BusinessMagazin

Tag: Senat

  • Senat: Pensia de urmaş pentru soţul supravieţuitor cu copii în întreţinere, prelungită cu 7 ani


    Propunerea legislativă semnată de senatorul PSD, Liviu Pop, a fost adoptată cu 125 de voturi pentru şi un vot împotrivă de către senatori.

    Iniţiativa a fost adoptată în condiţiile în care Guvernul a formulat un aviz negativ.

    Astfel, prin modificarea legii privind sistemul unitar de pensii publice este majorată de la 7 ani, în prezent, la 14 ani vârsta copiilor până la care soţul supravieţuitor care are în îngrijire copii poate primi pensie de urmaş.

    Senatul este primă Cameră sesizată în cazul acestei iniţiative, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.

  • Senatul şi-a aprobat bugetul pentru 2015, de peste 109 milioane de lei

    Potrivit hotărârii adoptate de Senat cu 105 voturi ”pentru”, trei voturi ”împotrivă” şi trei ”abţineri”, bugetul Senatului pe anul 2015, finaţat din resurse de la bugetul de stat, a fost stabilit la suma de 109.467 mii lei, din care cheltuieli curente 102.667 mii lei (cheltuieli de personal -80.107 mii lei, bunuri şi servicii – 21.500 mii lei, transferuri între unităţi ale administraţiei publice – 1.050 mii lei, alte transferuri – 10.000 lei) şi cheltuieli de capital de 6.800 mii lei.

    La capitolul cheltuieli de personal, ce urmează să fie suportate de la bugetul de stat, cheltuielile salariale sunt în sumă de 70.254 mii lei (salarii de bază – 40.615 mii lei, sporuri pentru condiţii de muncă 1.640 mii lei, indemnizaţii de delegare 26.430 mii lei etc).

    În ceea ce priveşte cheltuielile pentru bunuri şi servicii, cele mai mari sume sunt prevăzute pentru încălzit, iluminat, forţă motrice – 3.420 mii lei, carburanţi şi lubrifiaţi – 1.890 mii lei, deplasări interne, detaşări, transferări – 11.525 mii lei, deplasări în străinătate – 1.125 mii lei. La acelaşi capitol sunt prevăzute fondul preşedintelui Senatului – 150 mii lei, cheltuielile pentru protocol şi reprezentare – 430 mii lei, pentru cărţi, publicaţii şi materiale documentare 125 mii lei, pentru poştă, telecom, radio, tv şi internet – 290 mii lei.

    Numărul de posturi prevăzute în anul 2015 este de 872.

    Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii desfăşurate pe lângă Senatul României cuprinde, la venituri, suma de 300 mii lei, iar la cheltuieli suma de 550 mii lei.

    Veniturile realizate de Senat vor fi reţinute integral de către acesta pentru acoperirea unor cheltuieli curente şi de capital aferente activităţilor finanţate din venituri proprii, organizate cu aprobarea Biroului Permanent. Eventualele disponibilităţi înregistrate la sfârşitul anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceleaşi destinaţii. Biroul Permanent poate aproba utilizarea încasărilor şi pentru alte destinaţii.

    Bugetul Senatului, adoptat prin hotărâre, urmează să fie transmis Ministerul Finanţelor Publice, pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat pe anul 2015.

    Bugetul rectificat al Senatului pe 2014 a fost de 103.800 mii lei.

  • Mesajul Regelui Mihai I la 25 de ani de la prăbuşirea dictaturilor comuniste în Europa de Est

    La eveniment au participat Principesa Margareta şi Principele Radu, foştii şefi de stat Emil Constantinescu, Lech Walesa – Polonia, Jelio Jelev – Bulgaria, Petăr Stoianov – Bulgaria, Vytautas Landsbergis – Lituania, Stanislav Shushkevich – Belarus, Sali Berisha – Albania, Rexhep Meidani – Albania, Rudolf Schuster – Slovacia, Boris Tadić – Serbia, Petru Lucinschi – Republica Moldova, Viktor Iuşcenko – Ucraina, precum şi Ljubisa Georgievski, preşedintele Parlamentului Macedoniei, Markus Meckel, ministru de Externe al fostei R.D.G., Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European 2007 – 2009, prof. dr. Hikmet Çetin, ministru de Externe şi viceprim-ministru al Turciei între 1991 – 1994, Demszky Gabor, primarul Budapestei între 1990-2010.

    În cadrul evenimentului, Principele Radu a citit mesajul Regelui Mihai I, la un sfert de veac de la căderea comunismului.

    ”În anul 1927, la moartea Regelui Ferdinand I, bunicul meu, am fost proclamat Regele României. În cei optzeci şi şapte de ani care au trecut, am fost martorul direct al apariţiei şi prăbuşirii fascismului şi comunismului. Două sisteme criminale, care au lăsat în urmă peste o sută de milioane de victime şi multe milioane de oameni schilodiţi, sufleteşte şi trupeşte”, se arată în mesajul transmis de Regele Mihai.

    Regele Mihai mai afirmă în mesaj că, în viaţa sa a fost ”o lungă şi loială aşteptare”.

    ”Aşteptare ca Europa să-şi vină în fire, aşteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăşi. Răbdarea poate fi, uneori, o armă împotriva destinului istoric. Aşteptarea şi credinţa. Iubirea şi simţul datoriei. Dar în lunga mea viaţă am cunoscut şi momente binecuvântate. Dumnezeu a vrut să fiu în prima linie a revenirii ţării mele în familia demnă a naţiunilor libere, prin intrarea României, ca membru deplin, în Uniunea Europenă şi în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord”, se arată în mesajul Regelui MIhai al României.

    ”Familia mea şi cu mine am muncit mult în ultimii douăzeci şi cinci de ani de la căderea comunismului, pentru o Românie democratică, prosperă, liberă şi demnă. Nu vom înceta să facem acest lucru până la sfârşitul zilelor noastre, convinşi fiind că instituţia Casei Regale este parte a identităţii noastre statale şi naţionale. Comunismul s-a născut în România în acelaşi an cu mine, în 1921. Acum, după mai bine de nouă decenii, am fericita ocazie să mă adresez vouă, sărbătorindu-i căderea. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a mai transmis Regele MIhai.

    Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat în cadrul simpozionului că prăbuşirea comunismului, cu excepţia României, nu s-a produs prin revolte sângeroase, de felul celor prin care comuniştii au venit la putere, ci în mod paşnic.

    ”Oare câtor oameni le-a fost dat să simtă, într-un timp atât de scurt şi pe propria piele, fiorul fricii şi inconştienţa curajului, teroarea şi libertatea, suspenciunea şi încrederea, descoperirea generozităţii, credinţei şi toleranţei, dar mai ales sentimental de a trăi pe viu istoria?”, a declarat Emil Constantinescu.

    Fostul şef de stat al României a mai declarat că zidul Berlinului s-a prăbuşit ăn 1989 în realitatea lui de ciment şi oţel, dar a rămas în inaginarul Europe şi multă vreme va mai greva conştiinţele celor din vest şi a celor din est.

    ”Pe măsura înaintării pe drumul tranziţiei post-comuniste, diferenţele în progresul ţărilor europene au ca izvor realităţi tot mai vechi ale istoriei fiecărui popor”, a precizat Emil Constantinescu.

    Potrivit lui Constantinescu, lupta împotriva corupţiei scoate la iveală diferenţe legate de existenţa şi respectarea legilor, nu numai în istoria modernă, ci şi în timpul îndepărtat.

    Emil Constantinescu a mai afirmat că ceea ce a făcut ca revoluţiile din 1989 să pară un miracol a fost prăbuşirea atotputernicului sistem comunist din interior, pe cale paşnică, într-un timp foarte scurt.

    ”Nicio conspiraţie nu putea să organizeze această schimbare, dacă nu exista determinarea unor mulţimi de oameni care au crezut în nişte idealuri şi au fost dispuse să moară pentru aceste idealuri. Aceste momente sunt rare la nivelul întregii istorii a lumii şi ele schimbă destinul naţiunilor”, a mai spus Constantinescu, adăugând că un rol important a fost al grupurilor de intelectuali.

    Fostul preşedinte Poloniei din perioada 1990-1995 şi lider al Solidarność, Lech Walesa, a vorbit, în intrevenţia sa, despre schimbările aduse de căderea comunismului.

    El a spus că generaţia din care a făcut parte a fost martora nu numai a unui nou secol şi mileniu, ci şi a unei noi ere.

    ”Avem nevoie de dezbatere, avem nevoie de emoţii, greve şi proteste ca să găsim soluţiile corecte şi să alegem oameni responsabili, oameni potriviţi”, a mai spus fostul preşedinte, arătând că astfel se poate construi o lume mai bună.

    Preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat în cadrul simpozionului că alegerile libere şi corecte şi un sistem parlamentar responsabil sunt necesare ca oxigenul, dar reprezintă doar armătura unor societăţi libere şi demne.

    ”La 25 de ani de la eliberarea de dictatură vorbim mai ales de democraţie decât de libertate. Poate nu ar trebui să fie aşa; poate că nu e bine să considerăm libertatea ca pe un bun câştigat pentru vecie şi să ne îngrijorăm doar de eventualele derive ale democraţiei. Experienţa generaţiei părinţilor noştri dovedeşte că ele sunt indisolubil legate şi că dispariţia uneia o aduce după sine inevitabil pe cea a celeilalte. Diferenţa este doar că democraţia acţionează, pe când libertatea există, şi este deci mai asemănătoare cu aerul pe care îl respirăm, şi pe care îl percepem mai degrabă atunci când ne lipseşte”, a arătat Tăriceanu.

    Călin Popescu Tăriceanu a menţionat în dicursul susţinut de la tribuna Senatului că ”alegerile libere şi corecte, un sistem parlamentar responsabil şi funcţional, un executiv rezultat din voinţa majoritară a cetăţenilor sunt necesare ca oxigenul pentru societăţile noastre, dar reprezintă doar armătura unor societăţi prospere, libere şi demne”.

    ”Tot restul urmează a fi construit!”, a adăugat preşedintele Senatului.

    Călin Popescu Tăriceanu a mai arătat că nu poate exista democraţie fără libertate, dar poate exista ”o democraţie mimată, din care lipsesc elemente esenţiale ale libertăţii” şi că libertatea şi democraţia au fost ideile-forţă care au dominat în marea încleştare a celui de-al doilea război mondial şi au oferit lumii libere legitimitatea unui război fără precedent ca violenţă şi extindere.

    Potrivit preşedintelui Senatului, ”mulţimile care s-au revărsat paşnic în 1989 pe străzile Pragăi şi Berlinului, şi nu mai puţin mulţimile de la Timişoara, Braşov sau Bucureşti, erau animate de idealul libertăţii şi democraţiei, cărora astfel le validau definitiv superioritatea ca forme de guvernământ”.

    ”Oricâte ezitări ar fi avut Europa Occidentală din ultimele două secole în privinţa asta, erau spulberate de voinţa cetăţenilor care îşi cucereau libertatea. Democraţia nu mai avea nevoie de argumente. Dar în noul secol care începea, din nefericire, la 11 septembrie 2001, libertatea nu are parte de aceeaşi soartă. Democratic, cetăţenii acceptă tot felul de limitări ale libertăţii individuale şi colective în schimbul unei siguranţe sporite. Până unde putem merge, mă întreb, şi vă întreb şi pe dumneavoastră”, a arătat Tăriceanu.

    Călin Popescu Tăriceanu a mai declarat în cadrul simpozionului că, din 1989 şi până azi, teritoriile libertăţii şi ale democraţiei s-au extins în mai mare măsură decât vreodată până acum în istoria umanităţii.

    Potrivit lui Tăriceanu, ”chiar în România, unde Partidul Liberal avea o istorie de 140 de ani, o mişcare bruscă şi greu explicabilă l-a precipitat în zona dreptei populare şi nu odată populiste, alături de dl. Orban”.

    ”Este oare bine, este oare prudent să renunţăm dintr-odată la curentul politic care a reprezentat în Europa cea mai sigură barieră în calea fascismului? Poate ne ajutaţi să răspundem la această întrebare”, a mai spus el.

  • Votul Comisiei juridice privind imunitatea lui Mihăilescu şi Andronescu, amânat după alegeri

    Anunţul a fost făcut de Alin Tişe (PDL), membru al Comisiei juridice, care a precizat că s-a hotărât, prin vot, amânarea deciziei în comisiei în legătură cu cererea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva Ecaterinei Andronescu şi a lui Şerban Mihăilescu, în dosarul licenţelor Microsoft.

    Tişe a precizat că decizia pe ridicarea imunităţii celor doi doi senatori a fost amânată până în 17-18 noiembrie.

    Conform sursei citate, amânarea a fost aprobată cu 6 voturi ”pentru” şi 5 ”împotrivă”, motivarea acestei decizii fiind necesitatea solicitării unor date suplimentare de la DNA.

    ”Au cerut amânare pentru a se cere date suplimentare de la DNA legat de acest dosar. Evident, noi ne-am opus. PSD având 6 voturi, noi fiind doar 5, asta este configuraţia comisiei, s-a amânat pentru data de 17-18 noiembrie, înainte de sesiunea care începe după turul doi”, a declarat Tişe.

    El a precizat că solicitarea de amânare i-a aparţinut lui Ioan Chelaru, senator PSD, fără să se facă precizarea despre ce date suplimentare se solicită DNA.

    ”În opinia noastră erau date suficiente, dosarul era exact cum DNA ni l-a trimis, trebuia să se dea un vot în comisie pentru că dosarul oricum ajungea în plenul Senatului”, a mai spus Tişe.

    ”Noi, cei din opoziţie, practic venim în zadar având în vedere că prin votul majorităţii nu avem nicio şansă să impunem o decizie. Legal era ca azi să dăm acest vot, să lăsăm organele de anchetă să se pronunţe, şi nu să decidem noi cu privire la amânarea acestui dosar. Este responsabilitatea totală a majorităţii”, a mai spus senatorul PDL.

    Marţi dimineaţă, Andronescu şi Mihăilescu au fost audiaţi în Comisia juridică a Senatului.

    În noaptea de luni spre marţi au fost reţinuţi în acest dosar primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, precum şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru.

    În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

    Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

    Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

    Numele lui Dorin Cocoş şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri. Un alt martor le-a spus procurorilor despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan.

  • Vicepreşedintele Comisiei Juridice din Senat: Dosarele Andronescu – Mihăilescu vor putea fi completate în sediul Senatului

    Senatorul PSD de Suceava Donţu a spus că se impunea retrimiterea dosarelor, dar că pentru că nu se doreşte tergiversarea procedurii a fost informat Ministerul Justiţiei că acestea pot fi refăcute conform chiar în sediul Senatului.

    “Am informat Ministerul Justiţiei că se pot complini dosarele chiar în sediul Senatului. Noi am sigilat dosarele la loc, iar comisia tehnică la va desigila în prezenţa celor două părţi, Ministerul Justiţiei şi DNA”, a afirmat Donţu, care a menţionat că astfel se evită tergiversarea luării unei decizii.

    Vicepreşedintele Comisiei Juridice din Senat a explicat că urmează să fie îndeplinită cerinţa de refacere conformă a trimiterii către Comisia juridică a dosarelor cu paginile numerotate astfel încât comisia tehnică să-şi poată îndeplini sarcina de a pune documentele la dispoziţia membrilor comisiei.

    “Ministerul Justiţiei şi DNA să complinească acest viciu de formă. Numerotarea dosarelor să fie făcută cu menţiunea «conform cu originalul» şi ştampila de control pe sigiliul dosarului”, a explicat senatorul Ovidiu Donţu.

    El a arătat că după ce această procedură va fi realizată, membrii comisiei vor fi informaţi de îndată, urmând să studieze dosarele, iar la termenul de peste două săptămâni membrii comisiei juridice vor asculta punctele de vedere ale celor doi senatori şi ale avocaţilor acestora.

    Ovidiu Donţu a subliniat că membrii comisiei juridice nu discută dosarul întocmit de DNA, ci, în baza art. 20, al. 4 al Regulamentului comisiei, doar verifică dacă cererea făcută de procurori are sau nu ca scop de “a-l abate pe senator de la exerciţiul funcţiei sale”.

    Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a declarat, luni, la ieşirea de la Comisia juridică a Senatului, că s-au resigilat dosarele primite de la Parchet, deoarece membrii comisiei au constatat că documentele nu erau numerotate.

    ”S-au desigilat dosarele, cutiile, erau trei cutii, şi s-a constatat că documentele nu erau numerotate şi înregistrate, motiv pentru care s-au resigilat, să se întâmple lucrurile în deplină legalitate”, a spus Andronescu, declarându-se ”revoltată pentru că trăieşte un asemenea moment”.

    Senatorul PDL Alin Tişe, membru al Comisiei juridice, a anunţat că s-a amânat cu două săptămâni studierea dosarelor.

    Potrivit membrilor Comisiei juridice, dosarele au fost resigilate şi se aşteaptă ca o persoană de la Ministerul Justiţiei sau de la DNA să vină şi să numeroteze documentele.

    Senatorii PSD Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu au fost prezenţi, luni, la şedinţa Comisiei juridice, care a început studierea dosarului Microsoft, în care Parchetul cere ridicarea imunităţii celor doi senatori.

    DNA solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani şi senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, în urmă cu două săptămâni, după şedinţa Biroului Permanent, că referatul DNA şi copiile materialului probator în cazul Microsoft au fost trimise la Comisia juridică, care ar termen 15 zile calendaristice să facă raport.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, săptămâna trecută, că procurorul general Tiberiu Niţu a transmis ministrului Justiţiei referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

  • Dosarul Microsoft: Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, la Comisia juridică a Senatului

    DNA solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani şi senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, în urmă cu două săptămâni, după şedinţa Biroului Permanent, că referatul DNA şi copiile materialului probator în cazul Microsoft au fost trimise la Comisia juridică, care ar termen 15 zile calendaristice să facă raport.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, săptămâna trecută, că procurorul general Tiberiu Niţu a transmis ministrului Justiţiei referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

     

  • Ilie Sârbu, în BP: Membrii Guvernului ne ţin la uşi, ne sfidează! Îşi bat joc de noi?

    Senatorul PDL Anca Boagiu şi liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, au ridicat, la şedinţa Biroului Permanent din 29 septembrie, problema faptului că la dezbaterea din comisii a proiectelor de lege nu sunt prezente instituţiile care au iniţiat proiectele respective şi că este o chestiune care se repetă.

    Ilie Sârbu a spus că opoziţia are dreptate şi că nu este perrmis ca Senatul să fie tratat astfel şi s-a întrebat dacă membrii Guvernului îşi bat joc de senatori.

    “Am ajuns într-o situaţie în care nu are rost să mai venim nici noi aici. Noi ne facem că ne jucăm de-a Senatul? Instituţie supremă, Legislativ… nu mai ştiu câte atribute îi putem pune în coadă… Nu se poate. Îşi bat joc de noi? Mai mult, vă spun, dragi colegi, cu toată deschiderea, când vă duceţi pe la ministere aţi văzut că vă ţin pe la uşi, toţi. Nu au timp, sunt ocupaţi, sunt în şedinţe. Nici secretarii de stat nu stau de vorbă cu noi”, a afirmat Ilie Sârbu.

    El a adăugat că în această situaţie sunt şi parlamentarii de la putere şi că reprezentanţii în Executiv îi sfidează, cu toate că premierul le-a cerut miniştrilor să-şi promoveze proiectele.

    “Pe toţi, şi pe cei de la putere. Nu mai fiţi atât de înţelegători, domnilor. Eu am fost în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Ştiu colegii care au fost cu mine atunci, nu discutam treaba asta. Nu era secretar de stat, la revedere. Vii când vrei, când vrei să-ţi treci legea, altfel… O să vorbesc la grup, dacă toate grupurile agreează ideea asta, nu se repetă. Ei ştiu. Când văd că lăsăm portiţa deschisă, ne sfidează, nu le mai pasă. Şi la plen, aţi văzut, că tot domnul Iliescu vine şi mai sunt câteva doamne care mai vin pe acolo de la dezvoltare rurală”, a spus Sârbu

    “Aş vrea să mai adaug un lucru. Am fost în nenumărate ori – şi am mai spus-o aici în şedinţa Biroului permanent – martor la şedinţele de coaliţie, la Birourile permanente ale partidului, când premierul le cere, mai mult decât speram noi, miniştrilor să vină, că e interesul lor să vină, să ne explice, să promoveze proiectele. Nu mai vin nici la comisii. În plen, nu ştiu câţi miniştri am văzut. Haideţi să stabilim clar şi fără să mai facem excepţii”, a mai arătat Sârbu.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că va trimite o scrisoare primului ministru în care să îl informeze asupra faptului că miniştrii sau secretarii de stat nu vin la dezbaterile din Senat asupra proiectelor iniţiate de Guvern

    “Dacă sunteţi de acord, cu asentimentul evident al dumneavoastră, aş face o scrisoare pe care s-o trimit tuturor membrilor Guvernului şi tuturor instituţiilor care sunt implicate cu proiecte legislative, prin care să-i informez asupra acestei decizii, şi prin care să le atragem atenţia că în cazul în care nu vor fi reprezentaţi la acest nivel, atunci proiectelor nu li se va da curs. Părerea mea e că nu trebuie luate în dezbatere… Nu luăm în dezbatere fără prezenţa lor şi nu facem raport, că nu asta e soluţia. Soluţia este să fie reprezentantul Guvernului prezent”, a arătat Tăriceanu.

  • Proiectul prin care acţiunile Aeroportului Timişoara trec în proprietatea judeţului, adoptat de Senat

    Aeroportul are, în prezent, ca acţionari statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, care deţine 80% din acţiuni, şi Fondul Proprietatea, care deţine 20% din acţiuni.

    Guvernul menţionează, în expunerea de motive la proiectul de lege, că, după ce nu a mai fost folosit şi ca bază militară, Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia şi-a pierdut caracteristicile de aeroport de interes naţional, în timp ce piaţa de transport aerian deservită de acest aeroport este mai mult caracteristică unui aeroport de interes local.

    ”Prin rolul său de principală poartă aeriană în zona de sud-vest a ţării, aeroportul internaţional Timişoara reprezintă în prezent un pilon important în economia judeţului Timiş. Devine, astfel, o necesitate implicarea activă a Consiliului Judeţean Timiş în dezvoltarea acestui aeroport. Acest transfer nu va schimba statutul de aeroport internaţional, acesta urmând să respecte în continuare obligaţiile ce decurg pentru România din tratatele internaţionale”, explică Executivul.

    Proiectul de lege, prioritate legislativă a Guvernului, a fost adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

  • Ultima şedinţă a Senatului înaintea vacanţei electorale, suspendată din lipsă de cvorum

    Şedinţa de miercuri a Senatului a fost închisă mai devreme cu o oră faţă de programul stabilit iniţial, după ce a început cu o întârziere de aproape o oră, o altă jumătate de oră senatorii citind de două ori prezenţa, pentru a ajunge la cvorumul necesar deschiderii lucrărilor.

    După prima citire a prezenţei s-au înregistrat 66 de senatori, numărul minim necesar pentru deschiderea lucrărilor în plen fiind de 86.

    Preşedintele de şedinţă din prima parte a reuniunii, Cristian Dumitrescu (PSD), a cerut de mai multe ori un vot electronic de verificare a cvorumului, unde s-au înregistrat prima oară 48 şi a doua oară 75 de voturi electronice.

    Dumitrescu a început să numere personal senatorii care intrau în sala de plen. ”Domnule Grapă, nu ne-aţi onorat cu un vot”, i-a spus Dumitrescu unui senator liberal.

    În acest moment, Cristian Dumitrescu a cerut din nou un apel nominal, convins că de data aceasta se va reuşi strângerea numărului necesar de senatori pentru a începe şedinţa plenului.

    Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a cerut, la rândul său, apel nominal. ”Dacă nu sunt prezenţi, închidem şedinţa. Ieri domnul Oprea făcea declaraţii până la lacrimi. Astăzi am demonstrat că ceea ce am spus ieri este adevărat. Uitaţi-vă în partea stângă a sălii”, a spus Ilie Sârbu.

    ”Să facem un selfie cu partea stângă a sălii”, a comentat şi Cristian Dumitrescu, cu referire la faptul că în partea stângă a sălii de plen sunt aşezaţi senatorii din opoziţie.

    În urma celui de-al doilea apel nominal s-au înregistrat 91 de senatori prezenţi.

    ”Fizic, au răspuns prezenţi 91 de colegi. Suntem în cvorum de lucru, este verificat fizic, acest lucru înseamnă că putem deschide şedinţa, aveam nevoie de 86 de senatori”, a declarat Cristian Dumitrescu.

    În a doua parte a şedinţei, la solicitarea liderului senatorilor PNL, Puiu Haşotti, preşedintele de şedinţă, Ioan Chelaru, a cerut parlamentarilor să dea ”un vot de control”, la care au votat doar 63 de senatori, cvorumul de lucru fiind de 86 de parlamentari.

    Înainte de a cere verificarea cvorumului, Haşotti le-a spus colegilor senatori că în şedinţa de miercuri, ”prin sârguinţa Senatului sau a Guvernului”, au fost adoptate nu mai puţin 20 de ordonanţe, dintre care şapte de urgenţă şi 13 ordonanţe simple, şi doar trei proiecte de lege şi două iniţiative legislative.

    ”Să vedeţi şi dumneavoastră cam cum se guvernează”, a spus acesta.

    În replică, social-democratul Ioan Chelaru a menţionat că, din motive care ţin de termene, ordonanţele intră mai repede la ”judecata” Parlamentului, în timp ce propunerile legislative intră ”un pic mai greu”.

    ”Nu este niciun fel de problemă. Noi ne bucurăm că există o opoziţie puternică, că cenzurează de cele mai multe ori elegant fiecare lucru care i se pare anormal”, a adăugat Ioan Chelaru.

    ”Succes în dezbaterile pe care le aveţi în colegiile electorale”, le-a mai spus acesta senatorilor aflaţi în sală.

    Începând cu 6 octombrie, senatorii vor avea activitate în teritoriu pe durata campaniei electorale pentru prezidenţiale.

  • Scandal în plenul Senatului pe vacanţă – Oprea: Suspendaţi indemnizaţiile! Sârbu: Nu vă crede nimeni!

    Liderul senatorilor liberali, Puiu Haşotti, a declarat în plen că grupul pe care îl reprezintă nu este de acord ca senatorii să îşi ia vacanţă o lună şi jumătate pentru campania electorală.

    ”De fapt, Senatul este în vacanţă pentru o lună şi jumătate, asta am decis la Biroul Permanent. Nu e corect să îşi întrerupă activitatea Parlamentul”, a spus Haşotti, adăugând: ”Haideţi să nu ne ascundem după deget. Nu vom legifera o lună şi jumătate (…) La alegerile europene a fost o lună (vacanţă – n.r.)”.

    El a precizat că sunt proiecte de lege şi propuneri venite de la Guvern care nu vor fi adoptate tacit, dar vor sta în sertarele Parlamentului nejustificat.

    ”Am spus-o şi la putere şi în opoziţie, nu este corect să întrerupem activitatea Senatului. În numele grupului PNL, nu suntem de acord cu întreruperea pogramului şi cerem, anticipat, listă după vot”, a mai arătat liderul senatorilor liberali.

    În replică, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a spus că, prin această decizie, nu s-a vrut decât ca senatorii să fie corecţi faţă de ei şi faţă de electorat.

    ”Nu pleacă nimeni în vreo zonă însorită. Ştiu că nu ne putem aduna în campanie, e firesc să fim acolo unde e liderul nostru. (…) Mai bine luăm o decizie tranşantă, ne-o asumăm cu toţii şi nu ne mai hărţuim cu: «să vină puterea să îşi sigure cvorumul»”, a adăugat Sârbu.

    Ilie Sârbu a spus că s-a mers pe ideea ”de a nu cădea în populism”.

    ”Aş vrea să văd această conştiinţă parlamentară dusă la nivelul ei normal, ca fiecare să fie la comisie, în plen, când are program şi să nu mai avem dezbateri lungi pe această temă. Oricum, oamenii, aşa cum se vede în sondaje, nu ne mai cred. Hai să nu ne mai facem că unii vrem să lucrăm şi unii suntem în vacanţă. Nu suntem în vacanţă, suntem în teritoriu”, a mai declarat Sârbu, adăugând că sunt ţări unde Senatul se reuneşte o dată pe lună.

    Liderul senatorilor PDL, Dumitru Oprea, a luat, la rândul său, cuvântul de la tribuna Senatului, arătând că ”propunerea ca aproape 7 săptămâni să nu lucreze Senatul e forţată”.

    ”Era înţelept să se reducă legiferarea la o zi pe săptămână, pentru ca Senatul să funcţioneze. Aş fi vrut să vină o propunere a colegilor, în aceste şapte săptămâni să renunţăm la indemnizaţia de parlamentar, vă propun acest lucru”, a spus Oprea, adăugând că senatorii îşi pot declara această disponibilitate la notar.

    Vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu (PSD) l-a întrerupt, afirmând că ”este mai delicat, pentru că, în momentul în care se suspendă indemnizaţia, se suspendă calitatea de senator”.

    Şi Sorin Roşca Stănescu a comentat situaţia vacanţei pentru campania electorală.

    ”Am ajuns cu credibilitatea la genunchii broaştei, nu pentru că nu vrem noi să muncim, ci pentru că aţi creat un sistem prin care să nu muncim. Guvernul conduce ţara legislativ prin ordonanţe de urgenţă, nici măcar ordonanţa asta ticăloasă de urgenţă care a căzut în Cameră nu a ajuns (privind migraţia aleşilor locali – n.r.). Este o chestiune de procedură că ne trimiteţi acasă, în loc să muncim sau să facem legi?”, a declarat Sorin Roşca Stănescu.

    Ilie Sârbu a răspuns, precizând că a văzut discursuri similare, de-a lungul timpului, în Senat.

    ”Dacă veţi miza pe această retorică pe care au avut-o şi colegii, lumea nu vă crede, nu sunteţi credibili, staţi liniştiţi”, le-a transmis el senatorilor PDL şi PNL.

    Programul Senatului pentru săptămâna viitoare a fost adoptat de plen cu 64 de voturi ”pentru”.

    Senatorii vor lucra începând cu data de 6 octombrie în circumscripţiile electorale, a decis, luni conducerea acestei Camere, potrivit declaraţiilor făcute la sfârşitul şedinţei Biroului Permanent de vicepreşedintele Cristian Dumitrescu.

    Acesta a spus că Biroul Permanent a luat decizia ca, ”începând cu data de 6 octombrie, în săptămâna 6-10 octombrie”, senatorii să lucreze în circumscripţiile electorale.

    Dumitrescu a precizat că decizia a fost luată cu 8 voturi ”pentru” şi 4 voturi ”împotrivă”.

    De altfel, conducerea Senatului discutase încă de la începutul sesiunii ca în campania electorală pentru prezidenţiale, inclusiv în turul al doilea, senatorii să aibă activitate doar în teritoriu.

    La începutul sesiunii, în 1 septembrie, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, declara, după şedinţa Biroului Permanent, că, în mod sigur, pe modelul adoptat în campania electorală pentru europarlamentare, senatorii vor avea activitate în teritoriu şi în campania pentru prezidenţiale, în luna octombrie şi în turul doi al scrutinului.

    ”Aşa cum simt eu lucrurile, în mod sigur vom face la fel (ca la alegerile europarlamentare – n.r.). Nu vacanţă, pentru că este impropriu spus vacanţă, vom avea activitate în teritoriu. Eu spun acum ce am spus şi data trecută, că, pentru noi, senatorii, activitatea e mult mai intensă în teritoriu, în campanie decât dacă am veni până la Bucureşti să stăm două zile sau trei pe la comisii”, a precizat Ilie Sârbu, întrebat dacă senatorii vor lucra în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, declara, atunci, că există o dorinţă a deputaţilor puterii şi ai opoziţiei de a suspenda activitatea Camerei pe o perioadă din campania pentru prezidenţiale şi că se doreşte ca luna octombrie să fie ”normală”, de dezbatere a legilor.

    Campanie electorală pentru prezidenţiale începe vineri. Primul tur de scrutin va avea loc în 2 noiembrie, iar al doilea va fi organizat în 16 noiembrie.