Tag: restaurante

  • Aţi mâncat vara aceasta în interiorul aeroportului Otopeni? Un personaj la care puţini s-ar aştepta controlează TOATE restaurantele de aici

    Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, a înregistrat anul trecut afaceri de 113,6 milioane de lei şi un profit net de 26,3 milioane de lei, potrivit informaţiilor publice de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cu un an în urmă, veniturile Dnata Catering se plasau la 99,5 milioane de lei, iar profitul net la 24,3 milioane de lei. Şi numărul de angajaţi a crecut anul trecut: de la 576, cât avea compania în 2017, a ajuns la 607 de angajaţi.

    Dnata Catering este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului pentru un material publicat anterior de Business MAGAZIN. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie ar merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.

    Compania Dnata a fost fondată în 1959 în  Dubai de şeicul Ahmed bin Saeed Al Maktoum. El este, potrivit informaţiilor din presa internaţională, preşedinte al Autorităţii Civile de Aviaţie din Dubai şi CEO şi preşedinte al grupului Emirates.

    Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), compania care operează activităţile restaurantelor de pe Otopeni a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).

    La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate anterior de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este  unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată  axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.
    Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.

    Anul trecut, în total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat aproximativ 13,8 milioane de pasageri, în creştere cu 7,95% faţă de 2017.

  • Lanţul de restaurante cu specific asiatic Ready to Box Chopstix vrea să ajungă la cel puţin 25 de localuri şi afaceri de 14 mil. euro în 2-3 ani

     După cifra de afaceri, lanţul de restaurante este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de profil, o piaţă extrem de fragmentată, cu mii de jucători, evaluată la circa 2 mld. euro.

    Ready to Box Chopstix este un lanţ de restaurante cu servire rapidă, cu spe­cific asiatic, lansat în România în anul 2008, cu o primă unitate deschisă în cen­trul comercial Băneasa Shopping City din nordul Capitalei. În anii ce au urmat, compania a continuat expan­siunea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tânărului care a creat un brand românesc ce a ajuns pe trei continente. „Businessul e, până la urmă, despre oameni, nu despre cifre.”

    Dan Isai poate fi considerat deja un investitor în serie, cu precădere în domeniul HoReCa. El a intrat în acest domeniu după ce a participat la fondarea Salad Box, în prezent unul dintre cele mai cunoscute branduri de restaurante de pe piaţa locală – şi nu numai: acesta s-a extins în sistem de franciză pe mai multe pieţe din lume. Cu circa 70 de unităţi, cifra de afaceri totală a businessului este de peste 25 de milioane de euro, conform datelor comunicate anterior de companie ZF.

    Lanţul de restaurante cu servire rapidă Salad Box a fost fondat de Dan Isai alături de alţi trei antreprenori români. Ei au început afacerea în 2012 cu circa 20.000 de euro. În prezent, principala concentrare este expansiunea internaţională: după Europa şi Statele Unite, urmează extinderea reţelei de restaurante şi în Asia.

    Fondatorii Salad Box au dezvoltat şi alte concepte, sub umbrela Sterling Cruise Group: Pep & Pepper, Taksim sau Resto Aperto.
    Dan Isai a investit şi în lanţul de cafenele de Narcoffee Roasters, alături de Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants; iar anul acesta a anunţat că investeşte 250.000 de euro alături de patru alţi investitori români în HomeFresh, un start-up activ pe segmentul de livrare de mâncare la domiciliu.

    Profilul lui Dan Isai a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Surpriză majoră: De unde vin majoritatea produsele folosite în restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell

    Grupul de restaurante Sphera Franchise – care deţine franciza brandurilor KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell pe piaţa din România şi pe cea a KFC în anumite zone din Italia şi în Republica Moldova – cumpără apro­ximativ 70% din ingredientele şi alimentele folosite în pre­pararea produselor de la furnizori locali. E vorba de ingre­dientele folosite în localurile din România.

    „Peste 70% din alimentele şi din ingredientele grupului provin de pe piaţa din România, inclusiv categorii importante precum carne, brânză şi legume“, conform oficialilor Sphera.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Topul celor mai bune restaurante româneşti. Cine este bucătarul şef al anului

    Ghidul francez Gault & Millau, care a intrat oficial pe piaţa locală anul trecut cu un prim ghid al celor mai bine cotate restaurante din România a lansat acum o a doua ediţie ce cuprinde 275 de restaurante şi localuri pop din mai multe oraşe din ţară. În această primăvară compania a lansat şi un ghid al celor mai bune vinuri româneşti.

    Restaurantele evaluate au primit un scor cuprins între 0 şi 20 de puncte. Doar cele cu peste 10 puncte au fos incluse în ghid, iar în funcţie de nota obţinută, fiecare local primeşte între zero şi 5 bonete. Astfel, între 10 şi 10,5 sunt zero bonete, între 11 şi 12,5 apare prima bonetă. Pentru două bonete restaurantele au între 13 şi 14,5 puncte, iar apoi între 15 şi 16,5 numărul de bonete ajunge la trei. Ce sare de acest nivel – între 17 şi 18,5 puncte – este echivalentul a paru bonete, iar cum maximul (20 de puncte) e doar pentru zei, cinci bonete primesc localurile cu un punctaj între 19 şi 19,5 puncte.

    În România, maximul de bonete a fost trei, nivel primit de doar patru restaurante. Astfel, bucătarul şef al anului a fos Alexandru Dumitru de la Bistro Ateneu cu 15,5 puncte. Imediat după s-au situat la egalitate alte patru localuri – Paul Oppenkamp (the Artist), Andrei Chelaru (Fragment), Radu CM Ionescu (Kaiamo) şi Roland Suciu (Baracca) cu 15 puncte fiecare. Chefii Fragment, Kaiamo şI Baracca au primit titlul de marii bucătari de mâine. În total, peste 90 de restaurante din România au primit cel puţin o bonetă Gault & Millau, adică minimum 11 puncte.

     

    Cine a fost premiat la Gala Gault Millau 2019:

    Bucătarul şef al anului: Alexandru Dumitru, Bistro Ateneu (15,5 puncte)

    Marii bucătari de mâine:

    Andrei Chelaru, Fragment (15 puncte)

    Radu CM Ionescu, Kaiamo (15 puncte)

    Roland Suciu, Baracca (15 puncte)

    Femeia bucătar a anului: Oana Irina Coantă, Bistro de l’Arte (12,5 puncte)

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fraţii Comăniciu, fondatorii Delaco, pariază pe o reţea de restaurante fast-food extinsă în cinci oraşe. Bazele lanţului de restaurante Cartofisserie au fost puse în 2017

    În prezent, datele de pe site-ul Cartofis­serie arată că reţeaua de res­taurante a ajuns în cinci oraşe şi anume Bucureşti, Braşov,  Ploieşti, Cluj şi Timişoara. Aceeaşi sursă arată că Carto­fisserie are 13 unităţi, din care şapte în Bucureşti. Meniul restau­rantelor include cartofi prăjiţi, mai multe tipuri de carne, sosuri şi băuturi. Compania avea în 2018 un număr mediu de 56 de salariaţi şi o pierdere netă de 1,1 mil. lei. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Imperiul construit de faimosul bucătar Jamie Oliver, în pragul FALIMENTULUI. 1.300 de oameni pot rămâne fără un loc de muncă

    Conducerea celor 23 de unităţi, alături de cea a restaurantelor Fifteen şi Barbecoa, a fost cedată companiei de consultanţă KPMG, şi circa 1.300 de angajaţi riscă să rămână fără un loc de muncă.

    „Sunt profund întristat de acest rezultat şi aş dori să mulţumesc tuturor, personalului şi furnizorilor noştri, care şi-au pus inimile şi sufletele în această afacere de peste un deceniu. Înţeleg cât de dificil este acest lucru pentru toţi cei afectaţi. Aş dori, de asemenea, să mulţumesc tuturor clienţilor care ne-au sprijinit în ultimul deceniu, a fost o adevărată plăcere să vă servim”, a spus Oliver.

    Grupul a pornit în căutarea cumpărătorilor în ultimele luni, după ce Oliver a decis să vândă, în contextul concurenţei acerbe din piaţă, reprezentată de lanţuri de restaurant precum Carluccio, Byron Burger şi Gourmet Burger Kitchen.

    Noua administraţie preia controlul după ce vânzările companiei au scăzut cu aproape 11% anul trecut, la 101 milioane de lire sterline, închizând 12 restaurante şi concediind aproape 600 de angajaţi. Lanţul a fost salvat de la faliment doar cu o investiţie a lui Oliver de 13 milioane de lire sterline, pentru a menţine restaurantele pe linia de plutire.

    Oliver a devenit cunoscut după ce un echipaj de televiziune l-a văzut în timp ce lucra la River Cafe din Hammersmith în 1997. De aici, el a ajuns să aibă primul show de televiziune – The Naked Chef (Bucătarul dezbrăcat). De atunci a construit un imperiu din apariţii la TV, deschiderea celebrelor restaurante şi din publicarea cărţilor de bucate.

    În 2015 însă, Oliver a închis ultima unitate a Recipease – lanţul său de magazine de gastronomie – iar ultimul dintre cele patru restaurante Union Jacks au avut acelaşi destin doi ani mai târziu. În octombrie 2017, revista sa, Jamie, a încetat să fie publicată după aproape 10 ani. Imperiul lui Jamie Oliver a înregistrat anul trecut o pierdere de aproape 20 de milioane de lire sterline, iar lanţul său de restaurante a fost forţat să închidă o duzină de magazine în februarie. KPMG a refuzat să comenteze.

  • Care este cel mai bun restaurant din România, potrivit ghidului Gault & Millau – VIDEO

    Locul 1. MAIZE
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 15; NUMĂR DE BONETE: 3

    Locul 2. KANE
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 14,5; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 3. THE ARTIST
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 14,5; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 4. LA VINURI
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 14; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 5. LE BISTROT FRANCAIS
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 14; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 6. BARACCA
    ORAŞ: CLUJ-NAPOCA; SCOR: 14; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 7. JOSEPH
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 13,5; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 8. ATRA
    ORAŞ: TEŞILA; SCOR: 13,5; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 9. L’ATELIER – HOTEL EPOQUE
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 13; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 10. CABINET DE VIN & COQUETTE
    ORAŞ: CLUJ-NAPOCA; SCOR: 13; NUMĂR DE BONETE: 2

    SURSA: GAULT & MILLAU

  • Clienţii McDonald’s vor fi serviţi cu ajutorul inteligenţei artificiale: Lanţul de restaurante anunţă că implementează sisteme de inteligenţă artificială

    Tehnologia dezvoltată de Dynamic Yield, un start-up israelian, are capacitatea de a schimba meniul în funcţie de condiţii meteorologice, oră sau trafic.
     
    Există informaţii conform cărora McDonald’s va plăti 300 de milioane de dolari pentru achiziţionarea firmei.
     
    De asemenea, recunoaşterea plăcii de înmatriculare a vehiculelor va permite clienţilor care accesează restaurantele prin spaţiile drive-through să beneficieze de comenzile obişnuite.
     
    Tehnologia Dynamic Yield ar permite inteligenţei artificiale să determine ce produse sunt promovate, de exemplu sugerând în mod automat îngheţată McFlurry în zilele călduroase sau spunând clienţilor care dintre articole se dovedesc deja a fi populare la acel restaurant, în ziua respectivă.
     
  • Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al McDonald’s, deschide 13 noi restaurante în 2019

    Inaugurările sunt parte a unei investiţii de 64 de milioane de euro dedicată atingerii pragului de 176 de restaurante în România, Ţările Baltice, Grecia, şi Malta până în 2021.

    În România, Premier Capital a avut un an foarte bun, a deschis patru restaurante doar în decembrie anul trecut şi un total de opt în intervalul ianuarie 2018 – ianuarie 2019. Din cele 8 restaurante locale, patru sunt restaurante complexe, adică dispun de cafenele McCafé şi oferă servicii McDrive. Alte trei restaurante au fost deschize de Premier Capital, unul în Lituania şi două în Grecia, toate trei cu posibilitate de comanda prin drive-thru. Compania a marcat astfel 11 deschideri înr-un an şi a ajuns la un total de 147 de unităţi operate în prezent pe cele şase pieţe. Familia McDonald’s numără acum 8.200 de angajaţi.

    Programul de modernizare al Premier Capital a continuat în 2018 cu 22 de proiecte de remodelare finalizate în Estonia, Lituania, Letonia, Grecia şi România. Restaurantele renovate dispun de cele mai noi inovaţii McDonald’s cu kiosk-uri pentru comandare, o configuraţie actualizată a bucătăriei şi caracteristici îmbunătăţite, precum servirea la masă şi camerele de petrecere modernizate. Programul de modernizare a fost finalizat în Estonia, Letonia şi Lituania şi se aşteaptă să fie complet îndeplinit şi în România, Grecia şi Malta până la finalul anului 2020.