BusinessMagazin

Tag: soft

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Doi tineri ingineri români de software au pornit un business care a atras mii de clienţi din toată lumea

    Doi tineri ingineri de software şi-au promis în timpul unui curs la Harvard că nu se vor lăsa până nu vor deveni antreprenori, iar businessul pe care l-au dezvoltat a atras deja mii de clienţi din toată lumea.

    Povestea de antreprenoriat a lui Daniel Pascariu şi a soţiei sale, Raluca Afloarei, a început de aproape cinci ani. Între timp, cei doi au renunţat la corporaţii şi dezvoltă exclusiv appdemostore.com, un site care permite dezvoltatorilor de aplicaţii să aibă în câteva minute un demo funcţional şi care a adunat până acum 15.000 de clienţi din toată lumea.

    Însă Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei nu au devenit antreprenori nici peste noapte şi nici din întâmplare, ci toată povestea lor profesională se leagă de planul de a dezvolta, într-o zi, ceva pe cont propriu. Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei au fost colegi la Facultatea de Informatică Economică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza de la Iaşi, iar după absolvire, în 2003, au plecat în Germania cu internshipuri AIESEC: Daniel Pascariu la HP în Stuttgart şi Raluca Afloarei la SAP în Heidelberg.

    După cele şase luni de internship, li s-au oferit joburi de software developeri la HP, respectiv SAP, iar după ce s-au căsătorit, în 2005, Daniel Pascariu s-a mutat şi el la SAP, iniţial pe aceeaşi poziţie, fiind ulterior promovat ca team lead. Experienţa germană a celor doi a durat 10 ani, până în 2013, când s-au mutat înapoi în România, la Iaşi. „A fost o experienţă culturală deosebită, mai ales pentru că am întâlnit şi ne-am împrietenit cu oameni din foarte multe ţări. Pe de altă parte însă, e greu să te adaptezi unui mediu care e foarte diferit şi, după ce euforia primelor zile trece, urmează şocul cultural, când îţi vine să-ţi faci bagajele şi să te duci acasă“, povesteşte Daniel Pascariu despre adaptarea la viaţa şi la munca din Germania, la care mulţi tineri români din domeniu visează.

    Cei doi povestesc despre faptul că au avut noroc cu AIESEC, care poartă sistematic de grijă celor veniţi în Germania cu internshipuri – „au creat o comunitate cu toţi studenţii străini, care organiza tot felul de activităţi, de la petreceri şi până la excursii pe la obiective turistice“. Pe lângă comunitatea AIESEC, cei doi au avut ocazia să călătorească mult în toată lumea şi s-au integrat rapid şi în comunitatea de români de la SAP, care totaliza cam 80 de persoane – „ne întâlneam o dată pe săptămână la masă şi eram cea mai gălăgioasă gaşcă din cantină :)“.

    Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei definesc experienţa la SAP ca fiind „extraordinară“ şi detaliază de ce nu se feresc de cuvinte mari când vine vorba de cei 10 ani germani din viaţa lor: „la SAP am lucrat la headquarters lângă Heidelberg, care este un oraş superb; campusul SAP e gigantic, un minioraş, unde lucrează cam 11.000 de softişti în câteva zeci de clădiri legate între ele cu un minibus (SAP shuttle); pentru petrecerile de Crăciun închiriau un stadion de hochei ca să încapă toată lumea; ne-am perfecţionat engleza şi germana, am interacţionat cu oameni din Asia (India, China, Japonia) şi din toată Europa şi America (SUA, Canada, Brazilia), am participat la conferinţe internaţionale – unul dintre cele mai inspiraţionale momente a fost să îl vedem pe Jimmy Wales în deschiderea celei mai mari conferinţe SAP din Las Vegas explicând cum a creat Wikipedia, iar profesional ne-am specializat din punct de vedere tehnic şi de business“.

    pecializarea despre care vorbesc cei doi nu a ţinut doar de partea efectivă de învăţare, ci şi de responsabilitatea businessului: „Am învăţat ce înseamnă să fii responsabil de un proiect, ce înseamnă să serveşti clienţii şi ce înseamnă să livrezi rezultate şi să aduci valoare firmei. De exemplu, când un software de 200 milioane de dolari nu face ce este programat să facă sau când un client nu poate să vândă sau să factureze din cauză că aplicaţia ta nu funcţionează sau când ai câteva milioane de clienţi care nu îşi pot face treaba chiar şi pentru câteva ore înţelegi câtă responsabilitate ai şi îţi dai seama că modalitatea prin care poţi să faci ca lucrurile să funcţioneze la scară mare este să faci fiecare lucru mic corect“.

    Toate lucrurile pe care le-au învăţat şi experienţa din cadrul SAP i-a făcut pe cei doi softişti să îşi dorească să înveţe businessul IT. Un moment important în tranziţia către mentalitatea de business a fost în 2007, când cei doi au făcut un curs de vară la Harvard University în domeniul Innovation Management în Multinational Companies. Şi-au luat două luni concediu de la SAP („din fericire în Germania e posibil“) şi s-au mutat în State. Experienţa de la Harvard i-a marcat însă pe cei doi: „Cursul de vară de la Harvard a fost momentul decisiv din carieră în care ne-am hotărât că vrem să avem afacerea noastră la un moment dat. Atunci am făcut o promisiune cu noi înşine (pe care am denumit-o «promisiunea Harvard») că nu o să renunţăm până nu o să avem şi noi afacerea noastră. Am lucrat la ea timp de 7 ani – perioadă în care am învăţat şi am încercat diverse proiecte antreprenoriale, unele în parteneriat şi cu alte persoane. Cred că noi am avut mereu antreprenoriatul în sânge“.

  • Serviciul evaluat la peste 1 miliard de dolari pe care nici nu ştiai că-l foloseşti

    Twilio este unul dintre serviciile pe care le foloseşti zilnic fără să realizezi, scrie Business Insider.

    De exemplu, când Uber îţi trimite un mesaj că şoferul a acceptat cursa, acesta foloseşte tehnologia Twilio pentru ca mesajul să ajungă la tine. Uber a integrat software-ul Twilio în codul aplicaţiei pentru ca şoferi să comunice cu clienţii şi invers.

    Uber nu este singura companie care apelează la Twilio, ci şi Airbnb, Lyft sau Match.com. Chiar şi nume mari precum Coca Cola sau Home Depot se folosesc de acest software pentru a-şi crea propriile aplicaţii de mesagerie sau în infrastructura unui call-center.

    “Dezvoltatorii apelează la noi pentru a-şi îmbunătăţii metodele de comunicare în aplicaţiile lor”, a spus Jeff Lawson, CEO-ul Twilio.

    Twilio a creat un software cu linii de cod pe care dezvoltatorii îl folosesc pentru propriile aplicaţii sau site-uri pentru a crea diferite metode de comunicare: mesaje, apeluri sau chiar apeluri video.

    Twilio nu este un nume popular ca Uber sau Airbnb, dar devine o unealtă din ce în ce mai populară în rândul dezvoltatorilor. 700.000 de oameni au apelat la platforma oferită de Twilio, potrivit lui Lawson.

    Dacă în trecut startup-urile încercau să facă totul de la zero, acum multe dintre ele se concentrează doar pe serviciul de bază pe care-l oferă, cumpărând funcţionalităţi de la alte companii, în cazul de faţă, Uber a cumpărat partea de mesagerie de la Twilio. De asemenea, compania de ride-sharing se bazează pe serviciul Braintree pentru facturare şi pe Google Maps pentru localizare.

    Şi investitorii sunt interesaţi de Twilio. Luna trecută compania a strâns 130 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare, lucru care ia transformat compania într-un start-up “unicorn” de 1 miliard de dolari. 

  • Softelligence: Până la sfârşitul anului, vom număra peste 100 de angajaţi

    Softelligence, companie specializată în dezvoltarea şi implementarea de soluţii software de business, caută în următoarele luni ocuparea a minimum 25 de noi poziţii, estimându-se până la finalul anului un număr de peste 100 de angajaţi. În primele luni din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere accelerată, echipa dublându-se faţă de perioada similară din 2014.

    Cele mai multe poziţii vizează competeţe tehnice precum Java, .NET, JavaScript/angular.js, mărindu-se şi echipele de consultanţi tehnici şi ingineri Quality Assurance. Există oportunităţi de angajare şi în departamentele de vânzări, resurse umane şi marketing. Mai mult decât atât, alături de angajaţii cu experienţă, compania caută şi tineri pasionaţi de dezvoltare software, la început de carieră, pentru programe de internship şi practică plătite.

    În primul semestru din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere de 60% faţă de perioada similară din 2014, estimându-se pentru anul în curs o cifră de afaceri de peste 2 milioane euro.

  • RINF deschide un nou birou la Berlin

    RINF, una dintre cele mai importante companiiromâneşti din domeniul IT&C, ce oferă servicii specializate în dezvoltarede software, consultanţă şi  suport multilingvistic,  îşi  continuă planul  deextindere  pe  plan  internaţional  şi  deschide  un  nou  sediu  la  Berlin,consolidând  astfel  statutul  de  companie  internaţională  fondată  înRomânia.

    După două luni de la deschiderea biroului din Marea Britanie, RINF bifeazăurmătorul pas în planul de extindere la nivel global pe segmentul IT&C şiinagurează  un  nou  sediu  în  capitala  Germaniei.  Cu  toate  că  este  ocompanie  tânără,  RINF  a  câştigat  rapid  recunoaştere  internaţională,expansiunea rapidă în Europa atestând acest fapt. Extinderea companieila  nivel  internaţional  demonstrează  excelenţa  specialiştilor  români  îndomeniul IT.  Astfel, doar între 2008 şi 2012, proiectele de outsourcing dinRomânia au generat peste 13.476 locuri de muncă.

    Această  dezvoltare  se  datorează  faptului  că  industria  de  IT&C  dinRomânia, la nivel de outsourcing este cotata pe locul 9 la nivel mondial,având tendinţă ascendentă. Acest lucru este relevat şi de studiul realizatde CEEOA (Asociatia de Outsourcing din Europa Centrală şi  de Est), iarRINF este una dintre companiile de top ce pun România pe hartă, în ceeace priveşte calitatea acestor servicii. Proiectele RINF sunt focusate pe trei arii de compentenţă: platforme cloudcare utilizează arhitecturi  elastice, integrări  crossplatform sau hawdare-software şi suport multilingvistic pentru utilizatori. Aceste elemente suntrelevante  pentru  companiile  care  avansează  în  programele  proprii  dedigitizare în căutarea acelei flexibilităţi care să le permită să preîntâmpineschimbările disruptive din piaţă.

    Odată cu extinderea portofoliului de clienţi, RINF îşi va mări de asemeneaşi echipa, iar sediul central se va reloca, la începutul anului 2016, în unadintre  cele  mai  moderne  clădiri  de  birouri  din  Bucureşti,  Green  CourtBucharest, ocupând o suprafaţă totală de 1843.8 mp.

  • Compania americană 3Pillar Global înfiinţează un Centru Global pentru Tehnologii Avansate coordonat din România

    Centrul deserveşte clienţi din SUA şi Marea Britanie şi a fost înfiinţat pentru a răspunde nevoilor de consiliere şi mentoring tehnic.

    Echipa coordonată de Marius Bănici are în componenţă trei directori, localizaţi în centrele din Cluj-Napoca, Noida (India) şi Fairfax (SUA) şi arhitecţi din centrele respective şi este responsabilă de identificarea acelor situaţii concrete în care tehnologia şi soluţiile inovative vor fi folosite în vederea rezolvării unor problematici din lumea reală cu aplicabilitate în domenii precum media şi entertainment, informare, sănătate şi financiar. Activitatea echipei este concentrată cu precădere pe tehnologii emergente. Din aria de expertiză a centrului de inovaţie fac parte analiza în timp real a volumelor mari de date, operaţiuni de stream processing, programare reactivă, dar şi activităţi menite să creeze o cultură propice pentru inovaţie: activităţi de cercetare, conceptualizare sau elaborarea de articole de specialitate.

    „Implementarea unui centru de inovaţie coordonat de un specialist român, localizat în România, într-o companie IT globală, este un real succes pentru ansamblul industriei IT din ţara noastră. Iată că vorbim de desfăşurarea unor activităţi cu valoare adăugată mare, în contextul în care România este o destinaţie cunoscută în special pentru activităţi de outsourcing şi nu ocupă, în mod tradiţional, un loc fruntaş în Europa în ceea ce priveşte inovaţia. Industria IT din România începe, inclusiv prin acest proiect, să se impună ca destinaţie viabilă pentru activităţi inovative la cel mai înalt nivel”, subliniază Cătălin Ştef, Director General 3Pillar Global România.

    Marius Bănici este un inginer IT cu experienţă de 15 ani în dezvoltarea de soluţii software. Bănici a susţinut eforturile de dezvoltare software ale companiei din 2012 în birourile companiei 3Pillar Global de la Timişoara, iar din 2015 este Senior Director al acestui unit, coordonând întreaga activitate desfăşurată la Timişoara. Înainte de a se alătura companiei 3Pillar Global, Bănici a lucrat timp de 10 ani în industria automotive unde a condus echipe responsabile de dezvoltarea de soluţii software. Bănici este absolvent al Universităţii din Craiova, Facultatea de Calculatoare.

    În primăvara acestui an, 3Pillar Global România a anunţat un plan de extindere ce prevede angajarea a peste 100 de ingineri IT care să se alăture celor 300 de specialişti din cele două centre, Cluj-Napoca şi Timişoara. Poziţiile pe care 3Pillar Global le are deschise vizează ingineri IT de nivel intermediar şi seniori cu experienţă dovedită între 2 şi 5 ani, care să acopere funcţiile de programare şi testare. În ceea ce priveşte programarea, se urmăresc în special competenţe de Java şi Phyton, dar şi alte tehnologii utilizate pentru dezvoltarea de aplicaţii web şi mobile. De asemenea, compania caută să angajeze şi manageri cu experienţă tehnică.

  • După 10 ani în corporaţii, a pus bazele unei companii care are venituri sute de mii de euro

    Corporaţiile l-au învăţat, printre altele, cât este de important ca un program să poată fi implementat şi particularizat cu uşurinţă. „Dura câteva luni şi costa zeci de mii de euro să implementezi o soluţie din afară şi de aici mi-a venit ideea pentru Documenta.“

    A început ca un business de consultanţă, iar în 2008 a început dezvoltarea echipei. Documenta este astăzi folosit atât de clienţi din România, cât şi de companii din Statele Unite, Moldova şi Danemarca. Atunci când situaţia economică s-a înrăutăţit, compania a ales să se concentreze pe contractele derulate alături de companiile mari, care nu au fost nevoite să modifice atât de drastic bugetul destinat investiţiilor.

    „În 2009 a început distracţia, a venit criza, acesta fiind şi motivul pentru care ne-am refugiat în contractele cu clienţi mari. În anii 2009-2011 ne-am conservat şi, începând cu 2013, am reluat trendul ascendent. Anul trecut, spre exemplu, ne-am mărit efectivul de patru ori.“

    Compania are în prezent două divizii – de dezvoltare de software, care livrează soluţii software personalizate la cerere, şi Documenta – care are ca principal obiect de activitate implementarea şi promovarea produselor proprii sub brandul cu acelaşi nume (Documenta DMS – Managementul Documentelor Electronice, SmartFleet – Managementul Flotelor Auto, al operaţiunilor şi al comportamentului şoferilor în trafic şi Documenta ERP – soluţia de gestionare a resurselor unei firme).

    Portofoliul de clienţi ai Infrasoft de pe piaţa locală include instituţii precum Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul Finanţelor Publice, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, Metrorex şi cele mai mari companii din industria de petrol – OMV Petrom, Rompetrol.

    Pe plan extern, Infrasoft este parteneră cu companii din SUA – Inthinc şi EPS Corporation – prin intermediul cărora lucrează pentru giganţi precum Schlumberger, Chevron, BP sau Shell. În 2013, Infrasoft a obţinut o cifră de afaceri de aproximativ un milion de lei, nivel care ar fi fost depăşit în 2014.  /

  • Doi fraţi au pus bazele unei companii care va ajunge anul acesta la 90 de angajaţi

    „Suntem o companie care face software pentru business în general. Avem nişte specializări, dar nu suntem o companie de nişă. Am început ca o companie de nişă, cu servicii de web self service în zona de servicii financiare după care ne-am dezvoltat“, povesteşte Teodor Blidăruş, managing partner strategy & business development la Softelligence.

    Cei doi fraţi au început afacerea vânzând prima dată produsul către BCR, apoi la alte companii, iar practic toţi oamenii care aveau un cont sau un contract de leasing la BCR aveau posibilitatea să se logheze la o platformă unde să facă diverse operaţiuni, de pildă să-şi plătească facturile, să vadă penalizări, să scoată împuterniciri de ieşire din ţară. La acea vreme, companii ca BCR sau UniCredit Leasing aveau sute de mii de contracte şi zeci de mii de clienţi şi specificul activităţii implica interacţiunea lună de lună cu clienţii.

    La începutul lui 2013 cei doi antreprenori au ales să schimbe direcţia, investind 350.000 de euro, adică tot profitul operaţional pe care l-ar fi putut genera, în dezvoltarea platformelor proprii şi dezvoltarea de competenţă. Anul trecut profitul a ajuns la 250.000 de euro, realizat în principal din vânzările pe piaţa internaţională, pentru că acesta a fost un alt obiectiv pe care şi l-au propus, să vândă direct pe piaţa internaţională. Ponderea „exportului“ a ajuns în 2014 la 35% din cifra de afaceri, iar anul acesta ar urma să realizeze la o jumătate din cifra de afaceri.

    Softelligence a preluat anul trecut o companie, Zero Paper, care dezvoltase aplicaţia Kazier, de la George Butunoiu, şi astfel şi-a consolidat portofoliul în zona de banking. Firma sa are acum peste 60 de angajaţi, la final de an ar urma să ajungă la 90, iar Blidăruş spune că foloseşte mai multe metode de recrutare.

    Antreprenorul se vede, peste cinci ani, tot la conducerea companiei, cu Softelligence ca unul din principalii jucători regionali în segmentul de software de business. Planurile pentru anul în curs vizează o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, urmând ca în 2017 să ajungă la 5 milioane de euro. 

  • Volvo Cars achiziţionează integral compania Polestar

    Volvo a achiziţionat compania Polestar Performance AB, ce are ca obiect de activitate dezvoltarea de software de performanţă şi de componente hardware legate de tuningul aftermarket. Alături de Polestar Performance AB, Volvo a achiziţionat şi Polestar Holding AB, compania ce deţine drepturile de folosinţă ale brandului Polestar. Acesta achiziţie nu implică divizia de motorsport Polestar.

    Începând de acum, Polestar va fi numele primit de cele mai performante modele din gama Volvo Cars. Mai mult, în viitor, Polestar va utiliza tehnologia “twin engine” a modelelor de tip plug-in hybrid în dezvoltarea următoarelor modele de înaltă performanţă.

    Volvo este cel mai mare producător de automobile de tip plug-in hybrid din Europa şi lider în utilizarea energiei electrice în domeniul automobilistic. În momentul de faţă, Volvo produce unele dintre cele mai puternice şi mai eficiente sisteme de propulsie hibridă din întreaga industrie auto.

    Parteneriatul dintre Volvo şi Polestar se întinde pe aproape două decenii şi a pornit în anul 1996, odată cu implicarea Volvo în motorsport, alături de Polestar.

    În anul 2015, Volvo estimează că 750 de versiuni Polestar ale modelelor V60 şi S60 vor comercializate la nivel global. Pe termen mediu, pentru vânzările modelelor Polestar se estimează o creştere între 1.000 şi 1.500 de modele livrate anual. Polestar este deja un brand cu renume internaţional, iar Volvo va beneficia în continuare de pachetele de putere Polestar ce pot fi montate ulterior vânzării unui automobil Volvo. Deocamdată nu au fost dezvăluite detaliile financiare ale tranzacţiei, însă angajaţii existenţi ai Polestar vor deveni angajaţi Volvo.

    Participarea în competiţiile motorizate ale brandului Polestar va rămâne sub conducerea lui Christian Dahl, fostul proprietar al brandului, însă numele echipei de curse va fi schimbat.

  • Softelligence: In 2015, cresteri de 60% a cifrei de afaceri gratie exportului in IT si vanzarii propriei platforme Softelligence EBS

    Cresterea se datoreaza proiectelor dezvoltate alaturi de jucatori importanti din Europa Centrala si de Est si a vanzarii propriei platforme Softelligence EBS.

    Astfel, exportul de software reprezinta aproximativ 30% din cifra de afaceri Softelligence pentru primele luni ale acestui an. Cele mai importante proiecte au vizat dezvoltarea unor sisteme complexe in zona de vanzari si achizitii, principalele verticale de business fiind domeniul bancar, productie si servicii. Tarile in care Softelligence a activat pana in prezent sunt Marea Britanie, Suedia, Germania si Austria.

    Cresterea Softelligence vine si in contextul in care companiile romanesti de software si servicii IT au inregistrat venituri cu 13% mai mari in 2014 fata de 2013, conform Studiului „Romanian Software and IT Services Industry”, facut public in luna iunie 2015 de catre ANIS – Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii si realizat de catre PAC – Pierre Audoin Consultants.