnificativ portofoliul nostru local – precum şi baza de clienţi. Metroffice va oferi spaţii de lucru pentru aproximativ 5.000 de angajaţi, în timp ce Iride City, pentru peste 20.000.“ În ce priveşte posibilitatea de a achiziţiona noi astfel de terenuri, Vişoianu declară că grupul aplică o strategie pe termen lung: „Faptul că există multe proiecte în lucru ne confirmă punctul de vedere: economia României a intrat pe o traiectorie ascendentă şi se dezvoltă mai rapid decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

    Aceste tendinţe favorabile ale pieţei vor duce la o creştere continuă pentru proiecte imobiliare de calitate superioară, indiferent de destinaţiile precedente ale terenurilor“, concluzionează country managerul grupului austriac. Immofinanz Group este activ pe piaţa din România începând cu anul 2004 şi deţine în prezent un portofoliu de proprietăţi în valoare 964,0 milioane de euro, printre care şi mai multe terenuri ale unor foste fabrici, precum Ventilatorul (5,3 ha) şi Rocar (18 ha).
     

  • Minioraşul de pe fosta uzină Electronica

    Uzinele Electronica, parte a platformei industriale Pipera, au luat naştere în 1960, prin transformarea din ordinul ministerului industriei grele a fabricii radio popular. Compania producea sute de mii de televizoare color în 1989, iar în 2006 ajunsese să asambleze televizoare color şi dvd playere ale altor producători. De la peste 5.000 de angajaţi, compania ajunsese la 60 în 2006. electronica, parte a platformei industriale Pipera, a fost privatizată în 2004, printr-o tranzacţie estimată la 1,86 milioane de euro, reprezentând preţul pachetului de acţiuni, investiţii asumate – tehnologice, de mediu şi capital de lucru.

    Terenul fostei proprietăţi Electronica din nordul Bucureştiului este în prezent ocupat de unul dintre cele mai importante proiecte ale Immofinanz Group: Metroffice. Acesta va constitui prima parte a unui plan general pe termen lung, ce implică reproiectarea întregii zone din cadrul complexului Iride Business Park (care se află lângă fosta fabrică şi care este cel mai mare parc de afaceri din Bucureşti, cu o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 93.000 de metri pătraţi) în scopul construirii Iride City, potrivit lui Sorin Vişoianu, country manager office şi logistic al grupului austriac.

    Complexul Metroffice cuprinde trei clădiri cu o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 40.000 de metri pătraţi, iar prima secţiune, unde au început lucrările de construcţie, va avea o suprafaţă totală de aproape 20.000 de metri pătraţi. Lucrările de construcţie au demarat la finalul anului trecut, iar finalizarea lor este estimată pentru al doilea trimestru al anului 2016. Volumul de investiţii pentru prima clădire va totaliza circa 34 milioane de euro. „Planul prevede transformarea acestei zone într-un cartier inovator, cu spaţii de birouri, comerciale şi rezidenţiale – cu alte cuvinte, o parte nouă, deschisă şi vitalizată a oraşului. La încheierea etapei finale de construcţie, Iride City va cuprinde, de asemenea, spaţii pentru restaurante, un hotel, un centru de conferinţe şi un centru de zi pentru copii, precum şi un parc şi unităţi pentru sport“, descrie Vişoianu proiectul.

    Derularea acestuia, care include şi renovarea Iride Business Park, va cuprinde mai multe etape şi un orizont de timp de 10 – 20 de ani. „Suntem convinşi că, atunci când va fi finalizat, proiectul va spori semnificativ portofoliul nostru local – precum şi baza de clienţi. Metroffice va oferi spaţii de lucru pentru aproximativ 5.000 de angajaţi, în timp ce Iride City, pentru peste 20.000.“ În ce priveşte posibilitatea de a achiziţiona noi astfel de terenuri, Vişoianu declară că grupul aplică o strategie pe termen lung: „Faptul că există multe proiecte în lucru ne confirmă punctul de vedere: economia României a intrat pe o traiectorie ascendentă şi se dezvoltă mai rapid decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

    Aceste tendinţe favorabile ale pieţei vor duce la o creştere continuă pentru proiecte imobiliare de calitate superioară, indiferent de destinaţiile precedente ale terenurilor“, concluzionează country managerul grupului austriac. Immofinanz Group este activ pe piaţa din România începând cu anul 2004 şi deţine în prezent un portofoliu de proprietăţi în valoare 964,0 milioane de euro, printre care şi mai multe terenuri ale unor foste fabrici, precum Ventilatorul (5,3 ha) şi Rocar (18 ha).
     

  • World Class România ajunge la 15 spaţii, în urma unei investiţii de peste un milion de euro

    Situat în zona Tineretului din Bucureşti, noul club de fitness va fi deschis în urma unei investiţii de peste un million de euro şi reprezintă cel de-al 12-lea centru World Class din Bucureşti şi al 15-lea din ţară.

    Cu o suprafaţă totală de peste 2.000 de metri pătraţi, World Class Asmita va avea o sală de sport cu echipamente de ultimă generaţie, un studio dedicat antrenamentelor de grup şi o sală de cycling. De asemenea, centrul include o zonă de spa cu jacuzzi, saună şi servicii masaj, precum şi piscină.

    “Obiectivul nostru este să înregistrăm, până la finalul acestui an, 1.500 de membri şi avem toată convingerea că aceştia vor găsi aici locul ideal pentru a se relaxa şi antrena sub atenta îndrumare a echipei noastre”, a declarat Mikael Fredholm, CEO World Class România şi Serbia.

    Clienţii World Class Asmita pot alege, în funcţie de preferinţe sau nivel de pregătire, dintre cele peste 50 de cursuri predate săptămânal de către instructori certificaţi sau pot opta pentru ore de antrenament personal, alături de antrenori profesionişti.

    Accesul în club se face de luni până vineri între orele 06:00-23:00, iar în zilele de sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 08:00-21:00. Deschiderea World Class Asmita vine în urma preluării clubului 168 Sport Station, aflat în complexul rezidenţial Asmita Gardens.

    World Class România este lider de piaţă în industria de wellness autohtonă şi numără 15 centre în toată ţara şi peste 35.000 de membri.