BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Deficitul comercial la bunuri al României a crescut în primele 5 luni din 2024 cu 11,1% an/an, la 12,2 mld. euro. Exporturile au scăzut cu 2,9%, iar importurile au crescut cu 0,2%

    Deficitul comercial la bunuri al României, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri de bunuri, s-a majorat în perioada ianuarie-mai 2024 cu 11,1% an/an, la 12,2 mld. euro, în condiţiile în care exporturile au scăzut cu 2,9% şi importurile au crescut modest, cu 0,2%, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Valoric, exporturile au totalizat 38,5 miliarde euro, iar importurile 50,8 miliarde euro. 

    În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,1% la export şi 36,5% la import) şi alte produse manufacturate) (29,6% la export şi 28,5% la import).

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele 5 luni din 2024 a fost de 27,9 mld. euro la expedieri şi de 37,5 mld. euro la introduceri, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 73,8% din total importuri.

    În paralel, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 10,5 mld. euro la exporturi şi de 13,3 mld. euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 26,2% din total importuri.

    În luna mai, exporturile FOB au însumat 7,24 mld. euro, iar importurile CIF au însumat 10,2 mld. euro, rezultând un deficit de 2,97 mld.euro.

    Faţă de luna mai 2023, exporturile din luna mai 2024 au scăzut cu 16,2%, iar importurile au scăzut cu 5,6%.

     

  • Pensii private. Afaceri în scădere pentru administratorii de pensii private Pilon II

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, la care 8 milioane de salariaţi contribuie cu o parte din venitul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor de bătrâneţe, au încheiat 2023 cu afaceri cumulate de 292 de milioane de lei, în scădere cu 15% sau 52 de milioane de lei faţă de anul anterior. Împreună, rezultatele nete au ajuns la 107,8 milioane de lei, în creştere cu 24% sau 20,8 milioane de la un an la altul, conform calculelor realizate de ZF.

    Toate cele şapte companii incluse în clasament au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri, în timp ce trei fonduri au consemnat îmbunătăţiri ale rezultatului net. Evoluţia pozitivă a rezultatului net cumulat se explică însă prin dinamica înregistrată de Metropolitan Pensii, companie aflată pe locul trei, cu afaceri de 37,5 milioane de lei. În acest caz, profitul s-a majorat cu peste 300%, la 35,4 milioane.

    Pe de altă parte, fondurile au înregistrat un randament mediu de 17,9% în 2023, cea mai bună performanţă anuală de la lansarea sistemului Pilon II, adică din 2008. Randamentul a fost mai mare cu aproximativ 10 procente peste rata inflaţiei de anul trecut din România.

    Rezultatele înregistrate de pensiile private în 2023 provin în egală măsură din revenirea preţurilor la titlurile de stat şi din aprecierea cotaţiilor bursiere. Anul trecut, valoarea titlurilor de stat şi-a revenit după scăderea din 2022 pe fondul reducerii inflaţiei şi dobânzilor, iar indicii Bursei de Valori Bucureşti, unde fondurile de pensii din Pilonul II sunt cei mai mari investitori instituţionali, au înregistrat creşteri susţinute, reflectată
    într-un avans de 31,8% pentru indicele principal BET.

    La Pilonul II, care are 8,15 milioane de participanţi, activul net a ajuns la 126,7 miliarde de lei la finele anului 2023, iar valoarea medie a unui cont este de 15.543 de lei. Anul trecut, profitul aferent participanţilor a fost de 18,3 miliarde de lei, aproape de profitul cumulat de 18,2 miliarde din 2008-2022.

     

  • Veşti bune pentru economia Turicei: Inflaţia a început să scadă, semn că planurile de redresare ale băncii centrale dau roade

    Rata inflaţiei din Turcia a scăzut pentru prima dată în ultimele opt luni, sporind speranţele factorilor de decizie de a atenua criza costului vieţii, la un an după ce Ankara a lansat un plan amplu de redresare economică, scrie Financial Times.

    Preţurile de consum au crescut cu 71,6% în iunie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, marcând o încetinire de la un maxim de aproape doi ani de 75,5% în mai. Scăderea a fost mai accentuată decât nivelul de 72,5% prognozat de economişti în cadrul unui sondaj FactSet.

    Scăderea semnalează modul în care politicile neconvenţionale ale Turciei încep să dea roade. Banca centrală a majorat treptat principala rată a dobânzii la 50%, de la 8,5% în iunie anul trecut, în încercarea de a stopa creşterea preţurilor.

  • Rezultate Evaluarea Naţională 2024: 74,4% dintre elevi au luat medii mai mari de 5, în scădere de la 76,2% în anul precedent

    Ministerul Educaţiei a publicat rezultatele iniţiale obţinute de absolvenţii clasei a VIII-a care au susţinut Evaluarea Naţională în sesiunea 2024.

    Datele de la minister arată că, dintre cei 152.903 elevi prezenţi, 113.708 au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de 74,4%, în scădere de la 76,2% în anul 2023, 82,3% în anul 2022, respective 76,8% în anul 2021.

    Un procent de 25,6% dintre elevi (39.195) au obţinut medii sub 5, faţă de 17,73% în anul 2022 şi 23,8% în anul 2023.

    De asemenea, 65 de absolvenţi de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10 (zece), faţă de 429 (anul trecut) şi 221 (în anul 2022).

    La proba de Limba şi literatura română, 119.088 de elevi (77,6% – procent comparabil cu cel de anul trecut: 77,4%) au obţinut note mai mari sau egale cu 5 (cinci), iar 407 elevi au fost notaţi cu 10 (zece).

    La proba de Matematică, 105.122 de elevi (68,7%) au primit note mai mari sau egale cu 5 (procente anterioare: (75,4% – 2023 şi 77,5% – 2022). Numărul notelor de 10 (zece): 1.060. La proba de Limbă şi literatură maternă, 8.321 de elevi (90,5%) au obţinut note mai mari sau egale cu 5 (rezultate în anii precedenţi: 90,1% – 2023 şi 96,1% – 2022), iar 68 de elevi au obţinut nota 10 (zece).

    La examenul din acest ansS-a înregistrat o rată de participare de 95,3%: au fost prezenţi 152.903 absolvenţi ai clasei a VIII-a dintr-un total de 160.467 de înscrişi pentru a susţine examenul. În ultimii doi ani, rata de prezenţă a înregistrat următoarele valori: 95,3% în sesiunea 2023 şi 95,5% în sesiunea 2022. Un elev a fost eliminat de la proba de Limbă şi literatură română, lucrarea acestuia fiind notată cu 1 (unu).

    „Cea mai ridicată prezenţă s-a înregistrat în judeţele Bucureşti, Neamţ, Constanţa, Ilfov, Tulcea şi Gorj peste 98% cea mai scăzută prezenţă s-a înregistrat în judeţele Teleorman, Brăila, Olt, Satu Mare şi Bihor, unde am avut o rată de prezenţă între 89,3% şi 91,4%”, a spus Ligia Deca, ministrul educaţiei, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Rezultatele au fost publicate în centrele de examen/unităţi de învăţământ şi pe site-ul dedicate (evaluare.edu.ro) pe baza unui cod unic alocat şi comunicat fiecărui candidat.

    Contestaţiile pot fi depuse la centrele de examen sau transmise prin mijloace electronice astăzi, 3 iulie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) şi joi, 4 iulie (în intervalul orar 8:00 – 12:00).
    Elevii care depun/transmit contestaţiile completează, semnează şi depun/transmit şi o declaraţie-tip în care se menţionează că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Documentele sunt semnate şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori. Rezultatele finale vor fi afişate marţi, 9 iulie.

     

  • Cel mai mare producător de îmbrăcăminte sport se clatină pe Wall Street: acţiunile se prăbuşesc cu 20% după ce compania a avertizat că vânzările vor scădea în acest an din cauza slăbiciunii continue a pieţei din China

    Acţiunile Nike au scăzut abrupt vineri în contextul în care cel mai mare producător de îmbrăcăminte sport din lume în funcţie de venituri a avertizat că vânzările vor scădea în acest an, scrie Financial Times. Astfel acţiunile NKE se tranzacţionează la 76 de dolari pe unitate, echivalentul unei capitalizări de 115 mld. dolari. De la începutul anului acţiunile au pierdut 29%.

    Companai a raportat joi vânzări trimestriale mai slabe pentru anul fiscal încheiat la 31 mai 2024 decât se aştepta şi şi-a redus perspectivele pentru anul următor, estimând că veniturile vor scădea cu un procent de o singură cifră, pe fondul unei încetiniri a cererii.

    Matthew Friend, directorul financiar al Nike, a declarat că rezultatele celui de-al patrulea trimestru au “evidenţiat provocările” care l-au determinat să îşi actualizeze perspectivele pentru întregul an.

    Compania a luat măsuri “agresive” pentru a reorganiza inventarul în magazinele deţinute de Nike şi în canalul său digital, a spus el, după ce a observat o încetinire a cererii pentru produsele de lifestyle.

    Veniturile pentru segmentul Nike direct-to-consumer au scăzut cu 8% în cele trei luni încheiate în mai, la 5,1 miliarde de dolari, în timp ce veniturile totale au scăzut cu 2%, la 12,6 miliarde de dolari.

    Nike a petrecut cea mai mare parte a anului executând o schimbare de strategie şi un plan de economisire a costurilor de 2 miliarde de dolari articulat în decembrie, când a suferit, de asemenea, o scădere abruptă a acţiunilor după ce a avertizat cu privire la încetinirea cererii consumatorilor.

    Conducerea a informat că Nike se confruntă cu provocări semnificative în anul fiscal 2025 din cauza condiţiilor macroeconomice nefavorabile şi a slăbiciunii continue a pieţei din China. În prezent, compania preconizează că vânzările în anul fiscal 2025 vor scădea cu câteva procente în S1. În pofida acestor provocări, se aşteaptă ca marja brută în anul fiscal 2025 să crească cu 10-30 puncte de bază. Conducerea se aşteaptă la o scădere a veniturilor de 10% în Q1, ajustând marja brută pentru a îndeplini aşteptările pentru întregul an, notează XTB.

     

     

     ​

  • Acţiunile Airbus, în cădere liberă: Producătorul gigant de avioane are mari probleme cu lanţurile de aprovizionare, iar investitorii nu au primit deloc bine vestea

    Acţiunile Airbus au scăzut marţi cu peste 10%, după ce cel mai mare producător de avioane din lume a fost nevoit să îşi reducă previziunile privind profitul anual, pe măsură ce întreruperile din lanţul său de aprovizionare au continuat să se agraveze, raportează Financial Times.

    Directorul general Guillaume Faury a declarat analiştilor la sfârşitul zilei de luni că lipsurile de motoare îi împiedică sistematic planurile de producţie ale companiei.

    „Chestiunea motoarelor, care nu a reprezentat o problemă în 2023 şi la începutul lui 2024, devine din nou o problemă semnificativă”, a spus Faury. „Aceasta este o situaţie nouă la care nu ne aşteptam.”

    Acţiunile Airbus au scăzut cu 11,5 procente în primele şedinţe de tranzacţionare. Avertismentul a zguduit sectorul aerospaţial în general, acţiunile producătorului de motoare Rolls-Royce scăzând cu 3%, iar acţiunile Melrose Industries cu 4%.

    Ca urmare a perturbărilor, Airbus a declarat că va livra „aproximativ 770″ de aeronave în acest an, în scădere faţă de obiectivul anterior de „aproximativ 800″ de exemplare. 

    În ultimii doi ani, Airbus a fost afectată de constrângeri în lanţul de aprovizionare, care i-au împiedicat planurile de creştere a producţiei pentru a satisface cererea aflată în expansiune a companiilor aeriene în urma pandemiei.

    Compania a declarat că va înregistra o taxă de aproximativ 900 de milioane de euro în primele şase luni ale anului în legătură cu activitatea sa producţie a sistemelor spaţiale. 

    Grupul aerospaţial se aşteaptă acum la câştiguri ajustate înainte de dobânzi şi impozite de 5,5 miliarde de euro în acest an, în scădere faţă de o previziune anterioară de până la 7 miliarde de euro.

    Avertismentul a venit în timp ce Airbus se apropie de un acord cu Spirit AeroSystems pentru a prelua activitatea furnizorului cu sediul în SUA pentru unele dintre programele sale, în special pentru aeronavele A220 şi A350.

    Un acord va deschide calea pentru preluarea de către Boeing a celei mai mari părţi a Spirit, inclusiv a operaţiunilor sale din Kansas.

  • Sesiune de scădere miercuri la Bursă: OMV Petrom, tranzacţionat pe un rulaj de 45 mil. lei. Lichiditatea tuturor acţiunilor a depăşit 100 mil. în 5 din 10 şedinţe

    Miercuri, 19 iunie 2024, într-o şedinţă cu aprecieri precum 15% pe Prebet Aiud (PREB) şi 8% pentru Promateris (PPL), Bursa de Valori Bucureşti s-a depreciat cu 0,42% prin indicele de referinţă BET, conform bvb.ro.

    Aproape toţi indicii au încheiat ziua în teritoriu negativ, precum 0,48% pe BETAeRO, indice consultativ pentru pepiniera segmentului principal, la 0,54% în cazul BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri. Indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-NG a urcat cu 0,06%.

    Din structura BET, de remarcat evoluţiile înregistrate de Transelectrica (1,5%), OMV Petrom (1,3%), Aquila Part Prod (1,2%), operatorul BVB (0,8%), Purcari Wineries (-2,6%), BRD – Groupe Société Générale (-2,5%), Transport Trade Services (-2,2%), TeraPlast (-2,1%), Nuclearelectrica (-2,1%), Electrica (-2%) şi One United Properties (-1,4%).

    Cei mai lichizi emitenţi au fost Banca Transilvania (tranzacţii de 9,6 milioane de lei), Hidroelectrica (19,5 milioane) şi OMV Petrom (44,8 milioane), companie care a anunţat ieri că intenţionează să distribuie un dividend special, la fel ca în precedenţii doi ani.

    Valoarea tranzacţiilor realizate cu toate tipurile de instrumente financiare a fost de 118 milioane de lei. Lichiditatea pe segmentul de acţiuni – piaţa principală şi segmentul AeRO – a ajuns la 114 milioane de lei, depăşind pragul de 100 de milioane pentru a cincea oară în zece şedinţe.

    La ora publicării ştirii, indicele paneuropean Stoxx 600 cobora cu 0,2%. Pe Wall Street, S&P 500 creştea cu 0,25%, iar preţul unui baril petrol West Texas Intermediate se aprecia cu 0,4% la 81,9 dolari, potrivit MarketWatch.

     

  • Bursă. Acţiunile Antibiotice Iaşi scad cu 7% din maxime, pe a doua cea mai ridicată lichiditate de la BVB

    Acţiunile producătorului de medicamentele Antibiotice Iaşi (ATB), unul dintre performerii Bursei de Valori Bucureşti de anul acesta, se depreciau cu 7,35% vineri după-amiaza, pe fondul unor tranzacţii de 3,2 milioane de lei, compania având a doua cea mai ridicată lichiditate de la BVB, peste emitenţi precum Hidroelectrica (H2O) şi Banca Transilvania (TLV). Anterior, cotaţia se depreciase cu 7%.

    Dinamica vine după se acţiunile ATB au atins ieri un nou maxim istoric de 3,13 lei pe unitate. De la începutul anului, cotaţia a urcat cu 107,9%, pe un rulaj de 57,7 milioane de lei. Evoluţia din ultimele 12 luni constă într-un avans de 383,3%, pe tranzacţii de 85,6 milioane.

    Finanţe personale. Acţiunile Antibiotice Iaşi, plus 20% în ultima săptămână. Broker: Compania a surprins plăcut şi la raportarea pe T1/2024

    Cu scăderea de 7,35%, la 2,9 lei pe acţiune, valoarea de piaţă a companiei cobora cu 154,4 milioane de lei, la 1,95 miliarde de lei.

    Antibiotice Iaşi a încheiat 2023 cu un profit de 80,7 milioane de lei, plus 109,5% faţă de anul precedent. Rezultatul net din T1/2024 a fost de 37 de milioane, în urcare cu 68% an/an. Recent, societatea a anunţat o finanţare europeană nerambursabilă de 100 de milioane de euro pentru construirea a două fabrici.

    Din acţionariatul grupului fac parte Ministerul Sănătăţii (cu un pachet de 53% din capitalul social) şi Infinity Capital Investments (29,4%).

     

  • Sfârşitul unei ere: Dafora Mediaş, la care omul de afaceri Gheorghe Călburean are 50%, dispare după 28 de ani de la Bursa de Valori Bucureşti. Compania a scăzut în capitalizare de 25 de ori în 15 ani

    Compania de foraj Dafora Mediaş (simbol bursier DAFR), inclusă pe lista specială de observare a operatorului bursier, se va retrage din 19 iunie 2024 de la tranzacţionare de la Bursa de Valori Bucureşti pe fondul intrării în faliment, potrivit deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) publicată pe site-ul BVB.

    Cea mai recentă capitalizare a Dafora Mediaş, la care omul de afaceri Gheorghe Călburean are o deţinere 50%, este de 12 mil. lei, acţiunile fiind suspendate de la tranzacţionare din 10 octombrie 2023, adică de când emitentul a intrat în insolvenţă.

    Decizia intrării în faliment este următoarea: (..) pronunţată de Curtea de apel Alba Iulia în dosarul nr.1747/85/2015/a80, s-a admis apelul formulat de Dafora împotriva Sentinţei nr. 385/C/09.10.2023 prin care se dispusese intrarea societăţii în procedura falimentului, s-a dispus anularea Sentinţei şi s-a trimis cauza judecătorului sindic spre rejudecare. Totodată, prin Hotărârea nr.80/26.03.2024 pronunţată de Tribunalul Sibiu în cadrul dosarului nr. 1747/85/2015 s-a dispus încă o dată intrarea societăţii în procedura falimentului.

    ASF menţionează că pentru acţiunile emise de această companie nu mai poate fi menţinută o piaţă ordonată. Ultimul preţ de tranzacţionare este de 0,012 lei.

    În vara lui 2008, capitalizarea companiei ajunge la aproape 300 mil. lei. În 2009 aceasta scădea la 50 mil. lei, în 2010 urca la 120 mil. lei. În 2015 evaluarea companiei era de 7 mil. lei.

    Pentru anul 2023, Dafora a raportat venituri de 20 mil. lei şi pierderi de 1 mil. lei. Compania era listată din 1996.

    În iunie 2015, Dafora, un business de 200 mil. euro controlat de omul de afaceri George Călburean, a anunţat printr-un comunicat sec că se predă în faţa barilului ieftin, cerându-şi singur insolvenţa. Compania avea mai mulţi creditori bănci şi IFN-uri.

     

  • Numărul de absolvenţi de liceu din România a scăzut cu 40% din 1990 încoace

    Numărul absolvenţilor de liceu din România a ajuns la finalul anului 2021, cele mai recente date agregate ale Institutului Naţional de Statistică (INS), la mai puţin de 378.000. Este o scădere mai mare de 40% faţă de nivelul de absolvenţi din urmă cu 30 de ani.  Datele indică faptul că în anul 1991, numărul de absolvenţi de liceu a atins un vârf de 668.000 .519.

    Tendinţa descendentă este în concordanţă cu evoluţiile demografice din România, care se confruntă cu o populaţie în scădere şi îmbătrânire: numărul de copii sub 19 ani a scăzut de asemenea de la peste 7 milioane în 1990 la 4 milioane în 2022.

    Scăderea numărului de absolvenţi de liceu are implicaţii directe într-o economie cu şomaj la minime istorice. Companiile se confruntă deja cu un deficit de forţă de muncă calificată, dar şi necalificată, astfel că soluţia găsită în ultimii ani a fost aducerea de forţă de muncă, de obicei necalificată, din Asia.