BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Atenţie la noile tipuri de fraude care înfloresc în mediul online. Cum vă apăraţi de fraudele online?

    Poliţia Română atrage atenţia asupra infracţiunilor cibernetice, care se desfăşoară în mediul online şi care sunt practicate şi în România,în cadrul Campaniei de prevenire #CyberScams – Fraudele informatice, în cadrul  European Cyber Security Month – Luna Europeană a Securităţii Cibernetice, serie de manifestări care se derulează anual în fiecare lună octombrie, conform unei informări recente publicate pe site-ul Inspectoratului de poliţie judeţean DOLJ.

    Timp de o săptămână, toate agenţiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E., Over % state non-membre, 24  asociaţii bancare naţionale şi mulţi alţi actori implicaţi în lupta împotriva criminalităţii informatice vor acţiona pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracţional. Acest efort comun, pan-European, are ca bază o campanie de comunicare derulată de partenri pe reţele sociale.

    Conform recomandărilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva ameninţărilor de tip social engineering este reprezentată de educaţia potenţialelor victime, care, în cazul de faţă, pot fi toţi cei care accesează internetul. Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului general cu privire la modalităţile de identificare a comportamentelor şi tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranţă ridicată atât pentru beneficiary, cât şi pentru patrimonial acestora, în mediul online.

    Pentru această campanie, au fost elaborate material de promovare în 27 de limbi, disponibile pentru public download. Acestea includ informaţii şi recomandări cu privire la celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online şi cum pot fi acestea evitate:

    • Frauda ”Mesaj de la şef” –  CEO fraud: Vizând angajaţii autorizaţi să efectueze plaţi, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
    • Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
    • Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ţi divulga date personale, financiare ori de securitate.
    • Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false.  Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, şi se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.
    • Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă.  Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.
    • Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.
    • Fraude cu investiţii şi cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii îţi oferă oportunitaţi ”speciale” de investiţii cu profituri rapide… sau îţi prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.

     

     

     

  • Iohannis: Nu intenţionez să dau serviciilor atribuţii în urmărirea penală

    Întrebat, miercuri, în conferinţă de presă, dacă intenţionează să solicite modificări legislative pentru a da din nou serviciilor secrete atribuţii în urmărirea penală, preşedintele Klaus Iohannis a spus că serviciile nu au ce căuta în aceste domenii.

    „Nu intenţionez să am iniţiativă şi să dau serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale. Aceste lucruri, urmărirea penală se face de către procurori, iar judecarea speţelor se face de către judecători. Serviciile secrete şi serviciile speciale nu au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că dacă serviciile, conform legii în vigoare, în cursul activităţii lor, sesizează posibile fapte penale, vor sesiza Parchetul competent, fără să participe la obţinerea de probe.

    „Nu intenţionez să modific sau să solicit modificarea legilor în sensul de a reveni la situaţia anterioară”, a mai spus preşedintele.

  • Adevarul din spatele ofertelor de pe site-urile de maşini second hand. Cum ajungeţi să cumpăraţi BOMBE pe roti!

    Ce se ascunde în spatele “ofertelor” de maşini second-hand: Preţul mic al unui autoturism poate ascunde mai mult decât probleme tehnice

    În spatele “ofertelor” de maşini second-hand şi a preţului mic al unei maşini la mâna a doua se pot ascunde mai mult decât probleme tehnice, cum ar fi daune totale, aceste maşini fiind o epavă refăcută care vă pune viaţa în pericol, fără să aveţi cea mai vagă idee, ci probleme de natură fiscal care vă pune în situaţie de a fi implicat într-o înşelăciune.

    Recent, inspectorii antifraudă au identificat mai multe reţele frauduloase de samsari de autoturisme de lux rulate care au adus prejudiciu estimatela 84 de milioane lei şi pentru care s-au pus măsuri asigurătorii pe 170 de autoturisme, conform comunicatului DGAF.

    Inspectorii DGAF au verificat în ultimele 10 luni un număr de 472 contribuabili (persoane juridice şi persoane fizice) care comercializau autoturisme de lux la mâna a doua provenite din Germania, Olanda şi Austria, fără să plătească obligaţiile fiscale. Urmare a abaterilor constatate în timpul acestor controale au fost dispuse amenzi de peste 3,9 milioane lei şi au fost confiscate 35 autoturisme.

    Totodată, au existat 20 de situaţii în care au fost sesizate organele de urmărire penală pentru prejudicii cauzate bugetului de stat în valoare totală de peste 72 milioane lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciilor evaluate la peste 84 milioane lei au fost instituite 51 de măsuri asigurătorii asupra a 170 de autoturisme.

    Firmele erau înfiinţate pe numele unor persoane fizice cu situaţie materială precară, iar autoturismele erau cumpărate cu numerar de către persoane fizice la un preţ cu cel puţin 19% (cota neplătită de TVA) mai mic decât preţul pieţei.

    În acest sens pe site-ul DGAF există un comunicat prin care se atrage atenţia asupra ofertelor de vânzare a autovehiculelor de ocazie neînmatriculate, care provin din alte state ale Uniunii Europene.

    Astfel, pentru a nu fi implicat într-o înşelăciune se recomandă evitarea plăţii în numerar. De asemenea, cumpărătorul ar trebui:

    1. să solicite toate documentele care atestă transferul dreptului de proprietate asupra autoturismului;
    2. să verifice dacă preţul iniţial de pe factura de achiziţie din statul membru de origine este mai mic decât preţul final solicitat de vânzător. Dacă TVA (Mwst/WATT/BTW/IVA) de pe factura iniţială este 0, preţul de pe factura emisă de firma românească revânzătoare trebuie să includă TVA (19%), cu excepţia precizării direct pe factură1 a aplicării regimului de TVA la marja de profit;
    3. să se asigure că firma vânzătoare are cod românesc de identificare fiscală, dacă se emite factură fiscală pentru un autoturism vândut de pe teritoriul României (parc auto, târg, website-uri de anunţuri etc).

    În cazurile de fraudă cu TVA, trebuie ştiut că proprietarii unor autoturisme cumpărate cu evitarea plăţii TVA vor furniza instituţiei, care instrumentează dosarul fraudei, explicaţii detaliate atât despre tranzacţie, cât şi despre gradul de cunoaştere al situaţiei, conform jurisprudenţei legislaţiei europene în materie.

    În perioada 2018-2020 România coordonează grupul EUROFISC 2 organizat la nivelul UE, care are ca obiect combaterea fraudei în domeniul autoturismelor, ambarcaţiunilor şi avioanelor. În cadrul grupului inspectorii DGAF primesc şi analizează periodic date referitoare la acest fenomen.

    În următoarea perioadă se vor intensifica controalele asupra transporturilor de autovehicule second-hand şi vor fi verificate în amănunt toate documentele de provenienţă. Orice neconformitate va atrage reţinerea autovehiculelor şi chiar confiscarea acestora de către inspectorii DGAF, până la soluţionarea cazului. De asemenea, vor fi verificate tranzacţiile aferente în numerar, conform prevederilor Legii nr. 70/2016 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar.

     

     

  • Care este singura ţară din zona euro care a raportat creşteri economice solide în luna septembrie, în timp ce restul regiunii continuă să sufere din cauza scăderilor înregistrate de servicii

    Germania este singura ţară din zona euro care a raportat creşteri economice semnificative în luna septembrie, în timp ce restul regiunii suferă în urma declinului înregistrat de servicii, transmite Bloomberg.

    În timp ce creşterile oferite de comerţ la nivel global continuă să susţină Germania, cu o economie concentrată pe exporturi, ţările din sudul continentului se bazează masiv pe turism şi ospitalitate, sectoare lovite din plin de criză, în special în regiunile unde numărul infecţiilor creşte constant.

    De-a lungul continentului, guvernele avertizează împotriva călătoriilor nenecesare şi impun noi restricţii asupra restaurantelor şi barurilor. Indicatorul PMI (Purchasing Managers’ Index) al IHS Markit – care măsoară producţia şi serviciile – a ajuns la 50,1, în condiţiile în care un rezultat sub 50 indică o contracţie economică. Este cel mai slab bilanţ din ultimele trei luni.

    „În mod evident, au crescut şansele unei noi scăderi economice în T4. Vom depinde în mare parte de felul în care va fi controlat al doilea val de infecţii şi de modul în care vor fi ridicate măsurile de distanţare”, spune Chris Williamson, economist în cadrul IHS Markit.

    Serviciile spaniole au suferit cea mai mare scădere din regiune, ajungând astfel la pragul de 42,4, în timp ce Germania este singura ţară care a reuşit să înregistreze creşteri. PIB-ul spaniol a scăzut în T2 cu 17,8%, cel mai grav declin de când au început să fie raportate rezultatele trimestriale, adică din 1970.

    Oficialii Băncii Centrale Europene şi-au exprimat grijile în ultimul timp vis-a-vis de starea actuală a economiilor europene, unii dintre ei sugerând că ar trebui lansate noi serii de stimulente financiare.

     

  • Măgura zimbrilor, Armeniş

    Garanti BBVA

    Motivaţie:
    Garanti BBVA are o colaborare de lungă durată cu Worldwide Fund for Nature Association (WWF), demarată în 2010, când a fost lansat WWF Bonus Card, primul card de credit cu afinitate ecologică din România. Banca transferă 0,3% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu acest card de credit către proiectele locale de mediu ale ONG-ului, fără niciun cost pentru posesor. Între anii 2010 şi 2020, Garanti BBVA a direcţionat 1,68 milioane de lei către WWF, pentru a sprijini o serie de proiecte locale cu impact pentru protecţia mediului. Prin intermediul WWF Bonus Card, angajaţii şi clienţii au şansa de a se implica în protejarea habitatelor naturale. Unul dintre aceste proiecte are ca scop conservarea Carpaţilor de Sud-Vest, unde WWF, cu sprijinul Garanti BBVA, derulează o iniţiativă ambiţioasă de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, într-un sit Natura 2000 de 59.000 de hectare. Acest program creează o oportunitate unică pentru revenirea faunei sălbatice şi dezvoltarea comunităţii locale, având ca scop principal conştientizarea micii comunităţi locale cu privire la importanţa patrimoniului natural şi cultural pe care ei îl numesc acasă. În acelaşi timp, proiectul îşi propune să susţină definirea unui cadru pentru dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei.

    Descrierea proiectului:
    Garanti BBVA şi ceilalţi parteneri implicaţi în proiect investesc în crearea unui model de dezvoltare durabilă în Armeniş, judeţul Caraş Severin, cunoscut şi sub numele de Măgura Zimbrilor, unde bunăstarea comunităţilor locale poate fi susţinută prin firme prietenoase cu natura şi conectate la cel mai mare plan naţional de reintroducere a zimbrilor din Europa. Obiectivul programului este înfiinţarea unui hub sau centru ecologic în care cercetarea conservării să fie apropiată de oameni, într-o manieră inovatoare, precum şi crearea unui cadru care să îi susţină pe studenţii, cercetătorii şi practicienii din mai multe discipline în dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei. Toate aceastea reprezintă, în acelaşi timp, şi o oportunitate pentru comunitatea locală de a oferi servicii de ecoturism. De asemenea, ţelul acestui program este ca zona să devină un centru de cercetare, care să ofere o oportunitate unică vizitatorilor de a simţi natura la faţa locului, în centrul local pentru vizitatori, precum şi prin evenimente tematice despre natură, organizate local. Prin acest proiect, Garanti BBVA îşi propune să creeze oportunităţi pentru ca vizitatorii să îi întâlnească pe localnici şi să cumpere produsele şi serviciile lor. Există mulţi localnici cu calităţi dovedite care pot lucra (ca angajaţi) sau pot oferi produse şi servicii specifice. Aproximativ
    20 de familii şi 50 de persoane sunt implicate, în mod constant, în acţiunile programului şi asigură mâncare tradiţională, cazare şi transport local. Peste 10.000 de euro au fost cheltuiţi în comunitatea locală, în primul an, de către vizitatori, studenţii care lucrează în zonă şi partenerii implicaţi în programul local dezvoltat.

    Efecte:
    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cei peste 150 de turişti care au vizitat zona, opt tineri specializaţi în conservarea naturii, care au lucrat în zonă, şi cele 20 de familii care pun la dispoziţie bunuri şi servicii pentru ospitalitate, realizate în cadrul comunităţii. De asemenea, programul are şi o serie de beneficiari indirecţi, printre care se numără 30 de localnici care au luat parte la ateliere de produse tradiţionale, pentru a împărtăşi din tehnicile meşteşugăreşti şi pentru a crea noi iniţiative comune pentru dezvoltarea comunităţii.

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Cine sunt românii care vor să schimbe felul în care se face banking. Au lansat o aplicaţie revoluţionară şi acum vor să se extindă în toată lumea

    Ritmul mai lent cu care băncile lansează servicii şi produse financiare noi, în tendinţă cu avansul tehnologiei şi noile reglementări europene din domeniu reprezintă o mină de aur pentru start-up-urile de tehnologie care au o idee în zona fintech. Volt este unul dintre start-up-urile locale care, pornind de la nevoia clienţilor, a creat o aplicaţie mobilă pentru transferul instant de bani între carduri de la bănci diferite.

    „Ideea a venit dintr-o tehnologie pe care am introdus-o în piaţă împreună cu colegii de la Libra Bank şi împreună cu Visa şi Mastercard. Tehnologia de transfer instant între carduri la Visa se numeşte Visa Direct, iar la Mastercard, Mastercard Money. Aşa mi-am dat seama de potenţialul acestei tehnologii şi aşa a apărut aplicaţia Volt“, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Radu Ciorbă, fondatorul Volt. El a pus bazele acestui proiect în 2016 când a fost scrisă primă linie de cod. În prezent, start-up-ul se află la a doua versiune a aplicaţiei care este total rescrisă, investiţia de până acum în proiectul Volt ridicându-se la circa 400.000-500.000 de euro, cei mai mulţi bani fiind alocaţi pentru dezvoltare, iar restul pentru partea de administrare şi marketing.
    Ce face însă mai exact aplicaţia Volt? „Volt este o aplicaţie mobilă care în acest moment rezolvă două probleme – una de la care a fost creată iniţial este transferul instant între carduri, atât între cardurile proprii cât şi între cardurile prietenilor sau ale contactelor din telefonul mobil. Iar a  doua problemă pe care o rezolvă este monitorizarea scorului de la biroul de credit“, a explicat fondatorul Volt.
    Serviciul de transfer instant între carduri de la bănci diferite îl oferă momentan doar câţiva jucători de pe piaţa din România – este vorba de Libra Bank cu aplicaţia Libra Journey şi CEC Bank prin aplicaţia Card to Card.
    „Toate băncile ofereau mai înainte serviciul de transfer, dar unele îl ofereau într-un mod simplu, intuitiv, iar pentru altele trebuia să pierzi foarte mult timp. Foarte multe bănci, în sistemul închis, în sistemul lor propriu, ofereau acest transfer instant – şi ING, şi Raiffeisen, şi BCR, şi BT, şi Revolut. Revolut o face cel mai simplu şi de accea a devenit şi foarte popular însă acel transfer instant are loc doar între cardurile Revolut. Volt aici vine să te ajute să transferi bani chiar şi între cardul Revolut de exemplu şi orice alt card. Aceasta este nişa pe care noi o deservim azi şi aceştia sunt concurenţii“, a menţionat Radu Ciorbă, adăugând că pe zona de scoring de la biroul de credite în acest moment pe piaţă mai există o aplicaţie numită ScoreRise şi o platformă web numită Conso.
    În prezent, aplicaţia Volt este folosită în mod activ de circa 10.000 de utilizatori – persoane care fac cel puţin două-trei transferuri lunar. În total însă, aplicaţia a fost descărcată de peste 50.000 de ori şi are peste 25.000 de conturi create.
    „Majoritatea transferurilor realizate sunt între cardurile proprii, deci cam 75% din utilizatori au mai mult de două carduri înregistrate în Volt şi transferă bani între ele. Cele mai multe sunt din Revolut, avem peste 10.000 de carduri Revolut înregistrate“, a precizat Radu Ciorbă.


    În prezent, start-up-ul se află în căutarea unui investitor strategic care să le ofere atât know-how pentru o extindere agresivă, cât şi finanţare pentru partea de dezvoltare şi marketing.
    „Ne dorim să atragem un investitor, un VC, care să ne ajute mai degrabă să învăţăm ce înseamnă să scalezi un produs în piaţă agresiv şi respectiv să investească banii în această scalare – mai mult în marketing, dar şi în dezvoltare, evident. Noi credem foarte mult în produs în primul rând, deci pentru noi marketing sau creştere înseamnă funcţionalităţi ale produsului care fac ca el să devină viral“, a menţionat fondatorul Volt. El a adăugat că nu a făcut însă un calcul minuţios cu privire la finanţarea de care are nevoie.
    „Ne dăm seama însă sau cumva intuim că ar fi vorba de o sumă cuprinsă între 500.000 de euro şi un milion de euro. Noi în această etapă am evaluat compania la circa
    2-3 milioane de euro.“
    Start-up-ul are în plan să se extindă şi în afara României, prima ţară vizată fiind Italia pentru începutul anului viitor.
    „Italia este o piaţă foarte fragmentată. Sunt mii de bănci diferite, fiecare orăşel mai mare are banca sa. Este drept că acum sunt deţinute de conglomeratele bancare mari cum este Unicredit sau Intesa Sanpaolo şi altele, dar Italia este o piaţă şi mare şi totodată neexploatată din punctul de vedere al tehnologiei sau al industriei fintech-urilor. Italienii folosesc folosesc cash-ul într-un mod activ, încă merg la bănci la sucursale, iar pandemia i-a învăţat să se orienteze şi către online. Deci apetitul este destul de mare în Italia din ultimele noastre analize şi am vrea să ajungem acolo cu aplicaţia Volt“, a explicat el alegerea Italiei ca primă piaţă pentru extinderea în străinătate.
    Totodată, avantajul pieţei din Italia este dat şi de comunităţile mari de români. „În produsul Volt am putea oferi transferul instant între cardurile emise de bănci din Italia ale românilor care le deţin acolo şi cardurile din România. Deci ne gândim să «paşaportăm» licenţa băncii partenere Libra Bank în Italia şi astfel să oferim serviciu de transfer instant între cardurile băncilor emise în Italia şi cele emise în România.“

    Proiect: Volt
    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru transfer de bani instant între carduri de la bănci diferite
    Investiţie iniţială: 400.000-500.000 de euro
    Necesar de finanţare: 0,5-1 milion euro
    Evaluare proiect: 2-3 milioane euro
    Invitat: Radu Ciorbă, fondator Volt

    Proiect: Brio
    Ce face? Platformă digitală de evaluare educaţională
    Necesar de finanţare: circa 300.000 euro
    Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
    Invitat: Prof. univ. Dragoş Iliescu, fondator Brio

    Proiect: TapTasty
    Ce face? Platformă pentru aplicaţii mobile dedicate jucătorilor din industria HoReCa
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Ţintă de venituri în 5 ani: 3-5 milioane euro
    Invitat: Adorian Chiorean, CEO TapTasty

    Proiect: Sensix
    Ce face? O soluţie de tipul „Google Analytics pentru clădiri“ – un sistem de monitorizare bazată pe senzori fără fir pentru clădiri, inclusiv fabrici sau depozite, pentru indicatori precum temperatură, nivel de CO2, compuşi organici volatili sau consum energie electrică
    Necesar de finanţare: 800.000 euro
    Invitat: Lucian Corduneanu, CEO Sensix 

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Businessurile din zona euro scad semnificativ în septembrie, în timp ce cazurile cresc rapid. Între timp, Marile economii europene înregistrează cele mai proaste rezultate din ultimele luni

    Activităţile business-urilor din zona euro au suferit o lovitură puternică în septembrie pe măsură ce ţările continentului se confruntă cu al doilea val de infecţii cu coronavirus, potrivit CNBC.

    Indicatorul PMI (Purchasing Managers’ Index) al IHS Market – care măsoară producţia şi serviciile – a ajuns la 50,1, în condiţiile în care un rezultat sub 50 indică o contracţie economică. Este cel mai slab bilanţ din ultimele trei luni.

    Sectorul serviciilor se află într-o situaţie extrem de complicată, activitatea înregistrând luna aceasta cea mai mare scădere din ultimele patru luni. Totuşi, producţia din zona euro a rămas în continuare în teritorii pozitive, atingând maximul ultimelor 31 de luni.

    „Avem de-a face cu o economie în două viteze, fabricile raportând că nivelul ridicat al producţiei a fost încurajat de cererea tot mai mare, fapt alimentat de pieţele de export şi redeschiderea sectorului de retail, însă per total, sectorul serviciilor a înregistrat din nou un declin de vreme ce business-urile face-to-face au fost lovite puternic de incertitudinile cauzate de virus”, spune Chris Williamson – economist-şef în cadrul IHS Markit.

    Franţa a raportat un rezultat îngrijorător, înregistrând primimul bilanţ negativ din ultimele patru luni, spune IHS Markit, indicele scăzând de la 51,6 în august la 48,5 în septembrie.

    Având în vedere restricţiile ce vor fi aplicate în situaţia în care cazurile vor creşte brusc în majoritatea ţărilor din zona euro, există un risc conform căruia „recuperarea economică va începe să meargă în sens invers”, spun analiştii din cadrul Capital Economics.

     

  • Un IMM din România poate economisi anual până la 100.000 de euro, prin digitalizarea serviciilor de marketing şi vânzări

    Companiile româneşti sunt automatizate în proporţie de 20%, mult sub media europeană, iar un astfel de business poate economisi annual până la 100.000 euro prin digitalizarea serviciilor de marketing şi vânzări.

    Integrarea soluţiilor de tip CRM şi de automatizare a vânzărilor şi activităţii de marketing presupun o investiţie iniţială de 2.000 de euro şi una lunară sub 1.000 de euro. Prin automatizare, scade cu până la 80% timpul alocat sarcinilor repetitive, iar personalul alocat acestora va putea desfăşura alte activităţi, mai creative.

    Potrivit unei analize a Băncii Europene pentru Investiţii, România ocupă un loc la coada clasamentului digitalizării, pe mai multe segmente de piaţă. Cea mai mare diferenţă faţă de media europeană, dar şi de cea americană, se înregistrează pe segmentul producţiei, unde există o diferenţă de aproximativ 20 de procente, ceea ce presupune o automatizare minimală.  

    „Există percepţia greşită că automatizarea o să amplifice valul de concedieri. Experienţa însă ne-a arătat că lucrurile nu stau aşa, ci dimpotrivă. Transformarea digitală şi automatizarea au potenţial real de a salva locuri de muncă în aproape orice industrie. Ştim cel puţin un caz concret din industria farmaceutică, în care, datorită noilor soluţii implementate, managementul a decis păstrarea şi recalificarea întregii echipe de vânzări, de la agenţi de teren la operatori desk sales, totul gestionat integral de un ecosistem digital. Trei luni mai târziu s-a dovedit o mutare câştigătoare şi 27 de joburi au fost salvate”, declară Adrian Alexandrescu, Senior Partner MediaPost Martech.

    Compania are în portofoliu un program de automatizare pentru IMM=uri, denumit Quickstart, pentru ca licenţele pornesc de la 100 de euro. ”O implementare cu succes presupune aproximativ 1.000 euro lunar pentru licenţe şi servicii de implementare şi întreţinere, iar bugetul ideal este de 10.000 euro. Primele rezultate sunt vizibile după doar două săptămâni, dar o implementare completă şi complexă durează circa şase luni.”.

    Grupul Mediapost a avut o cifră de afaceri de peste 121 de milioane de lei în 2019, cu o creştere de 16 milioane faţă de 2018.

    MediaPost Martech este parte a grupului Mediapost ce include şi compania Interactions precum şi alte companii de comunicare şi marketing direct şi este activă de peste 20 ani pe piaţa românească.

  • Care este obiectivul Adinei Călin, director direcţia produse şi servicii bancare/CEC Bank, în cadrul companiei

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual coordonez activităţile de dezvoltare produse şi servicii bancare atât pentru segmentul retail cât şi pentru segmentele IMM şi Corporate, bancassurance şi participaţiile băncii în diverse organisme interne şi internaţionale, precum şi zona de parteneriate strategice cu diverşi furnizori de servicii.

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Anterior am ocupat funcţii de management în cadrul mai multor unităţi teritoriale din cadrul CEC Bank şi Raiffeisen Bank, unde am avut rolul de a coordona  echipele operaţionale, de vânzări şi consiliere clienţi.

    Rolul propus pentru anul 2030: Cred că următorul mare pas în carieră ar fi în direcţia unei poziţii executive, la nivel de board. Nu ştiu dacă neapărat în anul 2030, dar probabil pe termen lung ar putea fi un pas firesc.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Bogdan Neacşu, preşedinte CEC Bank. Îl admir pentru că este mai ales un lider şi abia apoi un şef. Este acel tip de lider care conduce prin puterea propriului exemplu şi are curajul să îşi asume obiective îndrăzneţe.