BusinessMagazin

Tag: raportare

  • Spune-mi unde stai ca să îţi spun ce maşină conduci

    Vânzările de maşini au crescut puternic anul trecut, însă, chiar după doi ani de creşteri, piaţa rămâne cu 67% sub volumul atins în 2007, spune Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România. Au trecut zece ani de când piaţa urca vertiginos spre pragul de 300.000 de autovehicule, aproape atins în 2006, faţă de 256.000 de maşini vândute în 2005. În ultimii zece ani, toată creşterea s-a evaporat, iar piaţa a ajuns din nou în „epoca de piatră“. De atunci producţia de maşini în România a crescut fulminant, spre 400.000 de maşini de la sub 175.000 în 2005, inversând practic raportul dintre cererea de pe piaţă şi producţie.

    Dintre toate judeţele, singurul care aproape a recuperat anii de criză a fost Braşovul, unde anul trecut piaţa auto a fost la doar două procente distanţă faţă de nivelul din 2008, ultimul an înainte de declinul puternic ce a urmat în 2009. De partea cealaltă, Sălaj, Ialomiţa, Mehedinţi, Caraş Severin sau chiar Galaţi aproape au dispărut din piaţa auto locală, înregistrând în 2015 un declin de peste 90% raportat la 2008.

    Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.

    Totodată, cele mai afectate pieţe sunt şi acelea unde veniturile populaţiei raportate la euro s-au redus în 2014 raportat la 2008. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat şi în Timiş, Cluj şi Argeş, unde sunt concentrate şi cele mai mari investiţii străine, de la Dacia şi furnizorii săi la marii jucători din IT şi Continental. De partea cealaltă, în Vâlcea, Bacău, Mehedinţi şi Gorj, salariile în euro s-au redus, implicit şi puterea de cumpărare a populaţiei, motiv pentru care în acele judeţe se regăsesc şi cele mai vechi maşini înmatriculate în ţară.
    În continuare, Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.

    După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

    Extinderea fabricilor de componente auto şi investiţiile din zona ser-viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

    De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500 – 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran-silvania.
    În Argeş, creşterea salariilor a fost şi va fi generată în special de puterea de negociere a sindicatului Automobile Dacia, companie care dă tonul în materie de salarii în regiune şi în cadrul căreia salariile au crescut în fiecare an. Doar anul trecut ope-ratorii şi funcţionarii din uzina Dacia au primit o majorare de 150 de lei brut la salariu.

    La polul opus, în topul judeţelor în care angajaţii români vor încasa cele mai mici salarii în 2016 se află Harghita (cu salariul mediu de 1.317 lei net pe lună), Covasna (1.398 lei), Neamţ (1.456 lei), Bistriţa-Năsăud (1.472 lei), Bihor (1.490 lei), Vrancea (1.492 lei) şi Vaslui (1.492 lei).

    Peste 1,1 milioane de salariaţi români care primesc în prezent salariul minim pe economie vor câştiga 917 de lei net începând cu luna mai a acestui an, adică cu 140 de lei lunar în plus faţă de nivelul din prezent, odată cu creşterea salariului minim pe economie. După discuţii cu sindicatele, guvernul a decis în ultima şedinţă din 2015 să majoreze salariul minim de la nivelul actual de 1.050 de lei brut pe lună (adică 777 de lei net) la 1.250 de lei brut pe lună (adică 917 lei net) începând cu luna mai. Creşterea salariului minim din 2011 încoace, de la 700 de lei a fost „arma“ guvernului Ponta prin care a impulsionat consumul şi creşterea economică. Guvernul Cioloş este mai reticent la această măsură, susţinând că România îşi poate pierde atractivitatea în atragerea investiţiilor.
     

  • Cele mai importante trenduri tehnologice în 2016

    Generaţia millennials este una pro-PC, nu una post-PC, astfel că tinerii (18-24 de ani), deşi sunt cunoscuţi ca fiind generaţia smartphone, nu abandonează computerele personale. Tocmai acest segment de vârstă, dintre toate grupurile de consumatori, este cel mai predispus să achiziţioneze un laptop sau un desktop în 2016.

    Deşi generaţia millennials consumă din ce în ce mai mult conţinut pe telefoanele mobile, aceştia încă preferă ecranele mai mari pentru conţinutul video cu o durată mai mare (TV, filme etc). Însă şi alte activităţi sunt realizate pe PC în dauna telefonului, cum ar fi online banking-ul sau shopping-ul online, care sunt efectuate în principal pe dispozitive cu ecrane mai mari.

    Ne îndreptăm spre un ecosistem mobil şi de aceea companiile ar trebui să marşeze pe strategia „mobile first“. Tinerii din Statele Unite, Marea Britanie şi Canada petrec cu cel puţin 20 de ore mai mult pe telefon mobil faţă de laptop sau desktop. Dar smartphone-urile şi computerele personale nu se exclud, ci sunt complementare, iar companiile nu trebuie să presupună că millennials abandonează PC-urile în favoarea smartphone-urilor.

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

    În 2016 Deloitte prezice că va exista un procent important (26%) de utilizatori de telefon mobil care nu vor vorbi nici măcar un minut, ci vor folosi exclusiv datele mobile. Aceştia preferă variante alternative de comunicare, mesageria instantă, SMS‑uri, convorbiri video. La jumătatea lui 2015, cel mai popular serviciu era cel de mesagerie text, cu 60% procent de folosire, urmat de mesagerie instantă pe internet, e-mail şi reţele de socializare. Iar asta nu se aplică doar la convorbirile private, ci şi la conversaţiile utilitare; o aplicaţie a luat locul unui telefon către serviciul de taxi sau pentru a comanda mâncare.

  • Averea lui Zuckerberg creşte cu 5,5 miliarde de dolari, după rezultatele bune ale Facebook

    Averea miliardarului american Mark Zuckerberg a crescut joi cu 5,5 miliarde de dolari după ce titlurile Facebook, al cărei cofondator este, au avansat puternic, cu aproximativ 13%, încă din deschiderea şedinţei pieţei de capital din SUA, susţinute de rezultatele foarte bune raportate de companie.

    Zuckerberg a urcat astfel într-un top global al miliardarilor pe locul al şaselea, potrivit Bloomberg.

    Creşterea acţiunilor Facebook a urcat averea lui Zuckerberg la aproximativ 47 miliarde de dolari, suficient pentru a-i depăşi pe fraţii Charles şi David Koch, care au puţin peste 45 de miliarde de dolari fiecare.

    Cei cinci miliardari care se menţin deasupra lui Zuckerberg sunt Bill Gates, Amancio Ortega, Warren Buffett, Jeff Bezos şi Carlos Slim.

  • Cum a ajuns Moldova o pradă pentru oligarhi

    PIB-ul per capita al Letoniei raportat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de patru ori de când mica economie s-a desprins de URSS. PIB-ul per capita al Republicii Moldova, de asemenea o economie mică care a făcut parte din URSS, a crescut de doar două ori în acest interval.

    Letonia, cu o populaţie de 2,2 mi­lioane de locuitori, ocupă poziţia 43 în indicele corupţiei realizat de Trans­parency International. Cu cât cifra este mai mică, cu atât corupţia este mai redusă. Moldova stă pe poziţia 103, cel mai coborât nivel fiind 175.

    Moldova, prinsă într-o eternă criză politică, într-o luptă pentru putere care riscă să se transforme într-o criză economică, este cu mult în urmă în cursa occidentalizării, rămânând una dintre cele mai sărace ţări europene. Letonia este deja membră a zonei euro. (Spre comparaţie, PIB-ul per capita al Ro­mâniei a crescut de trei ori după ieşirea din comunism, iar ţara se plasează pe locul 69 în indicele corupţiei. România are 19 milioane de locuitori.)

    În plus, Moldova a pierdut în doar trei zile anul trecut un miliard de dolari, echivalentul a 15% din PIB-ul ţării, printr-o delapidare cu iz politic a unui număr de trei bănci locale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 48% din forţa de muncă din România este concentrată în 10 sectoare de activitate a căror cifră de afaceri reprezintă peste 50% din totalul realizat de întreaga piaţă.

    ICAP Romania a ajuns la concluzia ca sectoarele din care au migrat în ultima perioada segmente importante ale forţei de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultură, construcţiile şi învăţământul. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică – cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare – domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.

    ICAP Romania a analizat raportările companiilor din România la nivelul finalului de an 2014 din perspectiva unui top 10 al sectoarelor care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România. 

    Aceste sectoare sunt:

    1. Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
    2. Comerţ cu ridicata cu exceptia comerţului cu autovehicule şi motociclete
    3. Transporturi terestre şi transporturi prin conducte
    4. Construcţii de clădiri
    5. Industria alimentară
    6. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
    7. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
    8. Activităţi de investigaţii şi protecţie
    9. Lucrări speciale de construcţii
    10. Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.

    În aceste sectoare economice lucrează 1.882.611 de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.

    Cele 10 sectoare menţionate anterior care concentreaza 48% din forta de munca totala concentreaza si 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6.2% faţă de 2013. Un aspect îmbucurător este faptul că firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014, au raportat un profit total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele care au raportat pierdere a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.

    Comerţul cu amănuntul este primul sector al economiei româneşti din punctul de vedere al dimensiunii forţei de muncă implicate. Peste 400.000 de români lucrează în acest sector, 10.9% din totalul forţei de munca. Sectorul este dominat de 5 companii care realizează o treime din cifra de afaceri din total sector: OMV PETROM MARKETING, ROMPETROL DOWNSTREAM, KAUFLAND ROMÂNIA, LUKOIL ROMÂNIA, CARREFOUR ROMÂNIA.

    Alexandra Predeanu, Director General ICAP Romania apreciază că „rezultatele acestor companii au fost consacrate în urma unor investiţii semnificative în reţeaua de distribuţie. La fel de important, aceşti lideri de piaţă s-au implicat în inovare şi optimizare în managementul portofoliului de produse în timp ce au monitorizat atent comportamentul consumatorilor”.
     

  • Doi miliardari americani primesc bani ca să cumpere petrol. Cum s-a ajuns aici

    Piaţa de petrol se află într-o zonă extrem de periculoasă, barilul ajungând să fie tranzacţionat cu 20 de dolari. În Canada preţul este chiar mai mic, respectiv de 8 dolari pe baril.

    Cu toate acestea, chiar şi preţul de 8 dolari pare mare raportat la o tranzacţie recentă încheiată de fraţii Kock. Flint Hill Resources, o unitate de rafinare deţinută de fraţii Kock, a anunţat că va cumpăra petrol nerafinat din North Dakota la preţul de -50 de cenţi.

    Un preţ negativ pare ceva de necrezut, dar explicaţia stă în faptul că petrolul s-a depreciat atât de mult încât producătorii dau bani cumpărătorilor interesaţi doar pentru a scăpa de materia primă.

    Petrolul cumpărat de Flint Hills conţine de asemenea o cantitate mare de sulf, iar pentru rafinarea acestuia este necesar un proces destul de costisitor, acesta fiind un alt motiv pentru care producătorii renunţă la preţ. Cantitatea extrasă zilnic în statul american North Dakota este de aproximativ 15.000 de barili pe zi.

    Preţurile petrolului au coborât miercuri, în timpul tranzacţiilor asiatice, la sub 28 de dolari pe baril, un nou minim al ultimilor 12 ani, supraoferta din piaţă continuând să influenţeze investitorii, potrivit MarketWatch.

    La bursa din New York, petrolul cu livrare în februarie este tranzacţionat pe platforma electronică Globex în declin cu 3,2%, la 27,56 dolari pe baril, cel mai redus nivel din septembrie 2003.

    Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, este în coborâre cu 2%, la 28,19 dolari pe baril.

    Agenţia Internaţională pentru Energie anticipează în raportul lunar publicat în această săptămână că preţurile ţiţeiului vor continua probabil să scadă în acest an, piaţa fiind incapabilă să absoarbă cantităţile suplimentare de petrol provenite din ţări precum Iranul, care a ieşit de sub sancţiunile occidentale.

  • Amber Studio, cel mai mare studio de gaming independent din România, a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4 milioane de euro

    Studioul a înregistrat o creştere de 138% a cifrei de afaceri, la aproximativ 4 milioane de euro, în cursul anului 2015, raportată la anul precedent. De asemenea, numărul angajaţilor studioului a crescut cu128%, urmărind o cifră şi mai mare pentru anul ce urmează.

    Pe parcursul lui 2015, portofoliul studioului a cuprins proiecte dezvoltate pe platforme precum iOS, Google Play, Android TV, Smart TV, Amazon şi Smartwatch (iOS, Android) şi nu numai. De asemenea, o parte din cifra de afaceri a fost realizată cu clienţi din zona de IT. Proiectele noi livrate de Amber în zona de IT în 2015 au implicat Platform Conversion, Code Development şi Full Fledged Development. 

    Odată cu cifra de afaceri, startupul românesc a crescut numărul de angajaţi cu 128%, de la 72 în 2014, la 168 în prezent. De asemenea, salariul mediu brut încadrul companiei a crescut cu 6.3%, raportat la ianuarie 2015.
    Pentru a susţine creşterea constantă, în 2016, startupul plănuieşte să mărească echipa cu aproximativ 60 de specialişti, ajungând astfel la 230 de angajaţi.

    “Tot ce investeşte piaţa în noi, investim şi noi mai departe în oameni şi, astfel, în proiectele noastre şi în relaţia cu clienţii. Altfel, nu cred că am fi reuşit să avem o creştere atât de rapidă în nici 3 ani de zile. Ne focusăm foarte mult pe partea de recrutare, dar şi pe proiecte specialeatât pentru noi, cât şi pentru piaţa locală, unul dintre acestea fiind tehnologia VR”, spune Tudor Postolache, Head of QA/QE in cadrul Amber Studio.

    În prezent, în Amber există poziţii deschise pentru QA Functional Tester, QA Lead, QA Manager, Art Director, Sr. Game Producer şi Facility Coordinator.

    Amber Studio a fost lansat acum aproximativ 2 ani, devenind cel mai mare studio independent de gaming din România. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.
     

  • Amber Studio, cel mai mare studio de gaming independent din România, a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4 milioane de euro

    Studioul a înregistrat o creştere de 138% a cifrei de afaceri, la aproximativ 4 milioane de euro, în cursul anului 2015, raportată la anul precedent. De asemenea, numărul angajaţilor studioului a crescut cu128%, urmărind o cifră şi mai mare pentru anul ce urmează.

    Pe parcursul lui 2015, portofoliul studioului a cuprins proiecte dezvoltate pe platforme precum iOS, Google Play, Android TV, Smart TV, Amazon şi Smartwatch (iOS, Android) şi nu numai. De asemenea, o parte din cifra de afaceri a fost realizată cu clienţi din zona de IT. Proiectele noi livrate de Amber în zona de IT în 2015 au implicat Platform Conversion, Code Development şi Full Fledged Development. 

    Odată cu cifra de afaceri, startupul românesc a crescut numărul de angajaţi cu 128%, de la 72 în 2014, la 168 în prezent. De asemenea, salariul mediu brut încadrul companiei a crescut cu 6.3%, raportat la ianuarie 2015.
    Pentru a susţine creşterea constantă, în 2016, startupul plănuieşte să mărească echipa cu aproximativ 60 de specialişti, ajungând astfel la 230 de angajaţi.

    “Tot ce investeşte piaţa în noi, investim şi noi mai departe în oameni şi, astfel, în proiectele noastre şi în relaţia cu clienţii. Altfel, nu cred că am fi reuşit să avem o creştere atât de rapidă în nici 3 ani de zile. Ne focusăm foarte mult pe partea de recrutare, dar şi pe proiecte specialeatât pentru noi, cât şi pentru piaţa locală, unul dintre acestea fiind tehnologia VR”, spune Tudor Postolache, Head of QA/QE in cadrul Amber Studio.

    În prezent, în Amber există poziţii deschise pentru QA Functional Tester, QA Lead, QA Manager, Art Director, Sr. Game Producer şi Facility Coordinator.

    Amber Studio a fost lansat acum aproximativ 2 ani, devenind cel mai mare studio independent de gaming din România. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.
     

  • Bursele din China au scăzut cu 7%, hemoragie şi pe bursele europene. La Bucureşti cea mai mare companie scade cu 4%

    O săptămână care a început abrupt pentru pieţele europene de acţiuni tocmai a devenit şi mai tumultoasă, după ce tranzacţiile la bursa din China au fost suspendate din nou, după doar 14 minute de tranzacţionare.

    În deschiderea şedinţei de joi, principalele pieţe de acţiuni raportează scăderi semnificative: bursa din Germania scade cu 2,7%, bursa franceză se corectează cu minus 2,4%.

    La Bucureşti, bursa a deschis şedinţa cu un minus de 1,76% pe un rulaj de 4 milioane de lei, mai ridicat decât deschiderile şedinţelor anterioare.

    Din rândul acţiunilor lichide, titlurile Petrom raportează cele mai mari scăderi, de minus 3,5% până la o cotaţie de 0,275 lei/unitate. Titlurile Romgaz scad cu 1,7%, cele ale Banca Transilvania se corectează negativ cu 1,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii intenţionează să cheltuiască cel mai mult dintre europeni pe cadouri, raportat la venituri

    Românii îşi propun să cheltuiască pentru cadourile de Crăciun 110 euro, reprezentând o treime din venituri, ceea ce îi clasează pe primul loc în Europa în funcţie de raportarea la venituri, deşi cea mai mare sumă este alocată de britanici, de 420 euro, arată un studiu realizat de ING.

    Astfel, britanicii intenţionează să cheltuiască cel mai mult pe cadourile de Crăciun faţă de restul europenilor, americanilor şi australienilor, dar suma alocată de aceştia reprezintă 15% din veniturile lor medii lunare, rezultă din Raportul ING privind cheltuielile de Crăciun şi Anul Nou, la care au participat peste 13.000 de persoane.

    Totuşi, românii sunt cei care intenţionează să aloce pe cheltuielile de Crăciun cel mai mare procent din veniturile lunare nete, respectiv 32%, raportat la venituri nete medii lunare de 346 euro. Studiul a luat în calcul datele Eurostat pentru veniturile nete medii din anul 2013.

    Românii sunt urmaţi în clasament de cehi (cu 25% din venituri) şi britanici (15%) în ceea ce priveşte cheltuielile de Crăciun în raport cu venitul net.

    “Cu toate că situaţia economică s-a imbunătăţit în cea mai mare parte a Europei, studiul relevă că majoritatea europenilor îşi menţin în acest an o abordare prudentă privind cheltuielile de Crăciun şi
    intenţionează să investească o sumă similară cu cea cheltuită în 2014. Doar unul din şase europeni (16%) intenţionează să cheltuiască mai mult în 2015″, se arată într-un comunicat ING.

    O treime din europeni (33%) au economisit pentru Crăciunul din acest an, cei mai mulţi fiind cei din Marea Britanie (43%) şi România (42%).

    În plus, mai puţin de una din zece persoane din Europa (9%) s-a îndatorat anul trecut pentru cheltuielile de Crăciun, ceea ce arată că majoritatea au o abordare prudentă. Cu toate acestea, britanicii şi românii s-au îndatorat mai mult decât restul Europei (cu 15%, respectiv 16%).

    În timp ce unii declară că sunt dornici să îşi planifice cheltuielile şi să economisească, studiul arată că aproape jumătate din europeni nu au încă un buget clar pentru Crăciun şi nu ştiu cât de mult vor
    cheltui în final.

    Nemţii sunt cei care declară în număr cel mai mare că vor stabili un buget clar pentru Crăciun (63%), în timp ce locuitorii din Polonia şi Belgia (50%) nu sunt siguri că vor face acest lucru.

    Potrivit studiului, 40% dintre români sunt nehotărâţi cu privire la cât vor cheltui pentru sărbători.