BusinessMagazin

Tag: solutii

  • Tot mai digitali

    4.500 de companii au completat un chestionar pe platforma online ready.vodafone.ro, lansată în luna octombrie a anului trecut. ”Gradul de digitalizare a afacerii la nivel naţional a evoluat de la 36% în octombrie la 44% în luna martie a acestui an“, spune Daniel Bobu, director enterprise marketing în cadrul Vodafone România. Concret, aceste companii folosesc instrumente şi platforme care le permit să-şi eficientizeze afacerile.

    Conform informaţiilor colectate de pe platforma Vodafone pe parcursul a şase luni, în România companiile se concentrează pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor, folosesc tot mai mult datele mobile şi sunt tot mai interesate de produsele inteligente.
    Pentru 60% dintre companii îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii este o prioritate, aceasta fiind urmată de eficientizarea costurilor (pentru 52% dintre firme) şi comunicarea eficientă dintre angajaţi (42%).

    Platforma online ready.vodafone.ro permite firmelor să-şi evalueze, prin completarea unui formular online, gradul de pregătire pentru a funcţiona în economia digitală.

    Ready Business Score este un instrument prin care companiile pot să-şi evalueze eficienţa afacerilor în comparaţie cu competitorii, precum şi gradul de adaptare la noile tendinţe tehnologice. Companiile pot completa chestionarul online accesibil la ready.vodafone.ro, pentru a obţine o analiză personalizată a afacerii, bazată pe nevoile sale pentru a-şi creşte eficienţa. Analiza personalizată este însoţită de un raport detaliat ce conţine recomandări de soluţii din trei arii importante pentru orice afacere: agilitate operaţională, conectarea angajaţilor şi interacţiunea cu clienţii.

    Compania a lansat săptămâna trecută şi o nouă opţiune a platformei Ready Business Score, respectiv scorul pe industrie, un instrument care permite companiilor să se compare cu competitorii lor direcţi, care activează în aceeaşi industrie, din punctul de vedere al eficienţei şi al gradului de adaptare la noile tendinţe tehnologice. Conform datelor colectate până acum, cele mai pregătite industrii pentru economia digitală sunt sectoarele tehnologie şi IT (54%), media, publicitate şi divertisment (52%), guvern şi sectorul public (52%), turism şi ospitalitate (49%). 

    Mai nou, companiile pot face comparaţii şi cu media pe industrie, dar şi cu competitorii de dimensiuni similare. ”Există diferenţe semnificative între firmele mici, cu până în zece angajaţi, şi cele cu peste 50 de angajaţi„, spune Daniel Bobu. De pildă, în rândul firmelor cu mai puţin de 10 angajaţi, cel mai mare scor Ready Business este obţinut, în medie, de companiile din domeniile tehnologie (52%) şi media şi divertisment (50%). În rândul firmelor cu 10 – 50 de angajaţi, cel mai bun scor este obţinut, în medie, de cele din domeniile tehnologie (57%), transport şi logistică (55%) şi educaţie (55%).

    În România există 660.000 de firme, dintre acestea fiind active câteva sute de mii, iar un studiu realizat de 360insights în perioada septembrie-octombrie 2016, pe 300 de companii din întreaga ţară, arată că firmele din ţară sunt 36% Ready Business. ”4.500 de companii au completat chestionarul până acum şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească în continuare„, afirmă Daniel Bobu. După completarea chestionarului şi evaluarea gradului de pregătire digitală, firmele pot alege să ia legătura cu echipa de sute de consultanţi ai Vodafone pentru a solicita detalii şi soluţii personalizate. Daniel Bobu nu a dat însă detalii despre numărul de companii care au devenit clienţi în urma discuţiilor începute după calcularea scorului Ready Business.

    Iar loc de creştere în materie de pregătire a companiilor pentru duelul din economia digitală mai este, de vreme ce unele firme, de pildă, nu se promovează deloc în mediul online, nu monitorizează flota de maşini sau păstrează datele despre clienţi pe suport de hârtie.

    Conform informaţiilor adunate pe platforma Ready Business, în ce priveşte metodele folosite pentru emiterea facturilor, 55% din firme utilizează un soft instalat pe calculator, 29% suport de hârtie, 11% apelează la aplicaţii în cloud, 6% folosesc alte metode. Iar în ce priveşte metodele de încasare a banilor de la clienţi din afara biroului, 56% din firme folosesc viramentul bancar, 47% încasează cash cu chitanţier, 45% apelează la ordin de plată, iar 34% încasează bani cash cu factură pe suport de hârtie.

    Era digitală aduce oportunităţi dar şi provocări suplimentare faţă de cele cu care eram obişnuiţi. În prezent, companiile nu mai concurează doar la nivel de oraş, regiune sau ţară. Pentru un produs standardizat, toată piaţa globală este un concurent. Acum 20 de ani, cine investea se aştepta să-şi vadă afacerea crescând. Acum condiţiile de piaţă s-au schimbat, multe companii investesc şi constată că rezultatele nu sunt cele pe care le aşteptau. Pentru că au investit în direcţia greşită. Sau lucrurile s-au schimbat şi compania nu s-a adaptat la ritmul de lucru tot mai alert, cu o concurenţă aprigă, globală. În această eră, consumatorul, clientul, se află în spatele ecranului unui device, iar în acest context, eficienţa operaţională devine tot mai importantă.

     

  • Club Business Magazin: Predicţii pentru un sfert de secol

    Deşi din punct de vedere economic ne aflăm pe o traiectorie convergentă cu cea a statelor puternice din Europa, mai avem de trecut prin numeroase etape până să le prindem pe acestea din urmă. Care sunt domeniile în care România poate excela şi ce soluţii putem găsi pentru o creştere economică pe termen lung?

    Drumul pe care România îl are de parcurs este unul lung şi cu numeroase obstacole, dar şi oportunităţile sunt pe măsură, consideră participanţii la conferinţa ”25 de întrebări pentru viitorul României„ ,organizată de EY, Business Magazin şi Ziarul Financiar.

    Una din principalele probleme identificate de cei prezenţi a fost cea a investiţiilor sustenabile şi a modului în care atât statul cât şi mediul privat pot finanţa domeniile cheie din economia României.

    Cum finanţăm în mod sustenabil tot ceea ce avem de făcut în ceea ce priveşte infrastructura, educaţia pentru a ajunge la nivelul de bunăstare pe care românii îl merită? Aceasta este întrebarea pusă de Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank, care argumentează importanţa acesteia prin faptul că deseori suntem ne concentrăm pe termen scurt: ”Chiar dacă e foarte important să ne uităm înapoi şi să ne dăm seama cât de mult am realizat în 25 de ani, trebuie să înţelegem că avem încă un drum lung de parcurs până să ajungem la poziţia pe care România o merită în comunitatea europeană. Sunt anumite surse pe care nu le folosim: fonduri europene, nu cunosc vreun parteneriat public-privat de succes, depindem prea mult de sistemul bancar. Trebuie să existe o viziune şi un plan despre cum finanţăm, pentru că sistemul bancar are anumite limite. Sistemul bancar finanţează prea mult statul român şi insuficient economia reală; atunci cum ne propunem să finanţăm nevoile pentru cei 25 de ani care vin, într-un mod care este atât sustenabil cât şi eficient?“

    La rândul său, Cătălin Stancu, director general al Electrica, spune că o strategie serioasă de dezvoltare a României ar trebui să identifice primele trei domenii în care ar trebui să investim astfel încât să devenim semnificativi, competitivi pe plan regional. ”Probabil că întrebarea de bază e unde ne vedem peste 10 ani şi de ce locul acela ar trebui să ne asigure o poziţie competitivă măcar în regiune“, crede el. ”Dacă e corectă logica, atunci ar trebui probabil să începem cu învăţământul; cred sincer că ar trebui investit fundamental în învăţământ.“ Un alt domeniu extrem de important este cel al antreprenoriatului şi inovării: ”Nu cred într-o dezvoltare extrem de susţinută care se bazează exclusiv pe mari companii de stat sau private, e clar că trebuie să existe un strat care să creeze valoare zi de zi într-o logică mai puţin complicată decât cea a marilor corporaţii, cu tot respectul pentru ele. Şi probabil că ar trebui investite resurse în ceea ce înseamnă modernizarea cadrului general de reglementare, care să stimuleze această inovare.“ Dezvoltarea vine pe investiţii, explică el, iar aceste investiţii vin pe predictibilitate; fără aceste lucruri e foarte greu să construieşti competitivitatea pe termen lung a unei ţări sau a unei corporaţii.

    ”Cred că a fost o perioadă în care am fost finanţaţi de capital străin, de banii care veneau din străinătate. Dar ca să vorbim de finanţarea sustenabilă, cred că trebuie să găsim o modalitate de a crea capital românesc, despre care se vorbeşte mult, dar care nu creşte într-un copac“, remarcă Steven van Groningen. El a explicat că piaţa de capital este extrem de importantă; în Statele Unite, spre exemplu, 80% din finanţare vine din piaţa de capital, iar 20% prin sistemul bancar. În România peste 90% este finanţare prin bănci, iar acesta nu e un lucru sustenabil. ”Cum creăm capital? Sunt bani de care cineva nu are nevoie, care pot fi investiţi pe termen lung. Sistemul bancar face din milioane de economii bani care sunt, de fapt, şi la dispoziţia populaţiei. Sunt bani care ar putea fi investiţi pe termen lung. Dar dacă nu reuşim să facem acumulare de capital şi să ne asigurăm că banii rămân în România, atunci nu ne rămâne decât să atragem capital străin.“ Dacă vrem să fim sustenabili, crede CEO-ul Raiffeisen Bank, trebuie în primul rând să vedem ce instrumente avem în acest sens.

    El se arată îngrijorat de faptul că nu are loc niciun fel de discuţie pe această temă, că statul se îndatorează pentru cheltuieli curente, iar banii vor trebui plătiţi de generaţiile viitoare. ”Sigur, antreprenorii ar putea să se ducă la piaţa de capital, dar acolo ai nişte reguli foarte clare; problema e că în acest moment sistemul bancar se confruntă cu o lichiditate imensă, dobânzile sunt foarte joase în toată Europa dar creditarea nu creşte. În primul rând avem nevoie de un mediu de încredere, de un mediu predictibil; cine ia un credit dacă nu ştie cum arată viitorul. E clar că aici avem o problemă. E la fel ca atunci când vorbim de natalitate: degeaba dai tot felul de prime, dacă oamenii nu sunt confortabili cu viitorul lor. Nu poţi să dai o lege care să oblige oamenii să facă copii. În România avem peste 400.000 de firme, din care majoritatea, pe hârtie, nu au nicio activitate. Cum putem să finanţăm o companie care pe hârtie nu are venituri cu care să plătească înapoi creditul?“, se întreabă Steven van Groningen.

    Cătălin Păuna, senior economist la Banca Mondială, subliniază faptul că administraţia publică românească nu este mare, măsurată relativ la celelalte ţări. Cheltuielile publice în România sunt mici ca procent din PIB relativ la alte ţări, cheltuielile cu salariile, cu pensiile sau cu sănătatea, cu excepţia cheltuielilor cu investiţiile. ”Acestea nu sunt mici, sunt mari, dar sunt ineficiente. Va exista o presiune endemică, care se va accentua, să cheltuim mai bine resursele publice care sunt limitate. Pe măsură ce ne dezvoltăm vrem pensii mai mari, vrem salarii mai mari, vrem calitate mai bună a serviciilor publice, educaţie, sănătate şi aşa mai departe. Această presiune există acolo, însă deocamdată nu cred că am ajuns la punctul acela de inflexiune în care să vedem o transformare masivă a modului în care funcţionează sectorul public. „

    Schimbările acestea în sectorul public sunt de lungă durată, ţărilor dezvoltate le-a luat de multe ori şi secole să ajungă la performanţa de azi, opinează el. La nivel tehnic, trei lucruri sunt importante pentru o transformare graduală a administraţiei publice: oameni de calitate, instituţii şi procese de calitate şi tehnologie – lucruri care nu sunt foarte diferite de ceea ce există într-o companie performantă. ”Oameni de calitate poţi să atragi prin două lucruri: prin salarii generoase, şi cred că e important să avem salarii bune în sectorul public inclusiv la partea de intrare, şi prin încrederea într-o carieră pe termen lung. Lucrurile acestea însă nu se întâmplă aşa cum ar trebui“, crede Păuna.

  • Senior Software a înregistrat o cifră de afaceri de 14.3 milioane de lei în 2016, în creştere cu peste 20% faţă de 2015

    În acelaşi timp, pentru a fi mai aproape de clienţii din zona Moldovei şi pentru a-şi consolida poziţia de business în această regiune, Senior Software a deschis în 2016 cel de-al patrulea punct de lucru, la Iaşi. Astfel, compania are acum un birou central la Bucureşti şi trei birouri regionale în Constanţa, Cluj şi Iaşi, iar echipa completă este formată din aproximativ 140 de angajaţi, din care 27% cu o vechime de peste 5 ani în companie.

    “Pentru noi, 2016 a fost un an de consolidare a echipelor din toate punctele de lucru, precum şi a portofoliului de soluţii software integrate pe care le oferim. Iar acest lucru s-a concretizat într-un standard ridicat de calitate a serviciilor furnizate, precum şi în rezultatele excelente pe care le-am obţinut. În 2017 continuăm să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor cu noi servicii şi produse prin lansarea unei divizii specializate de echipamente, care completează perfect soluţiile noastre de business” a declarat domnul Daniel Toma, Director General Senior Software.

    În prima parte a anului 2017, Senior Software a lansat itDepot, o platformă B2B pentru echipamente şi consumabile. Prin intermediul acesteia, compania oferă soluţii la cheie formate atât din sisteme software pentru managementul afacerii, cât şi din echipamente hardware de la: Zebra, Honeywell, Datalogic şi alţii. Printre produsele disponibile pe itDepot se pot găsi: cititoare coduri de bare, scanere pentru toate tipurile de coduri, imprimante de etichete, cântare electronice, terminale mobile pentru depozite sau tablete rezistente pentru agenţi.

    Senior Software dezvoltă şi implementează sisteme informatice specializate pe verticale de piaţă: ERP, BI, CRM, SFA, SCM, CPM, E-commerce, APS şi MES.
     

  • Un student român în finala europeană a unei competiţii care te învaţă să fii CEO

    Alături de reprezentanţi din alte ţări din Europa de Sud-Est, precum Grecia, Serbia şi Bulgaria, studenţii au avut sarcina de a-şi asuma rolul de “Chief Executive Officer” şi de a veni cu soluţii pentru un scenariu de afaceri.

    În urma prezentărilor susţinute, juriul format din angajaţi ai P&G a ales una dintre echipe pentru următoarea etapă a competiţiei. Membrii acesteia vor avea şansa de a călători la Geneva, la centrul de design de brand al P&G, pentru a concura alături de tineri din întreaga Europă. Echipa câştigătoare include un student din România, unul din Bulgaria şi unul din Grecia.

    Competiţia “CEO Challenge”, aflată deja la a doua ediţie, îşi deschide porţile către studenţi din întreaga Europă. Iniţiativa urmăreşte să-i ajute pe aceştia să-şi dezvolte abilităţile şi cunoştinţele, oferindu-le oportunitatea de a-şi exersa gândirea analitică şi de a lucra în echipă pentru a rezolva o provocare de business.

    Evenimentul din acest an este uşor diferit, deoarece fiecare echipă este formată din studenţi din ţări diferite, cu scopul de a promova cooperarea într-un mediu multicultural.
     

  • Valul de frig din aprilie a provocat pierderi mari pentru fermieri. Cât de grave sunt pagubele? Care sunt soluţiile la care pot apela românii? – VIDEO

  • Capriciile vremii şi pierderile fermierilor

    În cazurile în care apar calamităţi, o eventuală despăgubire se poate acorda doar dacă paguba depăşeşte 30% din venituri, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, în deschiderea conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa. „Înţelegem, când apare o calamitate, să se ceară despăgubiri, dar trebuie să ne uităm şi la mărimea pagubei. Nu putem vorbi despre despăgubire ca acoperire a pierderilor din venit dacă paguba nu depăşeşte 30%”, a spus Daniel Botănoiu. Oficialul a mai menţionat că „la Ministerul Agriculturii, uşa noastră este deschisă, dar deocamdată nu salvăm nimic şi ne dorim să avem discuţii constructive cu fermierii”.

    Pe de altă parte, directorul general al fermei agricole Insula Mare a Brăilei (IMB), Lucian Buzdugan, a declarat că tehnologia pe care o utilizează în exploataţie se bazează pe ciclul natural îngheţ-dezgheţ, iar solul este foarte puţin atins, astfel că de şapte ani terenurile cultivate în Insula Mare a Brăilei nu au mai fost arate. Insula Mare a Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai mari şi mai performante exploataţii agricole din ţară şi din Europa.

    „Văd că primăvara cultivatorii discuiesc terenul şi mă întreb de ce. Discuirea risipeşte apa din sol, îl şi tasează, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari. Eu de şapte ani n-am mai arat terenurile. Valorificăm ciclul îngheţ-dezgheţ şi astfel afânarea terenului pe o adâncime de 20-25 de centimetri se face natural. În plus, consumul de motorină scade de la 50 la 22 de litri la hectar”, explică Lucian Buzdugan.

    Directorul general al IMB a mai arătat că, pentru a reduce costurile de producţie, utilizează inclusiv resturile vegetale („La ceilalţi, humusul din sol scade pentru că materia organică este foarte puţin utilizată”), foloseşte apă dedurizată la irigaţii şi îngrăşăminte în formă lichidă. Mai mult, „noi nu ne atingem de sol decât o singură dată pe an. Gândiţi-vă că o trecere peste sol înseamnă 7% tasare, iar într-un an sunt şapte treceri, din primăvară până în toamnă. Vă recomand să utilizaţi maşini care să fie modulate în aşa fel încât să faceţi o singură trecere peste sol pe an”, a spus Lucian Buzdugan participanţilor la conferinţă.

    Un rol important în eficientizarea activităţii fermierilor este asocierea acestora, dar de-a lungul anilor acest proces s-a dovedit greoi, mai cu seamă din pricina reticenţei agricultorilor. Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, şi-a înfiinţat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, care cuprinde la început 80 de familii de producători agricoli, care vor livra în jur de 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafaţă de 60 de hectare, potrivit reprezentanţilor companiei. Cooperativa Agricolă Vărăşti, prin care Carrefour preia producţia din câmp şi o listează în magazinele proprii, a început cu 4-5 producători şi are acum peste 80 de familii partenere, declară Mircea Isvoranu, manager achiziţii legume fructe al Carrefour.

    „Noi suntem primii retaileri care au deschis dialogul cu producătorii agricoli, în urmă cu 14 ani, şi acum avem în total 360 de producători care ne sunt parteneri, iar peste 90% din produsele noastre marcă proprie sunt fabricate în România. Astfel că am demarat şi programul Cooperativa Agricolă Vărăşti, cu 4-5 familii la început, şi am ajuns la peste 80 de familii partenere în prezent”, spune Mircea Isvoranu.

    Oficialul de la Carrefour a mai arătat că toate părţile implicate în acest proiect – producători, retailer şi clienţi – au avantaje de pe urma colaborării. „Clienţilor le oferim gustul românesc şi prospeţimea produselor, vândute la o zi după recoltare, iar, noi – ca retaileri – avem un parteneriat sigur şi constructiv, iar producătorii au siguranţa vânzării şi reducerea pierderilor”, conform lui Isvoranu. Potrivit acestuia, „producţia de 5.000 de tone pe an, preluată de la Vărăşti, este planificată sezon cu sezon, trimestrial, lunar, săptămânal şi zilnic”, astfel încât „fiecare dintre fermieri ştie exact ce are de făcut”.

  • Protestele din România nu mai sunt suficiente. Avem nevoie de acţiuni concrete

    Sunt de acord cu mişcările de stradă, atât timp cât ele sunt paşnice, dar în cazul nostru rezultatele par a se lăsa prea mult aşteptate. Sigur, protestele au reuşit să împiedice trecerea sau intrarea în vigoare a unor acte normative importante, dar părea evident că e doar o problemă de timp până când acestea îşi vor găsi o altă formă într-un alt act.

    Răspunsul nu e protestul, ci oferirea unor alte soluţii. În mod democratic, evident, pentru că sistemul reprezentativităţii este singurul care ne mai ţine la suprafaţă.

    Corupţia, mita şi toate problemele care macină România au o singură sursă: banii. Un stat sănătos e un stat care produce bani. Şi cei mai potriviţi să conducă economia unui asemenea stat sunt oamenii din business.

    Franţa oferă un exemplu bun prin Emmanuel Macron: deşi nu e un candidat plăcut de prea multă lume – ca dovadă şi rezultatul obţinut în primul tur al alegerilor, de doar 24% – este totuşi candidatul preferat de toată lumea. De unde vine Macron? Din mediul privat, fiind un fost bancher. Este un cvasipolitician de 39 de ani care nu a mai participat niciodată la alegeri. Şi nu e vorba de alegeri prezidenţiale, ci de alegeri de orice fel; Macron a deţinut un portofoliu în guvern, dar e o funcţie pe care a fost numit. Acestea fiind spuse, Macron are prima şansă de a deveni preşedintele Franţei.

    Vorbind de o republică prezidenţială, şi nu parlamentară, aşa cum e cazul României, Macron va deţine întrega putere în Hexagon.

    Spun că e un exemplu bun pentru că şi România ar avea nevoie de oameni veniţi din mediul privat. Nu de tehnocraţi, adică politicieni neafiliaţi unui partid, ci de oameni de afaceri care să îşi asume posturi cheie în sistemul administrativ.

    Sigur, e riscant să laşi un salariu bun pe unul de la stat, dar până la urmă cred că s-ar găsi oameni dispuşi să participe la ridicarea României.

    Problema devine, evident, cum ar putea ajunge aceşti oameni să fie numiţi în funcţii decizionale.

    Şi mă întorc astfel la Macron şi la mişcarea sa politică, En Marche!, fondată în aprilie 2016. În 12 luni, partidul de centru-stânga a reuşit să dea principalul candidat la alegerile prezidenţiale. Ca o scurtă paranteză, numele oficial al partidului e mai mult decât elocvent: Asociaţia pentru Reînnoirea Vieţii Politice.

    Se poate, aşadar, ca un partid oarecum conservator, născut din aceeaşi mişcare antisistem care bântuie Europa şi lumea întreagă de vreo doi ani, să se impună pe scena politică a uneia dintre cele mai performante ţări.

    De ce nu se poate replica acest sistem şi la noi? De ce singurul partid care s-a putut organiza este condus de oameni care nu au putut trasa o agendă economică logică, apelând la fostul guvern condus de Dacian Cioloş?

    De ce nu îşi poate nimeni asuma, în mod deschis, ideea de a implica oamenii de afaceri în conducerea de zi cu zi a ţării?

    Un răspuns e evident: pentru că oamenii din business nu sunt extrem de populari, iar asta înseamnă voturi în minus. Oamenii din business nu sunt dispuşi să intre în dezbateri aprinse, în scandaluri, iar asta înseamnă voturi în minus. Oamenii din business evită iresponsabilitatea şi promisiunile care nu pot fi acoperite, iar asta înseamnă şi mai multe voturi în minus.

    Îşi mai găseşte loc şi eternul argument că oamenii de afaceri nu au experienţă politică. E adevărat, dar mă îndoiesc sincer că cineva are nevoie de o diplomă în ştiinţe politice ca să conducă un minister. E mult mai important să îţi alegi echipa potrivită, iar asta e o condiţie pe care orice om de succes în afaceri o poate bifa.

    E timpul, poate, ca lucrurile să se schimbe; e timpul ca oamenii care au reuşit să ridice o afacere să ajute la readucerea României pe traiectoria corectă. 

    În cele din urmă, protestele sunt doar o reacţie, nu şi o soluţie.

  • SoftOne România devine HUB operaţional al sucursalelor internaţionale, odată cu deschiderea unui nou sediu în Cipru

    Lansarea sediului din Cipru este parte a strategiei de extindere a SoftOne care are în plan deschiderea de noi sucursale şi intrarea pe pieţele din Bulgaria, Serbia şi Albania.

    ”Inaugurarea noului sediul SoftOne din Cipru reprezintă un pas important în procesul extindere a companiei în Europa, prin accesarea unei pieţe în care soluţiile Cloud şi Mobile vor face o diferenţa prin calitate, mobilitate şi tehnologii de ultimă generaţie. SoftOne România devine, din acest moment, HUB-ul operational şi administrativ al sucursalei din Cipru, unde urmărimdezvoltarea unei comunităţi solide de parteneri prin care să putem aduce plus-valoarea afacerilor din zonele în care activăm”, declară Haris Zachariades, CEO SoftOne România.

    În ceea ce priveşte planurile pentru 2017 în România, Softone ţinteşte o cifră de afaceri de 800.000 de euro, 250 de clienţi ai soluţiilor ERP şi CRM şi 50 de parteneri.

    SoftOne Technologies a intrat pe piaţa din România în 2013. Până în prezent, Softone România are peste 200 de clienţi care utilizează soluţiile companiei, prin intermediul celor 40 de parteneri la nivel local.

    În iunie 2016, Olympia Group, unul dintre cele mai mari grupuri elene cu activităţi în telecom, retail, industrie şi distribuţie a preluat un pachet de peste 33% din acţiunile Softone Technologies. Grupul de Companii Olympia e activ din anii 1980 şi are peste 5.500 de angajaţi în Grecia şi la nivel internaţional.

  • Utilizatorii de internet, tot mai îngrijoraţi de pericolele online

    Raportul este bazat pe un chestionar online adresat utilizatorilor de Internet din toată lumea, efectuat de Kaspersky Lab de două ori pe an. În a doua jumătate a anului 2016, au fost chestionaţi 17.377 de respondenţi din 28 de ţări.

    Indicele global pentru cea de-a doua jumătate a anului (Indiferent-Neprotejat-Afectat) a fost de 74-39-29. Aceasta înseamnă că 74% dintre utilizatori nu au crezut că ar putea să devină victime ale atacurilor cibernetice, 39% dintre respondenţi nu folosesc soluţii de protecţie pentru toate dispozitivele conectate la Internet, iar 29% dintre cei intervievaţi au fost victime ale ameninţărilor cibernetice în ultimele luni. Versiunea anterioară avea valori de 79-40-29, ceea ce înseamnă că, în urmă cu şase luni, mai multe persoane se credeau invulnerabile şi rămâneau neprotejate.

    Procentul victimelor infracţionalităţii cibernetice rămâne la acelaşi nivel (29%) doar pentru că acest indicator a fost modificat în versiunea actuală. Pentru a avea o imagine completă, lista ameninţărilor cibernetice include acum ”fraude financiare” şi ”dispozitivul a fost folosit pentru atacuri cibernetice”, fără de care indicatorul mediu al celor ”afectaţi” la nivel global ar fi fost de 27%, în loc de 29%. Acest lucru înseamnă că numărul victimelor din cea de-a doua jumătate a anului 2016 a scăzut simultan cu creşterea responsabilităţii utilizatorilor privind siguranţa lor.

    De exemplu, numărul utilizatorilor care au întâlnit programe malware a scăzut de la 22%, la 20%, iar costurile pentru eliminarea consecinţelor infectării cu malware au scăzut de la 121 de dolari, la 92 de dolari. Cu toate acestea, procentul celor care au devenit victimele altor tipuri de ameninţări a crescut. De exemplu, numărul utilizatorilor afectaţi de programe ransomware, phishing, furt şi scurgeri de date a crescut. În acelaşi timp, suma medie furată de infractorii online a crescut de la 472 de dolari, la 482 de dolari.

    Kaspersky Lab este o companie globală de securitate cibernetică, fondată în 1997. Cunoştinţele în domeniul ameninţărilor cibernetice şi experienţa în securitate IT deţinute de Kaspersky Lab se materializează în mod constant în soluţii de securitate şi servicii pentru a proteja companii, infrastructură critică, autorităţi guvernamentale şi utilizatori individuali din toată lumea, Portofoliul complex de securitate include protecţie endpoint de top şi un număr de soluţii specializate de securitate şi de servicii, pentru a combate ameninţările digitale tot mai sofisticate.

  • Bucureşti, motor de creştere pentru o afacere de 607 milioane de dolari

    Veeam a inaugurat în mai anul trecut prima filială a companiei în România. Deschiderea biroului a presupus o investiţie de 1 milion de euro, iar la momentul respectiv, 100 de persoane lucrau pentru companie şi obiectivul era să ajungă la 250 de angajaţi în trei ani. Firma s-a dezvoltat în ritm alert, iar acum pentru Veeam România lucrează aproape 300 de persoane.

    Veeam este unul dintre jucătorii importanţi din domeniu disponibilităţii şi recuperării datelor şi oferă soluţii către peste 230.000 de companii din întreaga lume. În ultimii ani, furnizorul a marcat o creştere anuală a veniturilor de aproape 30%, ajungând la 500 milioane de dolari în 2015 şi 607 milioane de dolari anul trecut. „Afacerea a crescut fantastic în 2016. Suntem o companie profitabilă de software şi ceea ce cred că ne separă de alţii este faptul că nu suntem listaţi la bursă, nu suntem finanţaţi prin venture capital, ci suntem o companie ce se autofinanţează. Ne extindem foarte repede pe glob”, spune Peter McKay.

    Veeam a fost creată de către Ratmir Timashev şi Andrei Baronov, antreprenori ruşi, în 2006. Înainte de asta, Timashev, după ce a absovit Institutul de Fizică şi Tehnologie de la Moscova, a plecat în 1992 să-şi dea doctoratul la Columbus University din SUA. Tot acolo a început şi prima afacere, vânzând componente de PC-uri.

    A urmat apoi primul start-up, Aelita Software, pe care l-a fondat alături de Baronov. Aelita Software, tot furnizor de servicii IT, a fost achiziţionată şapte ani mai târziu de către Quest Software în martie 2004 pentru 115 milioane de dolari. Doi ani mai târziu a fost înfiinţată Veeam, cu sediul în Elveţia.

    Ratmir Timashev a spus la conferinţa din România că vrea ca firma să depăşească pragul de 1 miliard de dolari în 2019. Peter McKay spune că acesta este în continuare obiectivul companiei, dar că ar putea fi atins încă din 2018. Totuşi, asta nu este de ajuns pentru Timashev, planul acestuia fiind ca în zece ani compania să ajungă la venituri de 10 miliarde de euro.

    La doar câteva luni de la dechiderea centrului din Bucureşti, Ratmir Timashev a decis să renunţe la poziţia de CEO, promovându-l pe William Largent, fost vicepreşedinte executiv, pe poziţia de CEO. De asemenea, Veeam l-a recrutat în conducere şi pe Peter C. McKay de la VMware pentru postul de preşedinte şi chief operating officer. Înainte de asta, McKay se ocupa de operaţiunile VMware, companie ce dezvoltă software de virtualizare, în America, şi gestiona un portofoliu anual în valoare de 3 miliarde de dolari.

    La vremea respectivă, presa străină scria despre aceste mutări că au fost făcute pentru a creşte credibilitatea companiei în sectorul enterprise, pe care mizează  în prezent. Ratmir Timashev rămâne implicat în dezvoltarea companiei şi ocupă în continuare un loc în board‑ul Veeam, alături Andrei Baronov, Peter McKay şi William H. Largent.

    În decursul anului trecut, numărul de angajaţi ai companiei pe plan global a ajuns la 2700. Odată cu creşterea semnificativă a personalului de pe plan local, Bucureştiul este propulsat în rândul celor mai mari cinci filiale ale companiei.

    Angajaţii din centrul de la Bucureşti oferă suport de finanţe, marketing şi vânzări pentru partenerii companiei, adică firmele care vând soluţiile Veeam. „România a fost importantă nu doar din punctul de vedere al vânzărilor noi în România şi în Europa, ci şi pentru reînnoirea abonamentelor, dar şi din punct de vedere al suportului tehnic. În acest birou continuăm să creştem afacerea în Europa, dar şi din afara ei”, spune McKay.

    Mai mult de atât, el vrea să mai angajeze încă 100 de oameni pentru filiala locală; drept urmare, este plănuită extinderea pe un alt etaj în clădirea din AFI Park unde se află momentan Veeam. Posturile disponibile vor fi pe vânzări, marketing şi finanţe, nu şi pentru dezvoltarea aplicaţiilor. Centrele de dezvoltare pentru produsele Veeam sunt amplasate în Rusia (Sankt Petersburg) şi Cehia (Praga), unde se află în total în jur de 100 de angajaţi.

    „Am făcut multe calcule înainte de a veni în România, am investit milioane de dolari în echipamente şi oameni. Şi nu am face asta dacă credeam că va fi ceva pe termen scurt, ci este vorba despre planuri pe termen lung. Aici am întâlnit oameni talentaţi, care vorbesc mai multe limbi, sunt educaţi. Folosim talentele românilor pentru a putea performa şi în alte zone şi ţări. I-am spus lui Andrei (Andrei Romanescu, managing director of operations Bucureşti – n.r.) că noi vom continua să investim atât timp cât voi veţi angaja oameni buni pe care să-i puneţi la treabă”, susţine McKay.

    Cum a reuşit compania această creştere accelerată şi cei diferenţiază de competitori, care potrivit lui McKay, fie stagnează sau scad, fie au creşteri mici de 1%? „Am început cu un business plan freemium, ceea ce înseamnă că Veeam oferea pe gratis software-ul pentru ca firmele să încerce produsele. Oamenii au început să le folosească, majoritatea fiind IMM-uri, şi să le placă. Am început în Europa, apoi America de Nord şi uşor ne-am extins şi în alte zone”, povesteşte McKay.

    Aşadar, activitatea Veeam a început prin oferirea de soluţii pentru recuperarea datelor pentru companii mai mici, apoi a trecut la cele medii, iar acum vânează peştii mai mari. Potrivit şefului de operaţiuni, mixul de clienţi este cam 50% IMM-uri şi 50% companii enterprise. „Acum trei ani, aveam mai mulţi clienţi din zona companiilor mici şi mijlocii. Deşi acest segment creşte, valoarea pentru enterprise este mult mai mare”, spune McKay. Veeam are peste 230.000 de clienţi, dintre care 300 sunt din România, majoritatea din industria de banking, energie şi retail. „În 2016, am avut o creştere de 150% pe plan local, deci aş spune că este apetit pe piaţă pentru astfel de servicii”, spune Andrei Romanescu despre interesul firmelor din România pentru servicii de disponibilitate şi recuperare a datelor. 50% dintre veniturile companiei provin din Europa, apoi din America de Nord, urmate de ţări din Asia-Pacific precum Australia, Noua Zeelandă, Japonia sau China.