BusinessMagazin

Tag: romani

  • Ministrul Muncii dă vestea pe care o aşteptau sute de mii de români. Ce se întâmplă cu pensiile

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că în luna aprilie, pensiile se plătesc cu patru zile mai devreme.

    Anunţul a fost făcut vineri. Pensiile se vor plăti mai repede pentru a le permite oamenilor să facă pregătiri de Paşte.

    Toate pensiile vor fi plătite până pe 11 aprilie, a explicat ministrul Budăi.

    „Pensiile se plătesc în această lună cu patru zile mai devreme, adică până la data de 11 aprilie, astfel încât părinţii şi bunicii noştri să aibă timp pentru a-şi face cumpărăturile specifice sărbătorilor pascale”, a anunţat ministrul Muncii.

  • Angajaţii români se aşteaptă la un Paşte mai sărac. Mai puţin de jumătate dintre angajaţi se aşteaptă la o primă

    Mai puţin de jumătate dintre angajaţi se aşteaptă la o primă de Paşte. Deşi coşul de cumpărături pascale va depăşi 500 de lei, cei mai mulţi nu cred că vor primi mai mult de 200 de lei.

    În ultimul an, preţurile bunurilor de consum au crescut constant, unele dintre produsele alimentare de bază fiind şi cu 60% mai scumpe decât în urmă cu un an, potrivit datelor INS.

    În aceste condiţii, sărbătorile de Paşte pun presiuni financiare pe bugetul angajaţilor români, care declară că prima de sărbători de la angajator ar fi un real ajutor (47%) sau cu adevărat esenţială (29%) pentru cumpărăturile pascale, conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs.

    Cu toate acestea, doar 45% dintre angajaţi speră să primească ceva în plus cu ocazia Paştelui, cu 10% mai puţini decât anul trecut.

    Dintre aceştia, cei mai mulţi (58%) se aşteaptă să fie răsplătiţi de angajator cu o sumă cuprinsă între 100 şi 200 de lei, deşi nevoile reale a peste 77% dintre respondenţi ar depăşi valoarea de 500 de lei. Alţi 26% estimează că vor primi între 200 şi 400 de lei, iar 16% speră la o primă mai mare de 400 de lei.

    Începând din acest an, angajatorii pot oferi beneficii extrasalariale cu ocazia Paştelui în valoare de cel mult 300 de lei, fără a fi impozitaţi. Prima în bani este şi anul acesta beneficiul preferat de angajaţi cu ocazia Paştelui, după cum au indicat jumătate dintre respondenţii sondajului BestJobs. Alţi 21% ar prefera tichete valorice sau vouchere, în timp ce 15% înclină spre clasicul coş cu produse specifice de sezon. 13% s-ar bucura să primească zile libere suplimentare şi doar 3% ar alege o petrecere tematică organizată de angajator.

    Întrebaţi ce şi-ar dori pentru această ocazie în mod ideal, pe lângă opţiunile tradiţionale cu care s-au obişnuit, 35% au menţionat beneficii pe partea de sănătate, precum şedinţe la sport, nutriţionist sau psiholog, iar 4% au menţionat acţiuni în cadrul companiei.

    Urmând tendinţa din ultimii ani, cea mai mare a bugetului total alocat pentru sărbătorile pascale este direcţionată către masa de Paşte. Mai exact, anul acesta 83% dintre angajaţii care au răspuns la sondaj intenţionează să cheltuiască cel mai mult pe alimentele specifice sărbătorii, în timp ce 8% vor dedica cea mai mare parte din buget cadourilor, mai mulţi decât anul trecut.

    Sondajul a fost efectuat în luna aprilie, pe un eşantion de 928 de utilizatori de internet din România.

  • Un miliard de euro pentru românii cu venituri mici. Pentru ce vor fi folosiţi banii

    Un miliard de euro pentru românii cu venituri mici, suma reprezentând vouchere pentru alimente, şcoală, vârstnici sau copii. Acesta este planul autorităţilor.

    Statul vrea să folosească un miliard de euro pentru românii cu venituri mici, bani care vin de la Bruxelles, ca să împartă ajutoare românilor cu venituri modeste.

    De la jumătatea anului, 980 milioane de euro din fonduri europene vor ajunge sub formă de ajutoare pentru mai multe categorii defavorizate – vârstnici, copii din familii modeste şi persoane cu dizabilităţi.

    Banii vor fi astfel folosiţi de la jumătatea acestui an, informează stirileprotv.ro, pentru cumpărarea de rechizite şi haine, în cazul a 300.000 de copii de grădiniţă şi şcoală, iar peste 2 milioane de persoane vor lua vouchere pentru alimente.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Numărul românilor ”superbogaţi” a explodat. Câţi români au strâns averi de zeci de milioane de euro. Sunt mai mulţi decât în orice altă ţară din Regiune

    România are aproape 91.500 de milionari în dolari, adică persoane a căror avere depăşeşte pragul de 1 milion de dolari. Dintre aceştia, doar 2% sunt consideraţi foarte bogaţi, cu averi de peste 30 mil. dolari fiecare.

    Mai exact, România are 1.828 de oameni „superbogaţi“, cei mai mulţi din regiune, chiar şi peste nivelul din Polonia, o ţară cu o populaţie dublă. În Cehia sunt circa 600, iar în Ungaria 235, arată studiul Global Wealth Sizing Model al Knight Frank.

    Conform Knight Frank, sunt consideraţi a fi foarte bogaţi (ultra-high net-worth individuals – UHNWIs) acei oameni care au o avere de peste 30 de milioane de dolari. Studiul Global Wealth Sizing Model analizează câţi oameni foarte bogaţi există în fiecare dintre ţările lumii şi, aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi se găsesc în SUA (210.000), China (99.000) şi Japonia (31.000), unele dintre cele mai puternice economii ale lumii. Vin apoi Franţa sau Germania.

    Deşi România e departe de aceste valori, numărul persoanelor considerate foarte bogate creşte, dublându-se în ultimii cinci ani, mai exact între 2016 şi 2021 (cele mai recente date). Mai mult, în următorii cinci ani, deci până în 2026, estimările arată că alţi aproape 700 de români vor intra în acest club select.

  • Numărul românilor ”superbogaţi” a explodat. Câţi români au strâns averi de zeci de milioane de euro. Sunt mai mulţi decât în orice altă ţară din Regiune

    România are aproape 91.500 de milionari în dolari, adică persoane a căror avere depăşeşte pragul de 1 milion de dolari. Dintre aceştia, doar 2% sunt consideraţi foarte bogaţi, cu averi de peste 30 mil. dolari fiecare.

    Mai exact, România are 1.828 de oameni „superbogaţi“, cei mai mulţi din regiune, chiar şi peste nivelul din Polonia, o ţară cu o populaţie dublă. În Cehia sunt circa 600, iar în Ungaria 235, arată studiul Global Wealth Sizing Model al Knight Frank.

    Conform Knight Frank, sunt consideraţi a fi foarte bogaţi (ultra-high net-worth individuals – UHNWIs) acei oameni care au o avere de peste 30 de milioane de dolari. Studiul Global Wealth Sizing Model analizează câţi oameni foarte bogaţi există în fiecare dintre ţările lumii şi, aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi se găsesc în SUA (210.000), China (99.000) şi Japonia (31.000), unele dintre cele mai puternice economii ale lumii. Vin apoi Franţa sau Germania.

    Deşi România e departe de aceste valori, numărul persoanelor considerate foarte bogate creşte, dublându-se în ultimii cinci ani, mai exact între 2016 şi 2021 (cele mai recente date). Mai mult, în următorii cinci ani, deci până în 2026, estimările arată că alţi aproape 700 de români vor intra în acest club select.

  • Mersul la mall revine puternic în preferinţele românilor. Georgian Drăghici, Brand Management: Cifrele se compară acum cu cele din 2019. Deşi este posibil ca valoarea bonului să stagneze, numărul vizitelor îşi va păstra tendinţa de creştere

    Românii fac peste 32 milioane de vizite la mall în fiecare lună, dintre care aproape 30% sunt în Bucureşti, arată cele mai recente date colectate de Brand Management, principalul jucător din piaţa locală de comunicare indoor.

    Cele mai multe vizite, atât la nivel naţional, cât şi în Capitală, sunt făcute de femei, care acoperă un procent de 57%, spre deosebire de bărbaţi, care vizitează mallurile în procent de numai 43%. 

    Dintre aceştia, cel mai activ segment de vârstă este generaţia Millennials (cei născuţi între 1981-1996). Consumatorii cu vârsta cuprinsă între 26 şi 45 de ani reprezintă 53% din totalul de vizite, în timp ce Generaţiile Z (18-25 ani) şi X (45-55 de ani) constituie fiecare câte 23%. 

    „Mersul la mall este un comportament social la noi în ţară. După perioada pandemiei, oamenii au revenit în centrele comerciale avizi în primul rând de socializare. Cifrele se compară acum cu cele din 2019 (…). Deşi este posibil ca valoarea bonului să stagneze anul acesta, din cauza inflaţiei, numărul vizitelor în centrele comerciale va rămâne constant sau îşi va păstra tendinţa de creştere”, spune Georgian Drăghici, Director Comercial Brand Management.

    În anii 1980, la nivel global, oamenii îşi făceau cumpărăturile la mall în proporţie de peste 50%. Cu trecerea anilor, centrele comerciale au devenit un simbol al consumerismului, principalele locuri din care comunităţile urbane se aprovizionau.

    În 2020, odată cu pandemia, consumatorii au învăţat să se adapteze la shopping-ul online şi chiar să grăbească procesul deja început al digitalizării. S-a crezut, pentru un moment, că epoca mall-urilor a apus, dar nu este aşa.

    Studiile arată că centrele comerciale moderne s-au adaptat noilor nevoi ale consumatorilor.

    „Mallurile se transformă în centre de lifestyle, spaţii care oferă nu doar magazine ci şi experienţe şi distracţie. Cu scopul de a atrage branduri nativ digitale, centrele comerciale vor deveni la rândul lor puncte de destinaţie în traseul consumatorului, pentru o abordare cât mai holistică. În plus, îmbrăţişează era digitală, completând oferta clasică de retaileri cu branduri noi, tinere, cu aer jucăuş şi noi metode de shopping avangardist”, explică Georgian Drăghici.

    Potrivit acestuia, noile tendinţe care se anunţă în străinătate includ servicii de pick-up pentru comenzile online, shopping cu programare, formate noi de magazine precum pop-up shops, micro-magazine, shopping experienţial şi abordări cât mai personalizate.

    „Şi în România, în ultimii ani s-au lansat tot mai multe magazine de prezentare pentru produse care se comercializează preponderent online (emag.ro, epantofi.ro, Notino.ro) dar şi, surprinzător, showroom-uri auto (Mooncity E-Mobility Lounge, Tiriac Auto, Porsche România). În acelaşi timp, brandurile înţeleg valoarea unei campanii digitale alăturate uneia offline, cu afişaje poziţionate strategic în calea cumpărătorului, chiar înainte de momentul achiziţiei”, punctează Georgian Drăghici.


     

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, scade la 6,96% după ce în ultimele zile de tranzacţionare a staţionat la pragul de 7%, arată datele BNR.

    Ultima oară când Robor la 3 luni a fost sub pragul de 7% a fost pe 13 iulie 2022.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,30%, de la 7,34% luni.

    Indicele ROBOR la 12 luni a coborât la 7,67%, de la 7,69% luni.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    Valoarea IRCC, dobânda de referinţa pentru calculul ratelor la bancă pentru creditele ipotecare şi consum, a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%, de la 4,06% la finalul anului trecut. Valoarea de 5,71% este calculată pe baza datelor din trimestrul III al anului 2022.

     

     

     

  • Oficial! S-a votat: românii vor avea 2 noi zile libere

    Boboteaza şi Sf. Ioan au fost declarate sărbători legale în care nu se lucrează, potrivit unei legi adoptată miercuri de Camera Deputaţilor. Marcel Ciolacu este unul dintre iniţiatori.

    „Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.139 alin.(1) din Legea nr.53/2003, urmărindu-se instituirea, ca zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, a zilelor de 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza şi 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, se arăta în raportul comisiei de specialitate.

    Proiectul de lege a fost iniţiat de 62 deputaţi PSD, printre care Marcel Ciolacu şi liderul grupului Alfred Simonis.
    Camera Deputaţilor a fost for decizional.

    „Nu cred că este cu nimic ieşit din comun Boboteaza şi Sf. Ion să fie zile libere”, spunea în noiembrie preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, întrebat despre proiectul de lege care prevede ca zilele de 6 şi 7 ianuarie să fie libere.

    „Eu sunt creştin ca şi dumneavoastră, sunt două sărbători mari, Boboteaza şi Sfântul Ion şi nu cred că este cu nimic ieşit din comun ca aceste două zile să fie zile libere. Foarte mulţi români participă atât la Bobotează şi foarte mulţi români sărbătoresc Sfântul Ion, cei mai mulţi sfinţi sunt de Sfântul Ion”, spune Marcel Ciolacu.

    Alte zile libere, potrivit Codului Muncii: 1 şi 2 ianuarie, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, 1 iunie, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, 1 decembrie, prima şi a doua zi de Crăciun, două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
     

  • Revolut: 6 din 10 români spun că momentul actual nu este oportun pentru a investi în proprietăţi imobiliare

    Investiţiile în proprietăţile imobiliare nu se mai regăsesc printre preferinţele românilor în contextul creşterii accelerate a inflaţiei, dar şi al climatului economic general, notează un studiu realizat recent de Dynata pentru Revolut, cel mai popular fintech din România.

    Astfel, 60% dintre români consideră că nu este momentul oportun pentru a cumpăra case sau apartamente, în timp ce 35% susţin achiziţionarea de proprietăţi imobiliare, dar în anumite condiţii, iar 28% dintre respondenţi cred că momentul prezent este unul bun pentru achiziţiile de case şi apartamente, dar doar dacă dispui de numerar.

    La polul opus se află 6% dintre români care consideră că momentul este bun, dar accesul la credit este foarte dificil, în timp ce 3% dintre respondenţi apreciază că momentul este propice pentru achiziţia de case, iar creditarea este accesibilă.

    Atitudinea de respingere a achiziţiei de proprietăţi imobiliare este prezentă în aceeaşi măsură la ambele sexe (60% în cazul femeilor şi 59% în cazul bărbaţilor).

    Generaţia Z (18-24ani) este mai deschisă faţă de achiziţia de proprietăţi imobiliare decât generaţia părinţilor lor, de exemplu (46% vs 28% pentru segmentul 45-54 de ani).

    De asemenea, respondenţii din sud-estul României sunt mai puţin interesaţi de o astfel de achiziţie  (67% au spus că nu este un moment bun) comparativ cu cei din vestul ţării (39%). 

    Studiul Revolut mai arată că 70% dintre români consideră că preţurile şi inflaţia vor continua să crească în 2023, în timp ce 19% cred că acestea vor stagna şi 8% dintre respondenţi sunt optimişti şi se aşteaptă la o scădere a inflaţiei.

    Această percepţie optimistă este mai des întâlnită la bărbaţi (12%), la persoanele cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (11%) şi la respondenţii din centrul ţării (12%). Creşterile de preţuri sunt mai degrabă anticipate de femei (75%) şi de cei cu vârste cuprinse între 45-54 (78%).

    În cee ace priveşte categoriile de gospodării afectate într-o măsură mai mare de inflaţie şi de creşterea preţurilor, părinţii cu copii (77%) şi pensionarii (71%) au cea mai mare expunere la inflaţie.

    De asemenea, fiecare al treilea român implicat în cercetare a declarat că o altă categorie afectată de inflaţie este cea a întreprinzătorilor (33%).

    Totuşi, există şi categorii sociale mai puţin afectate de inflaţie. Astfel, percepţia respondenţilor a fost aceea că traiul e mai uşor pentru celibatarii care sunt angajaţi (6%) şi pentru cuplurile necăsătorite care locuiesc împreună (18%). În orice caz, percepţia diferă în funcţie de vârsta respondentului. Tinerii de 18-24 de ani tind să creadă că studenţii sunt mai afectaţi de inflaţie (45%), la fel ca seniorii cu vârste peste 65 de ani, care se consideră mai expuşi la inflaţie ca alte categorii sociale (94%).

    Din punctul de vedere al angajaţilor, cea mai simplă modalitate de a tempera efectele inflaţiei este să crească veniturile.

    De fapt, 45% dintre românii chestionaţi (40% pentru femei, 49% pentru bărbaţi) cred că aceasta este soluţia.

    De asemenea, 6% declară că au primit anul trecut o majorare salarială egală cu rata inflaţiei, 4% peste rata inflaţiei şi 34% cu o valoare inferioară ratei inflaţiei.

    De asemenea, patru din zece români declară că nu au avut şansa unei majorări salariale anul trecut.

    Totuşi, 15% speră să le crească salariul în 2023 şi 10% declară că vor cere negocierea acestuia. În acelaşi timp, doi români din zece spun că nu au primit o majorare de salariu anul trecut şi nici nu cred că se va întâmpla asta în 2023.

    Pentru 3% dintre români, anul trecut a fost deosebit de greu, deoarece chiar li s-a redus salariul. Cei mai mulţi dintre românii care au primit majorări salariale superioare ratei inflaţiei se încadrează în segmentele de vârstă 18-44 de ani  (7%) sau locuiesc în centrul ţării (6%).

    Cea mai mare rată de răspunsuri privind obţinerea unei majorări salariale, dar la un nivel inferior ratei inflaţiei, s-a înregistrat în sud-vestul României (Oltenia) (42%).

    Şi pensionarii au văzut o îmbunătăţire a veniturilor lor, 57% declarând că au primit o majorare de pensie, dar inferioară ratei inflaţiei.

     

     


     

     

     


     

     

  • Veşti bune pentru salariaţii din România: Angajaţii ar putea beneficia de o zi liberă, plătită de la buget, specifică pentru fiecare

    Angajaţii din România ar urma să beneficieze de o nouă zi liberă legală, plătită de la buget, respectiv ziua de naştere, conform unui proiect legislativ recent.

    Mai exact, este vorba despre proiectul B46/2023 – Propunere legislativă pentru completarea art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, înregistrat la Senat în data de 06 februarie 2023.

    „Persoanele salariate au dreptul la o zi liberă, plătită, cu ocazia zilei de naştere”, prevede iniţiativa legislativă pentru modificarea Codului Muncii.

    „Acordarea unei zile libere, plătite, în ziua în care fiecare fintre noi îşi serbează ziua de naştere, contribuie la  un eveniment, anual, în viaţa fiecăruia dintre noi, şi trebuie să oferim posibilitatea fiecărui salariat de a-şi petrece această zi aşa cum îşi doreşte. Singur, cu familia ori prietenii”, se menţionează în expunerea de motive.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.