Tag: raport

  • Revoluţia fiscală, primul test în Parlament. Cele trei promisiuni făcute de Liviu Dragnea care ar putea schimba ordonanţa

    Iniţial, raportul pe noua formă a Codului Fiscal ar fi trebuit dat săptămâna trecută, însă a fost adoptarea acestuia a fost amânată pentru o săptămână. Motivul este că partidele coaliţiei de guvernnământ sunt dispuse să modifice anumite prevederi faţă de forma în care ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în Guvern.

    Liderul PSD Liviu Dragnea a precizat, luni, că există două sau trei „chestiuni” din OUG care a modificat Codul Fiscal, referitoare la impozitarea drepturilor de autor, firmele IT şi domeniul cercetării, care vor fi „reglate” în Parlament, după discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale.

    Solicitat să comenteze faptul că în OUG publicată în Monitorul Oficial se prevede că angajaţii care obţin venituri şi din activităţi independente, respectiv drepturi de autor, vor plăti contribuţii la nivelul salariului minim, Dragnea a răspuns că există două sau trei „chestiuni” care vor fi reglate în perioada următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii consumă cele mai multe antibiotice din Uniunea Europeană, iar în România bacteriile au cea mai mare rată de rezistenţă la tratament

    “Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din ţările europene cu cele mai mai mari rate de rezistenţă a bacteriilor la tratament. Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind «cel mai mare şi urgent factor de risc global care necesită atenţie internaţională şi naţională». (…) România este statul din U.E. cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripţie medicală”, reiese din raportul Observatorul Român de Sănătate.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • DRAMATIC: Aproape jumătate din copiii din România sunt expuşi riscului de sărăcie, cei mai mulţi din UE

    La polul opus, statele în care sunt cei mai puţini copii expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială sunt Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%), Slovenia (14,9%) şi Cehia (17,4%).

    În 2016, 24,8 milioane de copii din UE sau 26,4% din populaţia cu vârste cuprinse între zero şi 17 ani, erau expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, ceea ce înseamnă că locuiau în gospodării unde veniturile erau mici, lipseau condiţiile materiale, iar programul de muncă al persoanelor cu vârsta necesară era redus.

    Cota copiilor care prezintă risc de sărăcie sau excluziune socială în UE a scăzut în ultimii ani, de la 27,5% în 2010, la 26,4% în 2016.

  • Observatorul Român de Sănătate: România, în primele cinci ţări din U.E. la consumul de antibiotice

    “Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din ţările europene cu cele mai mai mari rate de rezistenţă a bacteriilor la tratament. Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind «cel mai mare şi urgent factor de risc global care necesită atenţie internaţională şi naţională». (…) România este statul din U.E. cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripţie medicală”, reiese din raportul Observatorul Român de Sănătate.

    Potrivit Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), în ţara noastră se consumă zilnic între 29 şi 36 de antibiotice la fiecare 1.000 de locuitori, iar în anul 2014, aceeşi organizaţie a atras atenţia că România se află “în zona roşie” şi că măsurile depind în mare măsură de “voinţa politică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Automatizarea ar putea creşte economia mondială cu 1.100 mld. dolari în următorii 10 ani

    Divizia de asset management a gigantului bancar JPMorgan crede că progresele tehnologice înregistrate la nivelul întregii societăţi ar putea genera creşteri majore de productivitate, care, la rândul lor, ar putea impulsiona creşterea economică, scrie Ziarul Financiar.

    „Automatizarea forţei de muncă şi inteligenţa artificială au potenţialul de a genera creşteri semnificative de productivitate, iar unele ţări a căror creştere ar putea fi ameninţată de îmbătrânirea populaţiei ar putea înregistra un impuls adiţional la nivelul creşterii economice“, arată raportul diviziei JPMorgan.

  • Rata şomajului în România, printre cele mai mici din Uniunea Europeană

    Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Cehia (2,7%), Germania (3,6%), Malta (4,1%), Ungaria (4,2%), Marea Britanie (4,2%), Polonia (4,6%), Olanda (4,7%) şi România (5%). Cele mai mari rate ale şomajului s-au înregistrat în Grecia (21% în iulie 2017) şi Spania (16,7%).

    În zona euro, şomajul ajustat sezonier a fost de 8,9% în septembrie 2017, cea mai scăzută rată din ianuarie 2009, de la 9% în august 2017 şi 9,9% în septembrie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie îngrijorătoare: Directorul Agerpres poate fi demis de Parlament

    În expunerea de motive a actului normativ, iniţiatorii susţin că directorul general al Agerpres „se bucură de o imunitate totală în interiorul mandatului său”, adăugând că, dintre „instituţiile publice de cultură aflate sub control parlamentar, Agenţia Naţională de Presă este singura în cazul căreia Parlamentul nu are niciun instrument de acţiune în cazul în care constată un management neperformant”.

    Proiectul de lege a fost iniţiat de senatorii PSD Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Creţu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu şi Liviu-Lucian Mazilu. Potrivit proiectului, „Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate atrage demiterea, de drept, a directorului general”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cîţu: Mişa a transmis CE că impozitul pe venit va fi redus la 12%, nu la 10%

    „Aflăm din raport că Ionuţ Mişa i-a informat pe cei de la Comisia Europeană că vrea să întoarcă reforma pensiilor din 2008, ceea ce înseamnă că se gândeşte foarte serios să elimine contribuţia care merge la Pilonul II şi, mai mult, iarăşi ne-au minţit, nu au avut niciodată intenţia să reducă impozitul pe venit la 10%. Pentru Comisia Europeană informaţia a fost de 12%, iar contribuţiile la 36%”, a precizat Cîţu.

    Potrivit senatorului PNL, Ionuţ Mişa le-a spus celor de la Comisia Europeană că nu ştiu legislaţia în ceea ce priveşte TVA split şi nu au dreptate atunci când îi spun că trebuie să ceară derogare.

    „Cei de la Comisia Europeană i-au spus lui Ionuţ Mişa că este nevoie de o derogare (pentru TVA split, n.r.), acesta le-a spus foarte simplu că ei nu ştiu legislaţia şi că nu e nevoie de derogare”, a menţionat Cîţu, el arătând că la acel moment era vorba de forma TVA split intrată în vigoare la 1 octombrie, obligatorie pentru toate firmele din România.

    Cîţu a precizat că CE a publicat concluziile vizitei din 26-27 septembrie la Bucureşti, specialiştii Comisiei venind să discute despre situaţia finanţelor din România, care este în procedură de supraveghere pentru depăşirea, acum doi ani, a pactului fiscal.

    „România se angajase în 2013 că reduce deficitul structural, anul acesta trebuia să fim sub 1%, după cum ştiţi suntem la 3%. Foarte important este modul în care ministerul Finanţelor, în special ministrul Mişa şi premierul răspund recomandărilor Comisiei Europene de a reduce şi de a respecta acest pact fiscal, care a fost adoptat în Senatul României şi are un caracter de lege: Ionuţ Mişa le-a spus în faţă celor de la Comisia Europeană că nu are intenţia să respecte pactul fiscal şi nu are intenţia să ia în considerare recomandările Comisiei”, a precizat senatorul liberal.

  • Un nou record pe piaţa de birouri

    Cererea nouă de spaţii de birouri vine atât din partea companiilor nou intrate pe piaţă locală, cât şi din partea companiilor care îşi extind activitatea în Bucureşti.Potrivit raportului CBRE dedicat pieţei de birouri din T3, cererea totală din perioada iulie-septembrie 2017 s-a ridicat la 75.000 mp, cele mai active zone fiind Pipera (35%), urmată de CBD (Central Business District), cu 22%, şi zonele de Centru şi Vest, ambele cu câte 17% din total. “Pentru întreg anul 2017, estimăm că vor fi finalizaţi circa 140.000 mp spaţii de birouri, aproximativ 80% din total fiind livrat deja în primele 9 luni. Peste 85.000 mp din suprafaţă finalizată este deja preinchiriata”, a declarat Răzvan Iorgu, Managing Director al CBRE România. Spre comparaţie, în primele 9 luni ale anului, 28% din totalul suprafeţelor tranzacţionate a fost reprezentat de zona Pipera, urmată de zona de Nord, cu 25%, în timp ce în CBD au fost tranzacţionate 18% din spaţii.

    Sectorul IT&C a acaparat aproximativ 78% din cererea totală de spaţii de birouri în trimestrul al treilea, urmat de sectorul serviciilor profesionale, cu 10%. Statistica la nivelul primelor nouă luni plasează în continuare sectorul IT&C pe prima poziţie, cu o pondere de 55% din total, urmată de sectorul industrial de producţie şi cel al serviciilor profesionale, cu câte 18, respectiv 13%.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă (din care sunt excluse tranzacţiile de tipul reînnoiri/renegocieri) a reprezentat 84% din cererea totală în T3 şi 69% din cererea totală a primelor 9 luni. În intervalul iulie-septembrie, din totalul suprafeţelor tranzacţionate, 93% a fost situat în clădiri clasa A şi 76% din totalul tranzacţionat în primele 9 luni. Peste 20 de tranzacţii de peste 3.000 mp în primele 9 luni: CBRE, lider de piaţă detaşat pe primele trei trimestre.

    Un număr de 23 de tranzacţii de închiriere au vizat spaţii cu suprafeţe de peste 3.000 mp în primele 9 luni ale anului, 70% din acest volum fiind tranzacţionat de către companii cu activitate în sectorul IT&C. CBRE a fost lider de piaţă în procesul de închiriere al spaţiilor de birouri din Bucureşti. În T3 2017 s-a finalizat proiectul The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners în zona podului Basarab – Orhideea, prima faza a acestuia fiind preinchiriata aproape în totalitate de IBM sau BCR. Această etapă a proiectului a vizat construcţia a peste 36,000 mp spaţii de birouri.

    În primele 9 luni ale anului, CBRE a reprezentat peste 70.000 mp atât pe piaţă de proprietari, cât şi pe piaţă de chiriaşi, ceea ce reprezintă 30% din cererea totală a companiilor care activează pe piaţă de consultanţă imobiliară. CBRE a înregistrat şi cea mai mare pondere în ceea ce priveşte reprezentarea chiriaşilor, cu o pondere de 30% din totalul tranzacţionat sau echivalentul a peste 43.000 mp. În totalitate, echipa de leasing a CBRE a intermediat 30 de tranzacţii, mai mult de jumătate dintre acestea fiind de peste 1.000 mp. Tranzacţia medie, realizată de CBRE în intervalul analizat, a depăşit 2.500 mp.

    Stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 2,76 mil. mp, cu 1,27 mil. mp proiecte clasa A şi 1,49 mil. mp (clasa B). În ceea ce priveşte dispunerea proiectelor la nivelul Capitalei, 28% dintre acestea sunt concentrate în zona de nord, 25% în zona Pipera, 16% în zona centrală, 16% în CBD, în timp ce 11% se află în zona de Vest şi câte 2% în Sud şi Est.

    Interesul pentru oraşele regionale, în creştere continuă: 60% din cererea totală, reprezentată de noi intrări şi extinderi.Interesul pentru oraşele regionale din România a crescut continuu, iar datele CBRE arată că Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca sau Braşov se află pe radarul investitorilor aflaţi în căutarea extinderii activităţii locale. Cererea totală de spaţii de birouri pentru primele 9 luni ale acestui an din oraşele regionale s-a ridicat la 57.000 mp, 59% (34.000 mp) fiind reprezentată de cerere nouă, respectiv noi intrări sau extinderi, în Timişoara tranzactionandu-se peste jumătate din această cerere.

    Datele CBRE mai arată că stocul modern, reprezentat de proiectele clasa A şi B din oraşele regionale, este de aproximativ 650.000 mp la finalul T3, 35% din acesta fiind concentrat în Cluj-Napoca, 25% în Iaşi, la egalitate cu  Timişoara (tot 25%), respectiv 15% în Braşov.Până la sfârşitul anului 2020, în oraşele regionale sunt anunţate proiecte ce însumează peste 450.000 mp, stocul modern de spaţii de birouri din marile oraşe ale ţării urmând să depăşească pragul de 1,1 mil. mp.

    În Capitală, până în 2020, sunt estimate proiecte care vor totaliza încă 800.000 mp, ceea ce ar urcă stocul modern de birouri la aproximativ 4 mil. mp. Din totalul anunţat pentru construcţia de spaţii office până în 2020, un procent de 15% este deja pre-închiriat. Cea mai mică rată de neocupare pe Bucureşti se află în zona de Nord, cu 4,5%, în timp ce la nivelul Capitalei, această scade sub pragul de 10%. Rată de neocupare pentru clădirile clasa A se situează la 6,3%, la jumătate faţă de rată de neocupare a clădirilor încadrate în clasa B, cu o pondere de 12.9%. Chiria prime şi randamentul clădirilor de birouri rămân constante în T3, la 18.5 euro/mp şi 7.5%.

     

  • Eurostat: România, cel mai mare deficit bugetar din UE – 4,1% din PIB în trimestrul II 2017

    Cele mai mari excedente bugetare au fost raportate de Malta (2,3%) şi Cehia (1,9%), în al doilea trimestru din 2017.

    În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din UE. România este urmată de Franţa (3,2%) şi Luxemburg (2,9%). Excedent bugetar a fost raportat în Malta (2,7%) şi Ungaria (2,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro