Vasile Armenean, antreprenorul care a adus ideea unei afaceri de îngheţată din Austria, vinde Betty Ice într-un moment în care piaţa de profil este în plină ascensiune şi în care brandul îşi adjudecase prima poziţie în clasamentul celor mai vândute mărci de îngheţată de pe plan local.
În vara anului trecut, Vasile Armenean declara pentru ZF că intenţionează fie să vândă o parte din companie, fie să cumpere un altă afacere locală astfel încât să-şi consolideze poziţia pe piaţă. El spunea atunci că nu ia în calcul un exit din businessul Betty Ice; ”tot timpul primim oferte, dar nu am făcut din vânzare sau din achiziţii un obiectiv, ci vrem să ne concentrăm mai departe pe dezvoltarea afacerii“.
Sursele din piaţă declarau că Vasile Armenean se pregăteşte de o vânzare, pe lista ”peţitorilor“ fiind jucători precum Abris Capital Partners, fond de investiţii care deţine Urgent Cargus, dar şi investitori, printre care şi Unilever. Pe final de an, Abris rămăsese singur în cursa pentru Betty Ice, dar la începutul anului negocierile s-au întors la 360 de grade astfel încât Unilever a cumpărat afacerea din Suceava, într-o tranzacţie cu o valoare estimată la 90-100 de milioane de euro. Prin această achiziţie, Unilever îşi consolidează poziţia pe piaţa îngheţatei, în timp ce pentru Abris îngheţata era un domeniu nou.
”Este un moment prielnic pentru tranzacţii pe piaţa îngheţatei. Piaţa este în expansiune, tabieturile de consum se schimbă, în sensul în care sezonalitatea devine mai puţin accentuată, iar atitudinea faţă de îngheţată evoluează de la un bun răcoritor la un desert“, explică Dan Balica, analist în cadrul companiei de cercetare Euromonitor. El mai spune şi că cele mai multe vânzări rămân concentrate pe perioada verii, dar tendinţa este de o expansiune rapidă şi în afara sezonului. ”De unde şi oportunităţi foarte bune de creştere. Totodată, competiţia se intensifică, mai ales în contextul în care se observă o creştere a segmentului premium în general, inclusiv pe segmentul de îngheţată“, continuă Dan Balica. Conform celor mai recente date, circa 80% din consumul de îngheţată se realizează în timpul sezonului cald.
Datele Euromonitor arată că Betty Ice a fost anul trecut cel mai vândut brand de îngheţată din retail, concurând cu Top Gel, dezvoltat de către antreprenorului Petre Popa din Dolj, brand care se află şi el la vânzare împreună cu o fabrică în care lucrează circa 500 de angajaţi, conform surselor ZF.
De asemenea, Betty Ice concurează în acest clasament şi cu Napoca şi Algida (cu subbrandurile Magnum, Cornetto sau Big Milk), adică mărcile cu care brandul românesc va funcţiona sub umbrela unei noi companii create de către Unilever, după ce Consiliul Concurenţei va parafa cea mai recentă tranzacţie din sectorul îngheţatei.
În clasament este prezent şi brandul Nirvana al gigantului elveţian Nestlé, care are în portofoliu şi alte branduri, Aloma sau Joe. Unilever, la fel ca Nestlé, nu deţine deocamdată o unitate de producţie pe plan local, iar o tranzacţie în acest sector era de aşteptat în contextul unei pieţe în creştere şi a unui consumator cu pretenţii tot mai mari dar şi cu putere de cumpărare mai mare.
În plus, după ce grupul letonian Food Union a preluat în 2016 un pachet de circa 70% din acţiunile producătorului de îngheţată Alpin 57 Lux din Sebeş de la familia Istrate, analiştii anticipau noi posibile achiziţii făcute de jucătorul din Letonia. ”Acum, că parteneriatul dintre Alpin 57 Lux şi fondul de investiţii leton s-a realizat, noi consolidări şi dezvoltări sunt aşteptate“, au anticipat analiştii de la Euromonitor.
Achiziţia Unilever consolidează astfel businessul multinaţionalei în sectorul îngheţatei, ajungând astfel la o cotă de piaţă cumulată la nivelul companiei de peste 30%, conform calculelor Business Magazin. Unilever deţine în România două companii: Unilever South Central Europe (care preia Betty Ice) şi Unilever România (care deţine fabrica de detergenţi din Bucureşti).
De la Bucureşti, Unilever South Central Europe coordonează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo, conform celor mai recente date. Unilever South Central Europe se ocupă de importul şi distribuţia de produse sub mărcile Knorr, Lipton, Napoca, Algida, Rexona sau Dove. După finalizarea achiziţiei afacerii cu îngheţată din Suceava, va fi creată o companie nouă care va integra divizia de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe şi compania Betty Ice. Astfel, Unilever va centraliza businessul cu îngheţată sub umbrela unei singure companii conduse de Vasile Armenean. Achiziţia Betty Ice este a doua tranzacţie de pe piaţa îngheţatei semnată de gigantul anglo-olandez.
Brandul Napoca a intrat în portofoliul Unilever în 2009, când l-a cumpărat de la FrieslandCampina (Napolact). Unilever a cumpărat atunci doar brandul, nu şi unitatea de producţie, dar Napoca a continuat să fie produs în fabrica grupului olandez. Ulterior, Unilever a mutat producţia brandului în Bulgaria într-o altă fabrică proprie de la sud de Dunăre. Tot în Bulgaria se produce (conform celor mai recente date) şi îngheţata Joe, în timp ce napolitanele sub acelaşi brand sunt realizate la Timişoara. La sud de Dunăre însă, Unilever South Central Europe şi-a făcut intrarea pe piaţa îngheţatei în urmă cu circa şase ani când a cumpărat Darko, o companie din Bulgaria, deţinută de Balkan Accession Fund, brandurile de îngheţată, reţeaua de distribuţie (forţa de vânzari) şi unitatea de producţie. Darko era la acea vreme al doilea cel mai mare producător de îngheţată din Bulgaria, fiind prezentă pe piaţă cu branduri ca Weekend, Magic Ice, Free, Belinda, Alaska şi Milka. De asemenea, Unilever a mai cumpărat la nivel internaţional şi Talenti Gelato & Sorbetto din SUA în 2014, iar un an mai târziu producătorul italian de îngheţată premium Grom.
Însă, piaţa din România este o oază de dezvoltare pentru marii jucători în condiţiile în care consumul este la un nivel dintre cele mai mici din Europa (în jur de 20 de cornete pe an), iar producţia este de zece ori mai mică decât în Italia, cel mai mare producător de îngheţată de pe bătrânul continent.
”România are printre cele mai bune perspective de creştere din regiune, atât pe partea de volum, cât şi pe partea de valoare“, mai spune Dan Balica. Creşterile de două cifre sunt aşteptate cu nerăbdare de mai multe companii, nu toate firmele s-au bucurat de câştiguri în ultimii ani. Pe piaţă există un jucător în insolvenţă (Kubo Ice Cream), o altă fabrică cu câteva sute de angajaţi (Ice Dyp Balas), dar care nu are forţa Betty Ice, dar şi câteva sute de mici producători sau magazine de îngheţată care aşteaptă mai mulţi clienţi. Sau un cumpărător.
”Socialiştii grupaţi în PSD-ALDE îşi continuă ofensiva de a-şi lărgi bazinul electoral. Mai nou, doresc să ofere Casei Regale statul de instituţie publică, adică să îi transforme pe membrii Casei Regale în asistaţi social care să primească fonduri din taxele şi impozitele plătite de cetăţenii României”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL Sector 2 Viorel Cataramă.
“Carol, Ferdinand şi Mihai se răsucesc în mormânt văzând cum actualii membri ai Casei Regale se lasă corupţi şi mituiţi de socialişti”, a spus liberalul.
Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat a precizat că va percepe o sumă lunară Familiei Regale pentru Palatul Elisabeta după finalizarea unui raport de evaluare, urmând ca aceşti bani să fie plătiţi până când Guvernul va stabili care este statutul Casei Regale.
„Închiderea fabricii Delphi Packard (n.n.- producător de componente auto electrice din Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin) este o premieră post-criză în această industrie şi este un semnal de alarmă foarte puternic. Dacă acolo s-a luat în calcul că producţia se poate face cu oameni plătiţi la nivelul salariului minim, atunci asta e, dar nu cred că e cazul. Problema este că Guvernul pune taxe suplimentare pe forţa de muncă în loc să încurajeze majorările de salarii, şi dacă o s-o ţinem tot aşa or să se tot închidă fabrici pe bandă rulantă”, a spus Liviu Rogojinaru.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În şedinţa Consiliului local din 31 ianuarie, a fost aprobată hotărârea privind numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public de către Primarul Sectorului 1, pe baza unor criterii şi atribuţii specifice.
Potrivit hotărârii Consiliului local al Sectorului 1, printre criteriile pe care „city manager”-ul va trebui să le îndeplinească se numără şi acela de a nu fi fost niciodată membru al unui partid politic.
“Administratorul public nu este doar un simplu angajat, ci un promotor al reformării sistemului administraţiei publice locale, un profesionist. De aceea, susţin că persoana administratorului trebuie să fie pe de-a întregul apolitică”, spune primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.
În funcţie de complexitatea atribuţiilor delegate de către primar, administratorul public poate coordona, organiza şi gestiona activităţile din cadrul primăriei, scrie realitatea.net
Numirea în funcţie se va face pe bază de concurs. Candidaţii pentru această funcţie vor depune obligatoriu un proiect de management, spun oficialii primăriei de sector.
Salariul Administratorului public al Primăriei Sectorului 1 este 10.990 lei, potrivit celor mai recente date disponibile, aferente bugetului din septembrie 2017.
Unele dintre criteriile pentru ocuparea postului sunt:
– cetăţenia română sau a altor state membre UE sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European, precum şi domiciliul în România; cunoaşterea limbii române, scris şi vorbit;
– capacitate deplină de exerciţiu;
– nu sunt acceptaţi candidaţii care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, de fals ori a unor fapte de corupţie şi nici să fii avut calitate de membru de partid;
– vechime în specialitatea studiilor necesară ocupării postului: minimum 15 ani;
– studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management ori în specialitatea studiilor necesare ocupării postului;
– limbi străine (necesitate şi grad de cunoaştere): capacitate de exprimare (scris, vorbit, citit) în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, nivel mediu – dovedite pe baza unor documente;
– scrisoare de intenţie.
”Câţi au protestat aseară, acum două seri… (sâmbătă- n.r.)? 100.000, da?! Ok! 20 de milioane nu au fost de acord cu protestul, că nu au fost acolo”, a declarat primarul Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă.
El a ţinut să le transmită şi un mesaj protestatarilor.
”Să se autorizeze, ăsta e mesajul meu. Mie mi se pare o chestiune… Când vrei să trăieşti într-o ţară civilizată în care statul de drept şi legalitatea să fie la putere şi legea să fie la putere, iar tu faci chestii ilegale… Ce costă să-şi asume cei care organizează, să se ducă să ceară? Li s-a refuzat vreodată? Eu solicitat şi nu li s-a dat? Ne dorim o ţară normală. Cred că fiecare dintre noi trebuie să contribuim pentru o ţară normală, inclusiv dânşii”, a mai spus Robert Negoiţă.
“Facem nişte verificări, a avut loc o întâlnire cu inspectorii sectoarelor în care au fost probleme, dar noi sperăm să se rezolve cât mai repede, până mâine. Am fost asigurat că se iau toate măsurile ca până mâine să fie plătite salariile. (…)Problema nu este de la nivel instituţional, minister sau inspectorat, sunt probleme care sunt generate de şcoli în sine şi de modul în care au făcut actele necesare pentru obţinerea banilor. În Bucureşti avem 420 de unităţi de învăţământ”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al ISMB, Marian Banu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
O amplă dezbatere desfăşurată la Târgu-Jiu, cu participarea conducerii Hidroelectrica şi a autorităţilor locale din judeţele Gorj şi Hunedoara, a avut ca scop găsirea urgentă a unor soluţii concrete pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni (Defileul Jiului). „Urgenţa discuţiilor vine pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construcţie”, se arată în comunicatul Hidroelectrica.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro