BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • OMS lansează un avertisment sumbru: Pandemia de Covid va continua şi în 2022

    Pandemia de Covid va continua şi în 2022, deoarece ţările defavorizate nu primesc vaccinurile de care au nevoie, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    Specialiştii au estimat extinderea cu încă un an a pandemiei deoarece nu toate ţările au ajuns la un număr suficient de mare al persoanelor vaccinate pentru a putea ţine sub control virusul.

    Mai puţin de 5% din populaţia Africii a fost vaccinată, comparativ cu 40% pe majoritatea celorlalte continente, relatează BBC.

    Au fost livrate peste 10 milioane de vaccinuri în ţările africane care au făcut solicitări, din totalul promis de o sută. Marea majoritate a vaccinurilor anti Covid au fost distribuite şi utilizate în ţările cu venituri mari sau medii. Africa reprezintă doar 2,6% din dozele administrate la nivel global.

    Oficialii OMS fac apel către ţările dezvoltate să renunţe la locul lor pe lista de priorităţi a companiilor farmaceutice care distribuie vaccinul pentru a putea echilibra situaţia la nivel global.

    „Pot să vă spun că nu suntem pe drumul cel bun. Trebuie, într-adevăr, să grăbim ritmul vaccinări şi ştiţi de ce? Această pandemie va dura mai mult decât este necesar, din cauza lipsei posibilităţilor de imunizare a ţărilor în curs de dezvoltare şi nu numai”, a declarat Dr. Bruce Aylward, cercetător şi lider în cadrul OMS.

  • Citatul săptămânii. Florin Cîţu: Florin Cîţu, Concluzia este una singură: am fost prea indulgent, nu intransigent, cu incompetenţa şi amatorismul acestor miniştri

    Concluzia este una singură: am fost prea indulgent, nu intransigent, cu incompetenţa şi amatorismul acestor miniştri. Trebuia sa îi fi demis pe toţi mult mai devreme şi poate astăzi aveam un sistem de sănătate pregătit pentru valul patru.

  • Contzilla.ro: Ultimele noutăţi în domeniul muncii. Majorarea salariului minim începând cu anul 2022, zile libere pentru părinţi în cazul întreruperii activităţii unităţilor de învăţământ şi măsura şomajului tehnic reintrodusă până la 31 decembrie 2021

    1.Salariul minim din 2022

    În şedinţa de Guvern din 4 octombrie 2021 s-a aprobat majorarea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2022. Noua valoare va fi de 2.550 lei, cu 250 de lei mai mult decât în prezent. Ca urmare a acestei majorări, taxele datorate la stat pentru un angajat încadrat cu salariul minim şi normă întreagă , vor creşte de la 966 la 1083 lei pe lună.

    Corelat cu creşterea salariului minim, va creşte şi contribuţia pentru persoane cu handicap neîncadrate. De exemplu, o firma cu 50 de angajaţi, ar trebui să angajeze minim 2 persoane cu handicap. Dacă nu fac angajările respective, pot opta să platească la stat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap şi/sau parţial să facă achiziţii de la unităţi protejate. Presupunând că nu fac angajări şi nu achizitionează produse de la unităţi protejate, valoarea obligaţiei va creşte cu  500 lei/luna.

    O altă consecinţă a majorării salariului minim este creşterea plafoanelor prin a căror depăşire persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate.

    Noul plafon în 2021 va deveni 12* 2.550 lei = 30. 600 lei (în prezent, 27.600 lei).

    Noua valoare a contribuţiei la asigurări de sănatate, care se calculează la acest plafon este 10%*30.600 lei = 3.060 lei/an, cu 300 de lei in plus faţă de 2021.

    La contribuţia la pensii, noua valoare minimă va fi de 25%*30.000= 7.500 lei/an , cu 600 de lei în plus faţă de anul 2021.

    2. Zile libere pentru părinţi

    În 4 octombrie 2021 s-a publicat în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 110 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

    Actul normativ prevede că se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani inclusiv, precum şi pentru părinţii care au în întreţinere copii sau adulţi cu handicap cuprinşi într-o formă de învăţământ, respectiv înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ preuniversitar, inclusiv de educaţie timpurie antepreşcolară.

    Prevederile se aplică pe perioada stării de alertă şi după încetarea acesteia, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului şcolar 2021-2022, fără a se include vacanţele, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi.

    Nu se va putea beneficia de aceste zile libere în cazul în care unul dintre părinţi se află de exemplu în concediu de odihnă sau fără plata, sau are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului.

    Pentru zile libere se acordă o indemnizaţie în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

    3.Şomaj tehnic

    Tot în data de 4 octombrie 2021 s-a publicat o altă ordonanţă de urgenţă OUG nr. 111 din 2 octombrie 2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

    Această ordonanţă prevede că până la 31 decembrie 2021, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut (în prezent câştigul salarial mediu brut este de 5.380 lei).

    De aceste prevederi pot beneficia salariaţii angajatorilor pe perioada întreruperii temporare a activităţii, total sau parţial, în contextul creşterii incidenţei răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 şi al măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

     

     

     


     

  • Dezastrul din spitalele româneşti este patronat direct de preşedintele Klaus Iohannis. Deşi a convocat întâlniri cu specialiştii în sănătate şi cu experţi pentru a găsi soluţii astfel încât tragedia incendiului de la Piatra Neamţ să nu se mai repete, preşedintele Iohannis nu a făcut nimic concret

    ♦ Secţiile ATI din trei mari spitale din ţară au luat foc, fără ca nimeni să fie responsabil.

    Şirul tragediilor din spita­le­le româneşti a mai adă­u­gat un incendiu la Spita­lul de boli infec­ţi­oase Con­stan­ţa, al treilea ca impact şi ca număr de morţi în mai puţin de un an. De ce nu avem responsabili? Ce a făcut preşedintele Iohannis de la ultima întâlnire cu specialiştii în care a promis soluţii?

    Preşedintele Iohannis a ieşit public după fiecare dintre cele trei incendii mari din spitale şi a declarat că este nevoie de reforme, că vom şti cine sunt responsabilii şi că se vor găsi soluţii. Mai mult, deşi neuzual, chiar Iohannis a convocat întâlniri cu specialiştii şi cu directorii spitalelor pentru a dezbate soluţiile. Nu s-a în­tâmplat nimic după aceste întâl­niri, o spun chiar şefii spitalelor. Aşadar, dacă preşedintele şi-a luat rolul de a găsi soluţii, dar tragediile se repetă periodic, înseamnă că lucrurile nu s-au schimbat, iar Iohannis este direct responsabil de acest lucru.

    „Nu s-a schimbat nimic în spitale după tragedia de la Piatra Neamţ“, spunea chiar în urmă cu o săptă­mână Anca Coliţă, manager la spi­talul Fundeni. „Avem 1.000 de pa­turi, două  clădiri mari şi vechi şi doar un inginer tehnic şi 3-4 elec­tri­cieni. Este imposibil să găsim soluţii tehnice corecte“, spunea managerul celui mai mare spital din Bucureşti unde sunt trataţi bolnavii oncologici. Întrebată în cadrul conferinţei ZF Health & Pharma despre motivul pen­tru care spitalul nu a angajat direct un tehnician, Anca Coliţă a răs­puns simplu: nu avem cum.

    „Director tehnic nu avem în organigramă, din păcate salarizarea din servicii administrative este ne­atractivă, cu greu găsim oameni performanţi. Grilele de salarizare nu pot fi modificate de noi, sunt stabilite prin ordine, e dificil să avem oameni de calitate pe poziţii importante“, a mai spus Coliţă.

    De ce nu a propus Klaus Iohannis după tragedia de la Piatra Neamţ sau Matei Balş ca acest lucru să se schim­be şi într-un an spitalele să poată avea specialişti angajaţi? Contextul sanitar este unul critic, în condiţiile în care valul 4 este extrem de agresiv, iar pacienţii stau pe holurile spitalelor.

    „Avem chiar şi opt paturi pe hol cu butelii de oxigen. Pentru internări de o zi, adică la evaluare, avem zilnic 60-80 de persoane, iar pe internare continuă 15 persoane în medie“, spu­nea recent pentru ZF Beatrice Mahler, managerul Spitalului de Pneumo­ftiziologie Marius Nasta din Bucureşti.

    Iar cazurile rămân zilnic la un nivel ridicat, de peste 10.000 de pa­cienţi confirmaţi pe zi, deşi la în­ce­pu­tul lunii septembrie numărul nu trecea de 1.500.

    Preşedintele a convocat două şe­din­ţe după incendiul de la Piatra Neamţ cu directorii spitalelor şi spe­cia­lişti electricieni, însă nu s-a întâm­plat nimic în urma intervenţiei sale. Întâl­nirile de la nivel înalt între Iohannis şi electricieni şi ingineri me­canici au efecte doar pe hârtie, în con­textul în care în unităţile medi­cale nu se schimbă nimic. Astfel, Iohannis este direct responsabil de dezastrul din spitalele care ard, în condiţiile în care s-a implicat în modernizarea circuitelor electrice şi de gaze din spitale, dar concret nu a făcut nimic.

    „Astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii“, a spus Klaus Iohannis vineri, după incen­diul de la Constanţa. Iohannis deţine funcţia de şef al statului din 2014. Mai mult, pre­şe­dintele s-a limitat la a trans­mite un mesaj scris prin inter­mediul site-ului pre­şedin­ţiei, fără a ieşi public în con­fe­rinţă de presă, având în vedere că, du­pă Colec­tiv, in­cendiile din spitale sunt cele mai mari tragedii care s-au în­tâmplat în România în ultimii zece de ani.

    Fără vreun rezultat sau soluţii după tragedia de la Piatra Neamţ din noiembrie 2020, dar cu aceleaşi pro­bleme ale spitalelor româneşti, vechi de zeci de ani, cu instalaţii elec­tri­ce şi de oxigen depăşite, pacienţii intră în adevărate capcane.

    Un raport făcut doar după incendiul de la Piatra Neamţ arată că 302 clădiri funcţionează fără autori­za­ţie de securitate la incendiu. În acest context, ministrul sănătăţii, Cseke Attila, face apel la încredere în auto­rităţi. „Cauza incendiului va fi sta­bilită de cei de la ISU. Cauzele pot fi multiple, şi legate de infra­struc­tură, de o suprasolicitare a ins­ta­laţiei, dar şi de cauze umane. Tre­buie să avem puţină răbdare şi în­cre­dere în autorităţile statului. În mo­men­tul în care vom avea cauza in­cen­diului vom şti cine a greşit şi unde a greşit“, a declarat ministrul Cseke Attila.

  • Haosul din mediul sanitar se mută în mediul de business. În mai puţin de cinci zile, din 24 în 29 septembrie, incidenţa COVID-19 a trecut de la 3 la mie la peste 6 la mie, pe fondul reacţiei lente şi fără soluţii clare a autorităţilor. „Este ca la război“ în spitale, iar antreprenorii nu ştiu pentru ce măsuri să se pregătească

    Situaţia sanitară dramatică în care pacienţii sunt îngrijiţi pe holurile spitalelor în lipsa locurilor şi incidenţa de peste 6 la mie în mai multe oraşe şi localităţi generea­ză o undă de şoc şi asupra mediului de business.

    De exemplu, potrivit legii, după 6 la mie incidenţă, businessurile din HoReCa trebuie închise. Antreprenorii din domeniu vor însă un dialog cu autorităţile pentru a putea funcţiona.

    Valul patru al COVID-19 are o evoluţie mult mai rapidă şi agresivă faţă de celelalte, iar autorităţile au ignorat până acum semnalele de alarmă venite din partea specialiştilor.

    „Nu răspunde nimeni la telefon, nu ştim nimic despre ce urmează să se întâmple. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic. Nu trebuie să facă autorităţile ce zicem noi, dar măcar să ne consulte“, afirmă Daniel Mischie, preşedintele HORA.

    Sunt 120 de localităţi în România unde incidenţa a trecut de 6 la mie, în unele cazuri fiind chiar de 10-15 la mie. În marile judeţe, incidenţa a crescut brusc, de la sub 1 la mie la începutul lui septembrie la peste 6 la mie în prezent în Bucureşti, Ilfov, Timiş.

    În alte state, autorităţile au impus certifi­catul de vaccinare încă din august, cum este ca­zul Franţei, de exemplu, unde numărul ca­zurilor noi de COVID-19 a scăzut în luna sep­tembrie, ajungând la o medie de 5.000-6.000 de cazuri zilnice. În România, în sep­tembrie numărul cazurilor a crescut, iar medicii avertizează că situaţia nu va fi uşoară.

    „Mă gândesc ce va fi în 2-3 săptămâni, acest trend ascendent s-a întâmplat şi în celelalte valuri. Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care nu mai au loc în curte, care fac cozi interminabile“, a spus Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balş, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit.

    În mai puţin de cinci zile, lucrurile au evo­luat în direcţie negativă rapid, de la incidenţă de 3,7 la mie în 24 septembrie la 6,3 ieri.

    Preşedintele Klaus Iohannis spunea pe 24 iu­nie că „a oprit pandemia“, după ce rit­mul vaccinării împotriva COVID-19 scăzuse sem­ni­ficativ. „Campania (de vaccinare – n.red.) a fost un succes, practic am oprit pandemia. Faptul că avem aşa puţine cazuri – nu mai avem un interes foarte mare pentru vac­ci­nare. Cum ar fi să vaccinăm puţină lume şi să ne trezim în octombrie cu al patrulea val?“, se întreba Iohannis în iunie. Astăzi, ne aflăm chiar în scenariul expus de şeful statului.

    Iar conform legii, restaurantele se închid to­tal dacă localitatea ajunge la incidenţa de

    6 la mie, cum este cazul mai multor localuri din Ti­mişoara, de exemplu. Antreprenorii cer folo­sirea certificatului de vaccinare, aşa cum este utilizat deja în alte state din vestul Eu­ro­pei. Jucătorii din industria restauran­te­lor şi ba­ru­rilor, care generează anual 13 mld. lei, spun însă că nu pot avea dialog cu auto­rităţile care stabilesc regulile pe care trebuie să le aplice.

  • (P) Pune sănătatea ochilor tăi pe primul loc! La OPTIblu ai acum 1+1 Cadou la ochelarii de vedere

    Tot mai mulţi români au probleme cu vederea, iar controlul periodic al vederii nu reprezintă, din păcate, o prioritate pentru aceştia.

    De mai bine de un an, pandemia a făcut ca timpul petrecut în faţa ecranelor pentru munca la distanţă să crească foarte mult, iar ochii sunt cei care pot avea de suferit. Studiile arată că 2 din 5 români recunosc că stau cel puţin 8 ore în faţa calculatorului, însă doar 30% dintre aceştia se prezintă la controlul anual de verificare a vederii.

    Mai mult decât atât, potrivit unui studiu realizat în 2020, 33% dintre copiii de toate vârstele petrec acum peste 4 ore pe zi în faţa dispozitivele electronice cu ecran, în timp ce înainte de debutul pandemiei, acest procent abia atingea o medie de 11%. Din păcate, 55% dintre copii nu au fost duşi la un consult oftalmologic în ultimul an, cifră extrem de îngrijorătoare, în contextul în care mai mult de jumătate dintre aceştia sunt din grupa de vârstă 0-5 ani, adică exact intervalul de vârstă în care se mai poate face ceva pentru a repara anumite vicii de refracţie sau alte afecţiuni, dacă acestea sunt descoperite la timp.

    De cele mai multe ori, vizita la medic se face doar atunci când ceva nu este în regulă. Potrivit unei statistici realizate în 2017 de Consiliul European de Optometrie şi Optică, în ceea ce priveşte procentul de oameni care poartă ochelari de vedere, România se află sub media europeană, 45% din populaţia ţării purtând ochelari de vedere.

    În lipsa unor măsuri preventive, problemele cu vederea pot apărea sau se pot agrava, iar identificarea lor precoce este esenţială pentru sănătatea ochilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. În acest sens, una dintre cele mai importante măsuri este controlul anual periodic, o responsabilitate a fiecăruia dintre noi şi un mecanism important pentru verificarea şi menţinerea sănătăţii ochilor.

    Prevenţia problemelor asociate vederii este esenţială, ca atare reţeaua de magazine OPTIblu îşi propune să crească calitatea vieţii clienţilor, îmbunătăţindu-le vederea, oferindu-le o experienţă completă. OPTIblu pune la dispoziţia clienţilor expertiza personalului specializat, servicii la standarde înalte, un portofoliu atent selecţionat de produse de calitate, 100% originale şi aparatură medicală performantă.

    Astfel, în magazinele OPTIblu, până la data de 30.11.2021, la achiziţionarea unei perechi de ochelari de vedere (ramă + lentile), cumpărătorul primeşte CADOU încă o pereche de ochelari de vedere, la alegere dintr-o gamă selecţionată, pentru aceeaşi reţetă individuală de dioptrii. Campania este valabilă în toate cele 78 de magazine OPTIblu din ţară, în limita stocului disponibil şi este supusă unor termeni şi condiţii. Detalii in magazine şi în regulamentul disponibil pe www.optiblu.ro . 

    Brandul OPTIblu a luat fiinţă în 2004, în prezent cumulând o reţea extinsă în 29 de localităţi la nivel naţional, oferind excelenţă în domeniul opticii medicale din România. OPTIblu comercializează o selecţie de peste 50 de branduri renumite de rame de vedere, ochelari de soare şi accesorii, precum: Polaroid, Ray Ban, Carrera, Hugo Boss, Tommy Hilfiger, Tom Ford, Moschino, Max Mara, Emporio Armani, Fossil sau Pierre Cardin şi lentile de contact Johnson & Johnson, Bausch & Lomb sau Alcon, etc.

  • Anomalia din sănătate: tarifele pentru consultaţii de specialitate în privat sunt şi de zece ori mai mari faţă de nivelul evaluat şi decontat de Casa de Sănătate. O simplă consultaţie la oftalmologie sau ORL a ajuns la 260-300 de lei la marile clinici private, Casa de Sănătate evaluează şi decontează cu 29 de lei

    Un pacient care ajunge într-o clinică privată plăteşte între 260 şi 300 de lei pentru o consultaţie la oftalmologie, ORL sau neurologie, aproape dublu faţă de nivelul din 2017.

    Anomalia din sistemul de sănătate o reprezintă faptul că tarifele consultaţiilor din clinicile private sunt şi de zece  ori mai mari faţă de nivelul evaluat şi decontat de Casa de Sănătate.

    O consultaţie simplă, oferită în regim ambulatoriu, şi care implică proceduri diagnostice simple, era evaluată şi implicit decontată cu circa 29 de lei  de Casa de Sănătate în trimestru doi al acestui an, potrivit calculelor ZF (s-a luat în calcul valoarea definitivă a punctului „per serviciu“ pe asistenţă medicală ambu­latorie de 2,9 lei pe T2 şi numă­rul de puncte alocat, respectiv 10 per consultaţie), instituţia care se ocupă de acoperirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate.

     Ultimele date arătau că aproape jumătate din veniturile reţelelor private proveneau din plăţi ad-hoc înainte de pandemia COVID 19, de la pacienţi care de cele mai multe ori merg la privat pentru consultaţii şi plătesc. Un pacient cu bilet de trimi­tere la oftalmologie sau cardiologie, de exemplu, are foarte puţine şanse să primească o simplă consultaţie în baza biletului în cadrul clinicilor private, dat fiind numărul redus de medici pentru care operatorii privaţi au făcut contract cu Casa de Sănătate.

    ZF a solicitat marilor lanţuri private informaţii cu privire la câţi medici au în contract cu Casa dar nu a primit răspuns până la închiderea ediţiei print.

    „Cererea pacienţilor pentru servicii medicale private a crescut foarte mult în ultimul an şi jumătate, în contextul accesării limitate şi deficitare a serviciilor medicale din cadrul spitalelor publice, deoarece cele mai multe dintre acestea au devenit spitale COVID (…)“, a declarat Mihai Marcu, CEO al operatorului servicii medicale private MedLife.

    El a mai precizat că tarifele au crescut cu 5%-15% în ultimii doi ani în funcţie de serviciul accesat.

    „Creşterea a fost efectuată în linie cu inflaţia la nivel de ţară, coroborată cu creşterile salariale ale personalului medical şi investiţiile aferente efectuate în clinici (între 5% şi 15%, în funcţie de serviciul acce­sat) pentru a putea susţine costurile pentru serviciile respective“, a spus Marcu. Investiţiile au vizat achiziţio­narea de noi echipamente medicale, extinderea stocurilor pentru desfă­şurarea activităţii într-un registru crescut de siguranţă pentru pacienţi, dezvoltarea platformei online de consultaţii dar şi eficientizarea tra­seului pacientului în clinică (selfpay) în context de pandemie.

    Şi oficialii reţelei private de sănătate Regina Maria explică faptul că majorările au venit pe fondul inflaţiei, dar şi creşterilor salariale din sistemul sanitar şi investiţiilor realizate.

    „Actualizarea preţurilor este un efect firesc al întregului climat economic actual şi este influenţată de mai mulţi factori. În ultimii trei ani, inflaţia medicală a fost de 7-8% pe an iar saltul salarial din sistemul sanitar a fost de peste 60% în 2018 versus 2016“, au transmis oficialii reţelei private Regina Maria. Ei au mai precizat că investiţiile pe care le fac în sistemul medical din România cresc constant. „Iar aici vorbim despre aparatura şi tehnologie de ultimă generaţie, deschideri de clinici şi spitale, pregătirea continuă a cadrelor medicale şi respectarea celor mai înalte norme de siguranţă şi calitate a actului medical“.

    „Doar 10% din veniturile noastre vin din consultaţiile pe bilet de trimitere în regim ambulatoriu din clinică. Ne-am orientat business-ul pe spitalizarea de zi. Pe spital însă aproape toţi medicii se află în relaţie cu Casa“, a spus Robert Chiţan, directorul de dezvoltare al Gral Medical.

    Este nevoie de o reformă în sănătate

    Emanuel Ungureanu, membru în Comisia de Sănătate, spune că este nevoie de o reformă în sănătate. „Privaţii investesc şi urmăresc profitul, nu le convine să fie în contract cu Casa pentru că tariful decontat este mic. Niciodată nu am avut o decontare la adevărata valoare pentru că fondurile sunt împărţite prost, nu pe criterii de eficienţă. Pacientul este cel afectat“, a spus Emanuel Ungureanu, membru în comisia de sanatate.

     

    Două consultaţii pe an „pe bilet de trimitere“ în medie în Bucureşti

    Raportul Casei de Sănătate pe anul trecut arată că doar pe Bucureşti au fost înregistrate 4 milioane de consultaţii şi servicii pe ambulatoriu clinic de specialitate şi 1,2 milioane pe Ilfov. La nivel naţional erau înregistrate 24 de milioane de consultaţii pe ambulatoriu de specialitate, arată aceeaşi sursă. Anul trecut, Casa avea 3.100 de contracte pe ambulatoriu clinic, arată datele publice. Mai mult, Casa a decontat 5 miliarde de lei pe  serviciile medicale în ambulatoriu anul trecut (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală pe specialităţi clinice, asistenţă medicală pentru sepecialităţi paraclinice),  din care 1,5 miliarde lei pe asistenţă medicală pe specialităţi clinice. Aproape 11 miliarde lei au mers către serviciile medicale din spitale iar alte 12 miliarde de lei către produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale (medicamente pentru boli cronice, materiale sanitare, medicamente cu şi fără contribuţie sanitară).

     

  • Ilie Năstase: Anglia investeşte în sport şi nu e nevoie să mai investească atât de mult în sănătate

    Infrastructura locală sportivă este slab dezvoltată, iar pentru conducători sportul nu este o prioritate, astfel că şi investiţiile în acest domeniu sunt foarte mici, însă România culege roadele muncii Emmei Răducanu, sportiva profesionistă de tenis, în care nici măcar nu a investit. Pe sportiva care a câştigat titlul de Grand Slam la US Open o leagă de ţara noastră doar originea sa, tatăl ei fiind român.

    Emma Răducanu are origini în România, din partea tatălui, şi din China, acolo unde s-a născut mama sa. Tânăra de 18 ani a surprins o lume întreagă câştigând titlul de Grand Slam la US Open în doar cea de-a cincea apariţie generală în circuitul major. Prin această victorie, Emma Răducanu devine prima jucătoare de tenis care a reuşit să câştige un Grand Slam venind din calificări.

    Emma Răducanu s-a născut în Toronto, Canada, dar când ea avea doi ani părinţii săi au luat decizia se a se muta în Anglia, acolo unde a şi început să practice tenisul.

    Ilie Năstase, unul dintre cei mai mari sportivi de pe plan local şi primul tenismen care a reuşit să ducă numele României pe marile scene ale tenisului mondial, spune că Emma Răducanu a crescut într-o ţară în care practicarea sportului este încurajată, însă cel mai important lucru ca un sportiv să ajungă un campion este ca acesta să aibă talent.

    „în primul rând, trebuie să ai talent şi să fii pasionat de sport pe care îl faci, să îţi placă. Ajutorul părinţilor este important, dar faptul că s-a mutat din Canada în Anglia e un lucru bun, s-a dus unde trebuia. în Anglia se joacă tenis în şcoli, ei încurajează sportul. Emma Răducanu s-a apucat de tenis într-un parc cu tatăl ei, ei în parcuri au terenuri de tenis şi de fotbal, plăteşti 1-2 lire şi joci o oră de tenis. în New York e acelaşi lucru, te incurajează să joci”, spune fostul sportiv Ilie Năstase.

    El precizează faptul că şi infrastructura sportivă este o componentă importantă în succesul unui sportiv, iar Anglia investeşte foarte mult în sport.

    „Ei investesc în sport şi la urma urmei nu mai investesc atât de mult în sănătate, dacă faci sport, în general, eşti sănătos, nu mai mergi atât de mult la doctor”.

    Ministerul Tineretului şi Sportului are printre cele mai mici sume alocate din bugetul statului dintre toate ministerele, iar de an la an suma este din ce în ce mai mică. România are o infrastructură sportivă slab dezvoltată, iar incurajarea sportului în şcoli, şi nu doar, nu este o prioritate pentru guvernanţi. Dacă în Anglia se joacă tenis în şcoală, România are şcoli, chiar în marile oraşe, unde sportul se practică în sălie de clasă pentru că nu există săli de sport. Pe lângă acest aspect, mulţi copii nu pot practica diverse sporturi pentru că au nevoie de echipamente, a căror costuri depăşesc în multe situaţii bugetele familiilor, iar fără un sprijin din partea statului, e foarte dificil ca pe viitor România să se mai poată lăuda cu sportivi de performanţă.

    „Dacă toţi conducătorii spun că sportul nu e o prioritate, atunci am luat-o razna, o să avem copii care nu vor şti să mai meargă, nu mai vorbim de alergat. Oamenii zic că dacă Emma Răducanu s-a fi născut în România nu ar fi avut şanse să câştige, dar eu nu sunt de această părere, eu m-am născut în România şi Simona (n.r. Halep) la fel. Dacă ai talent reuşeşti în orice ţară, dacă nu ai talent şi pasiune poţi să ai condiţii foarte bune, dar degeaba. însă, infrastructura şi antrenorul contează”, mai spune Ilie Năstase.

    Ilie Năstase este primul sportiv român care a câştigat titlul de Grand Slam la US open, atât la simplu, cât şi la dublu.

    România culege roadele muncii unei sportive în care nici nu a investit. România se poate lăuda cu un număr mic al persoanelor care practică cel puţin un sport sau fac mişcare regulată. în pofida acestei situaţii, guvernanţii nici nu fac ceva în privinţa încurajării oamenilor pentru practicarea de sporturi.

    Dacă în Anglia oamenii pot juca tenis pentru doar câteva lire în parc, în România cu greu vom vedea astfel de situaţii. în parcuri există prea puţine terenuri de sport.

    Emma Răducanu a practic tenisul de performanţă la  clubul sportiv The Parklangey Club, unde se poate practica tenisul, squash şi badminton. însă, clubul sportiv oferă o întreagă infrastructură pentru pregătirea unui sportiv de performanţă, astfel că nu doar terenul de tenis este necesar pentru antrenarea unui campion. The Parklangey Club are şi o sală de fitness, restaurant, studio de dans, fizioterapie şi o clinică medicală, adică un întreg pachet de servicii pe care sportivii le pot accesa. România duce lipsă de astfel de cluburi sportive.

    Ilie Năstase: Englezii investesc în sport şi nu mai investesc atât de mult în sănătate, dacă faci sport, în general, eşti sănătos, nu mai mergi atât de mult la doctor.

  • După ce a prezis că urmează o pandemie, acum Bill Gates vine şi spune cum o să scăpăm de ea

    Într-un articol publicat pe blogul personal, „Gates Notes”, miliardarul crede că tehnologia va dobândi o relevanţă enormă în combaterea pandemiilor viitoare. Fondatorul Microsoft este încrezător că, în câţiva ani, lumea va fi mai conştientă de „măsurile de prevenire şi de îngrijire a sănătăţii”.

    Pandemia COVID-19 va fi amintită ca un moment plin de suferinţă, frică şi incertitudine. Cu toate acestea, Bill Gates este optimist şi crede că va aduce schimbări pozitive în lume.

    Influentul american vorbeşte în articolul său despre David Moinina Sengeh, pe care l-a cunoscut pe când africanul studia ingineria biomecanică. În acest sens, evidenţiază modul în care Guvernul din Sierra Leone a reuşit să activeze un protocol de sănătate rezistent care a servit la strunirea coronavirusului, în ciuda neajunsurilor şi a dificultăţilor economice.

    „David crede că experienţa Sierra Leonei în timpul epidemiei de Ebola din 2014 i-a pregătit mai bine pentru COVID-19. Oamenii din Sierra Leone au înţeles imediat cât de important era să ai virusul sub control. Populaţia a luat în serios restricţiile de carantină de la început. Drept urmare, ţara a menţinut numărul de cazuri relativ scăzut în timpul pandemiei”, spune omul de afaceri.

    De asemenea, Gates subliniază capacitatea acestei ţări de a aplica instrumente tehnologice în lupta împotriva pandemiei. „Bazându-se pe activitatea lui David, Sierra Leone utilizează un sistem robust de colectare a datelor pentru a monitoriza cazurile COVID”, notează el.

    În primul rând, persoanele bolnave pot trimite mesaje text unui sistem automat pentru verificarea simptomelor. În plus, există o aplicaţie care garantează furnizarea de resurse pentru persoanele care trebuie să fie în carantină. „La rândul lor, guvernele locale pot folosi datele colectate de aceste aplicaţii pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză când trebuie să închidă activităţile şi când să le redeschidă”, conchide el.
     

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Sistemul public de sănătate îşi revine cu greu din şocul crizei COVID-19. Investiţiile majore încă lipsesc

    ♦ Nici în anul 2020 nu a fost pusă vreo cărămidă la construcţia spitalelor regionale sau a altor unităţi medicale noi în sistemul public ♦ Deşi România mai raportează puţine cazuri în prezent, managerii de spital sunt mai degrabă rezervaţi, gândindu-se la noi valuri ale pandemiei.

    Pandemia de COVID-19 a prins sistemul de sănătate românesc pe picior greşit, fără investiţii majore realizate în anii precedenţi care să degreveze spitalele publice de presiunea numărului de pacienţi infectaţi. Iar lipsa de investiţii s-a văzut în crizele apărute în plină pandemie, incendii în secţiile spitalelor şi pacienţi care se plâng în continuare de condiţiile din unităţile de stat.

    „Situaţia în spital este ca în 2019, nu ştiu cât o să mai dureze. Orice spital are nevoie de aparatură nouă. Noi am accesat nişte fonduri europene, am făcut o cerere la Ministerul Sănătăţii, am mai primit sponsorizări”, spune Daniel Buzatu, managerul Spitalului de copii Marie Curie din Bucureşti. În curtea spitalului se ridică un nou corp de clădire realizat de organizaţia Dăruieşte Viaţă din donaţii de la oameni şi companii, Spitalul Marie Curie mizând pe donaţii pentru a se dezvolta.

    Nici în anul 2020 nu a fost pusă vreo cărămidă la construcţia spitalelor regionale sau a altor unităţi medicale noi, în contextul în care managerii spitalelor se plâng că unităţile pe care le conduc funcţionează în clădiri cu o vechime de zeci de ani. În contextul în care specialiştii spun că pandemia de COVID-19  va mai dura, spitalele trebuie să asigure circuite separate pentru a evita focarele şi contaminarea pacienţilor şi să investească în tehnologie şi aparatură, în sedii noi sau renovarea celor actuale, investiţii care au fost puse pe pauză şi în 2020.

    „Avem proiectul de screening pe fonduri europene, proiectul norvegian pentru programul de tuberculoză, cel de COVID. Institutul Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătăţii  şi dacă ministerul oferă finanţare, avem, dacă nu, trebuie să ne descurcăm din fonduri proprii”, a spus medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti.

    Efectul lipsei investiţiilor

    Pacienţii au ocolit spitalele în 2020, după cum arată datele de la Statistică. Au fost peste 2,8 milioane de pacienţi mai puţini în spitale în 2020, raportat la anul anterior. „În 2020, spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare unui număr de 2,6 milioane de cazuri de internare continuă şi de 3,2 milioane de cazuri de internare de zi, comparativ cu anul 2019 când au fost trataţi câte 4,3 milioane de pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi“, se arată în raportul Institutului Naţional de Statistică privind activitatea reţelei sanitare în 2020.

    Pandemia de Covid-19 a pus presiune în special pe secţiile de terapie intensivă, acolo unde ajung pacienţii cu forma gravă a virusului. În plus, câteva evenimente tragice, printre care incendiile de la Spitalul Neamţ sau Marius Nasta, arată adevărata imagine a unui sistem de stat slab, fără investiţii.

     

    Vaccinarea, în impas

    Pentru a preveni formele grave ale bolii, specialiştii îndeamnă oamenii să se vaccineze. România a pornit cu viteză vaccinarea la 27 decembrie, o dată comună cu cea a ţărilor din Uniunea Europeană. Între timp însă, ritmul de vaccinare s-a diminuat considerabil, în ciuda campaniei de vaccinare, a maratoanelor organizate în mai multe oraşe şi a disponibilităţii vaccinurilor, atât în centrele deschise, cât şi la medicul de familie.

    Doar 73 de oraşe şi localităţi din România au peste 30% populaţie vaccinată cu cel puţin o doză, adică circa 2% din totalul localităţilor din ţară, din datele autorităţilor.

    Daniel Buzatu, managerul Spitalului de copii Marie Curie din Bucureşti: Situaţia în spital este ca în 2019, nu ştiu cât o să mai dureze. Orice spital are nevoie de aparatură nouă. Noi am accesat nişte fonduri europene, am făcut o cerere la Ministerul Sănătăţii, am mai primit sponsorizări

    Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti: Institutul Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătăţii  şi dacă ministerul oferă finanţare, avem, dacă nu, trebuie să ne descurcăm din fonduri proprii