BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Viaţa bate filmul: O poveste captivantă din Rusia, îngropată în mister, începe să iasă la iveală. Este unul dintre cele mai ASCUNSE scenarii din lume

    Firmele străine implicate în tranzacţie, compania elveţiano-britanică Glencore, un trader uriaş de materii prime care acum câteva luni contempla defaultul, banca italiană Intesa Sanpaolo, venită dintr-o ţară care s-a opus înăspririi sancţiunilor occidentale aplicate Rusiei, şi fondul suveran de investiţii al Qatarului vor avea acces direct la Vladimir Putin.

    Zvonurile spun că Rosneft va furniza petrol prin intermediul Glencore Ungariei, o ţară „prietenoasă“ cu Rusia lui Putin, şi Slovaciei, al cărei premier a cerut anul trecut retragerea sancţiunilor occidentale. 

    Viaţa bate filmul: O poveste captivantă din Rusia, îngropată în mister, începe să iasă la iveală. Este unul dintre cele mai ASCUNSE scenarii din lume

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • Trump, dispus să ridice sancţiunile impuse Rusiei în schimbul unui acord nuclear cu Moscova

    Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că va propune ridicarea regimului de sancţiuni impus Rusiei ca urmarea a anexării regiunii Crimeea în schimbul unui acord de reducere a arsenalului nuclear cu Moscova, potrivit unui interviu acordat cotidianului The Times.

    “Au introdus sancţiuni împotriva Rusiei – să vedem dacă putem obţine nişte acorduri bune cu Rusia”, a declarat Trump în cursul interviului acordat duminică pentru The Times, relatează Reuters.

    “În primul rând, cred că armele nucleare ar trebui să fie mult mai puţine, reduse substanţial. Însă Rusia suferă foarte mult din cauza sancţiunilor, dar cred că se poate întâmpla ceva de pe urma căruia să beneficieze foarte mulţi oameni”, a adăugat liderul american.

    Astfel, Trump semnalează posibilitatea primului pas important în domeniul controlului armelor nucleare după ce preşedintele Barack Obama a semnat noul tratat START cu Rusia, în anul 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump, dispus să ridice sancţiunile impuse Rusiei în schimbul unui acord nuclear cu Moscova

    Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că va propune ridicarea regimului de sancţiuni impus Rusiei ca urmarea a anexării regiunii Crimeea în schimbul unui acord de reducere a arsenalului nuclear cu Moscova, potrivit unui interviu acordat cotidianului The Times.

    “Au introdus sancţiuni împotriva Rusiei – să vedem dacă putem obţine nişte acorduri bune cu Rusia”, a declarat Trump în cursul interviului acordat duminică pentru The Times, relatează Reuters.

    “În primul rând, cred că armele nucleare ar trebui să fie mult mai puţine, reduse substanţial. Însă Rusia suferă foarte mult din cauza sancţiunilor, dar cred că se poate întâmpla ceva de pe urma căruia să beneficieze foarte mulţi oameni”, a adăugat liderul american.

    Astfel, Trump semnalează posibilitatea primului pas important în domeniul controlului armelor nucleare după ce preşedintele Barack Obama a semnat noul tratat START cu Rusia, în anul 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele nu vor mai fi sancţionate imediat, ci vor fi mai întâi consiliate de organele de control

    Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, a prezentat Guvernului spre analiză principiile şi mecanismul de funcţionare care vor sta la baza proiectului Legii prevenţiei.

    Scopul Legii prevenţiei va fi prevenirea aplicării automate a sancţiunilor pentru faptele care constituie contravenţii, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate şi să se conformeze dispoziţiilor legale. „Această lege va obliga autorităţile cu atribuţii de control să procedeze, în primul rând, la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor, precum şi la prevenirea greşelilor. Practic, un agent economic nu va mai putea fi sancţionat, dacă înainte nu a fost îndrumat şi prevenit”, se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Antreprenoriat şi Comerţ.

    Mecanismul de funcţionare a prevenţiei va fi următorul:
    – Agentul constatator nu va putea aplica sancţiunea contravenţională la prima constatare a unei fapte care constituie contravenţie; acesta va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor şi va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum şi termenul de conformare pentru fiecare faptă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele ar putea sa nu mai fie sanctionate automat de institutiile statului, ci vor beneficia de o perioada de gratie pentru a se conforma

    Guvernul a discutat în şedinţa de joi principiile viitorului proiect al Legii prevenţiei, care ar urma să prevină sancţionarea automată a firmelor de catre diferite institutii ale statului, inclusiv ANAF, societatile urmând să aibă la dispoziţiei un termen până la care pot corecta abaterile constatate.

    Practic, un agent economic nu va mai putea fi sancţionat, dacă înainte nu a fost îndrumat şi prevenit.

    Termenul estimat pentru redactarea formei finale a acestui proiect de lege, avizarea interministerială şi adoptarea în şedinţa de Guvern este 23 februarie 2017.

    ” Componenta de prevenţie trebuie să prevaleze mai ales atunci când ne referim la mediul de afaceri iar o măsură de prevenţie înaintea unei măsuri punitive înseamnă timp preţios oferit întreprinzătorului pentru a se conforma. Sunt sigur că, pe termen lung, această lege atât de aşteptată de mediul de afaceri va contribui semnificativ la îmbunătăţirea modului în care acesta funcţionează.”, a spus în şedinţa de guvern Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Camera Auditorilor Financiari, amendată cu 182.000 de euro de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei a sancţionat Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) cu o amendă de 819.322 de lei (182.000 de euro) pentru restricţionarea concurenţei pe piaţa serviciilor de audit financiar.

    În urma investigaţiei finalizate la sfârşitul anului trecut, Consiliul Concurenţei a constatat că, sub pretextul stabilirii şi verificării respectării de către membrii săi a normelor de calitate, CAFR a stabilit un nivel al onorariului mediu orar şi un număr minim de ore aferente unei misiuni de audit, dublate de sancţiuni pentru nerespectarea lor. Printr-o astfel de intervenţie în piaţă, CAFR a indus în rândul membrilor un anumit nivel al onorariului, prejudiciind în final beneficiarii acestor servicii, care au plătit mai mult, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Concurenţă.

    „Calitatea serviciilor de audit este foarte importantă şi de aceea, organizaţia profesională trebuie să se implice şi să verifice respectarea riguroasă a regulilor de etică profesională şi a standardelor tehnice de calitate, în funcţie de specificul şi complexitatea fiecărei lucrări de audit. Acest lucru trebuie să se realizeze, însă, fără niciun fel de raportare la un anumit nivel al preţului” a declarat Bogdan Chiriţou, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Pentru a încuraja concurenţa atât prin calitate, cât şi prin preţ, Consiliul Concurenţei a solicitat CAFR să identifice acele standarde minime de ordin tehnic care să asigure un nivel corespunzător de calitate. CAFR trebuie să transmită Autorităţii de Concurenţă proiectele de modificare a normelor, în sensul celor impuse, în vederea verificării conformităţii cu regulile de concurenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii UE discută la un summit UE despre Brexit şi sancţiunile împotriva Moscovei

    Liderii UE participă joi, la Bruxelles, la ultimul summit din anul 2016, redus la o singură zi de la două zile, relatează France 24.

    Aceştia vor participa, de asemenea, la o cină fără premierul britanic Theresa May, în cadrul căreia vor discuta despre ieşirea Marii Britanii din Blocul comunitar.

    Este de aşteptat ca ei să prelungească sancţiunile împotriva Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina pentru încă şase luni, dar este puţin probabil ca ei să impună noi măsuri ca răspuns la carnagiul din Alep.

    Finlanda a anunţat, miercuri, că va face presiuni asupra Uniunii Europene la summit să îşi intensifice eforturile de a limita migraţia ilegală prin intermediul negocierii unor acorduri cu Irakul, Afganistanul şi Somalia.

  • Secretarul general al NATO cere menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei până la implementarea acordului Minsk

    În urma discuţiilor cu miniştrii de Externe ai statelor din NATO şi cel al Ucrainei, Stoltenberg a vorbit despre “imensa creştere a numărului de încălcări ale armistiţiului” în zona de est a Ucrainei, adăugând că sunt informaţii despre sute de explozii zilnic, inclusiv unele produse de bombardamente cu armament greu, care este interzis de acordul de pace de la Minsk.

    “Comunitatea internaţională trebuie să menţină presiunea asupra Rusiei pentru ca aceasta să-şi respecte obligaţiile, mai ales că situaţia de securitate din estul Ucrainei rămâne atât de gravă”, a declarat Stoltenberg, care a adăugat că “Este important ca sancţiunile economice să fie menţinute”.

    Săptămâna trecută, o reuniune a miniştrilor de Externe din Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania s-a încheiat fără un rezultat în legătură cu procesul de pace, lucru ce a crescut incertitudinile în legătură cu viitorul procesului de pace.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro