BusinessMagazin

Tag: propunere

  • Cum vrea această tânară să facă milioane de euro din lipsa de inspiraţie a românilor

    Cadourile inutile, nedorite sau nepotrivite nu sunt, cu siguranţă, un lucru necunoscut pentru oricare dintre noi. La fel de bine, cel puţin o dată în viaţă ne-am confruntat cu dificultăţi în alegerea celUi mai potrivit cadou pentru o ocazie sau altA. Plecând de la această idee, s-a lansat platforma GiftShare.ro, care îşi propune să elimine riscul cadourilor neinspirate sau inutile. Conform previziunilor, până la finalul lui 2019, Românii ar urma să îşi cumpere cadouri de 5 milioane de euro prin GiftShare.ro.

    Alegerea celei mai potrivite soluţii pentru a face o surpriză frumoasă celor dragi, indiferent că vorbim de zile de naştere sau alte evenimente, cum sunt aniversări, petreceri de casă nouă, cununii, petreceri cu ocazia venirii pe lume a unui nou membru al familiei sau orice tip de ocazie specială, se poate dovedi, de acum, un lucru care să nu mai dea numeroase bătăi de cap. „Platforma dă ocazia celor cărora le sunt oferite cadourile să aleagă exact ceea ce îşi doresc – produse, servicii sau experienţe“, declară Adina Carapencea, cofondatoare a GiftShare. Tot ea explică mecanismul concret: oricine poate crea, în doar câteva minute, un eveniment prin care anunţă ce anume sărbătoreşte. Pe această pagină poate să adauge o fotografie şi un mesaj pentru cei care vor să contribuie la cadou, iar apoi îi poate anunţa despre eveniment.

    „Astfel, ei pot participa cu bani exact pentru cadoul pe care sărbătoritul şi-l doreşte, direct pe platforma GiftShare.ro. Plata cu cardul se face rapid şi sigur, fără niciun cost suplimentar, la fel ca în cazul oricărei achiziţii dintr-un magazin online. Apoi, cei care au ales să primească un cadou prin GiftShare au posibilitatea să transforme banii strânşi în vouchere cadou de la magazinele partenere şi să-şi aleagă cadoul dorit sau chiar să doneze suma strânsă drept cadou unei cauze sociale în care cred, fără niciun cost”, spune Adina Carapencea.

    Aproape 25% dintre români ar prefera, în loc de cadouri, să primească bani, iar aproximativ 22% spun că s-ar bucura să primească şi unul sau mai multe vouchere la diverse magazine, pentru a avea posibilitatea să-şi aleagă singuri cadoul, arată un studiu derulat de GiftShare. În plus, 18% dintre respondenţii studiului declară că şi-ar dori să primească un singur cadou, mai consistent. „Acum, acest lucru este posibil pentru că un grup mai larg, care poate include familia, prietenii şi colegii, de pildă, poate participa la bugetul alocat pentru un dar anume”, explică reprezentanta GiftShare. În prezent, 59% dintre respondenţii studiului afirmă că primesc, atunci când sărbătoresc un moment special, între două şi cinci cadouri, iar 14% primesc între cinci şi zece cadouri. Doar 22% spun că primesc de obicei un singur cadou, dar consistent, din partea unui întreg grup.

    Site-ul oferă o gamă variată de idei de cadouri, de la vacanţe, gadgeturi sau produse pentru bebeluşi şi copii şi până la experienţe de petrecere a timpului liber sau momente de relaxare. Printre magazinele partenere se numără, în prezent, iStyle, Tudor Tailor, Happy Tour, Il Passo, Cărtureşti, Miss Grey, The 5th Element sau Baby Needs, listă care este extinsă permanent, ca parte a strategiei GiftShare de a oferi utilizatorilor o gamă cât mai largă de opţiuni în a-şi alege cadoul dorit.

    Conform aceluiaşi studiu, 44,7% din cadourile care nu sunt folositoare sau pe placul celor care le primesc sunt dăruite altora, chiar dacă aceştia nu se bucură de ele, atunci când se iveşte ocazia, circa 2,9% dintre respondenţi afirmă că le donează unor organizaţii caritabile, iar 1,3% spun că pur şi simplu le aruncă. Totuşi, aproape 49% dintre darurile neinspirate sunt păstrate de cei care le primesc.

    În ceea ce priveşte tipurile de cadouri primite cu ocazia unui moment special, participanţii la studiul GiftShare afirmă că în cele mai multe cazuri primesc haine şi încălţăminte (47%), produse de beauty sau înfrumuseţare (33%), bijuterii şi accesorii (21%), bani cash (19%) sau produse pentru casă (15%).

    Întrebaţi despre motivele pentru care nu primesc cadourile potrivite, 47,7% dintre respondenţi consideră că aceia care le dăruiesc fac alegeri fără să fie interesaţi de ceea ce doresc; aproape o treime (32,8%) afirmă că le este greu să spună ce anume îşi doresc pentru că le este teamă să nu coste mai mult decât ceea ce şi-au propus cei dragi să cheltuiască pentru cadou. Restul (aproape 9%) nu ştiu cum să comunice că îşi doresc un cadou mai consistent pe care ar putea să îl cumpere, în comun, un grup mai mare de apropiaţi. Cât priveşte valoarea pe care o au, în medie, cadourile primite de respondenţii sondajului GiftShare, 38% apreciază că fiecare dar costă sub 100 de lei, iar 47% cred că fiecare cadou costă între 100 şi 250 de lei. Mai puţin de 1% dintre participanţii la studiu declară că primesc cadouri cu valoare de peste 1.000 de lei, fiind vorba, de regulă, despre un dar primit din partea unui grup. În plus, întrebaţi cât consideră că ar trebui să cheltuiască cineva pentru cadoul pe care îl oferă cu prilejul unui moment special, cei mai mulţi (61%) au răspuns „fiecare cât poate, gestul contează.“

    Bugetul de investiţii GiftShare.ro se ridică, în primul an de funcţionare, la aproximativ 60.000 de euro, bani folosiţi pentru dezvoltarea platformei şi promovare. „Pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută utilizatorilor, vom lucra în continuare la dezvoltarea unor funcţionalităţi noi în cadrul platformei, ceea ce ar putea dubla investiţia.“ Adina Carapencea mai spune că GiftShare pune gratuit la dispoziţie platforma celor care aleg să fie responsabili social şi să se implice activ în comunitate pentru a crea o lume mai bună. „Astfel, prin intermediul platformei pot fi strânşi bani pentru proiectele ONG-urilor care influenţează în bine comunităţile. De asemenea, bugetul strâns cu ocazia unei zile de naştere, de pildă, poate fi donat celor mai puţin norocoşi“, adaugă reprezentanta GiftShare.

    Despre potenţialul afacerii, antreprenoarea spune că GiftShare îşi propune ca până la finalul anului viitor 1% din populaţia din mediul urban cu vârste cuprinse între 20 şi 40 ani să aibă cel puţin un eveniment în platformă, „fie că vorbim de eveniment de aniversare, cununie, petrecere de casă nouă sau baby shower. Cu o valoare medie de 500 de lei cadou per eveniment, bugetul pentru cadouri cumpărate prin GiftShare din magazinele partenere va depăşi astfel 5 milioane de euro.“

  • Ministerul Mediului reduce plafonul emisiilor de gaze la maşinile noi cumpărate prin programul Rabla

    „În anul 2019, plafonul privind emisiile de CO2 aferente autovehiculelor noi achiziţionate va scădea de la 130 g/km la 120 g/km pentru autovehiculele fabricate până în 31 august 2018, iar pentru autovehiculele fabricate începând cu 01 septembrie 2018 va scădea de la 145 g/km la 140 g/km. Menţionăm că aceste date sunt în dezbatere publică, iar forma finală a ghidului de finanţare a programului va fi afişată după 10 zile de la data publicării propunerii de modificare”, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Ministerului Mediului.

    De asemenea, în proiect se mai propune modificarea condiţiilor de acordare a ecobonusurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oligarhii ruşi au pierdut peste trei miliarde de dolari într-o singură zi

    Andrey Belousov, consilierul economic care a făcut propunerea, a numit 14 companii cu operaţiuni în producţia de oţel, în minerit sau în producţia petrochimică. Dintre acestea, cele mai mari pierderi au fost suferite de Novolipetsk Steel, controlată de Vladimir Sergeyevich Lisin, cu o avere estimată de Forbes la 18,5 miliarde de dolari. Potrivit Bloomberg Billionaires Index, Novolipetsk Steel a suferit pierderi de 832 de milioane de dolari.

    A doua cea mai afectată companie a fost MMK, a treia cea mai mare companie producătoare de oţel din Federaţia Rusă, care a suferit pierderi de 446 de milioane de dolari. Pierderi similare, de 440 de milioane de dolari, au fost suferite şi de Severstal, o companie mineră şi producătoare de oţel.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un debut excelent pentru un regizor român de mare perspectivă

    Filmul este o adaptare cinematografică după piesa de teatru cu acelaşi nume, iar rezultatul este unul spectaculos. Vlad Zamfirescu, care semnează şi regia, face unul dintre cele mai bune roluri ale sale; este un actor complet, care dovedeşte că tranziţia de la teatru la film este una cât se poate de naturală. Secretul fericirii este genul de film care te ţine în tensiune folosind doar elementele de bază ale unei producţii cinematografice: scenariu şi actori.

    Decorul este unul simplu, întreaga acţiune desfăşurându-se pe terasa unui apartament de bloc. Nu vă lăsaţi însă păcăliţi de acest lucru, pentru că stările prin care trec cei trei protagonişti sunt dintre cele mai diverse.

    Urmărind Secretul fericirii, mi-a venit imediat în minte un alt exemplu de piesă transpusă excelent pe marele ecran: Fences, producţia din 2017 regizată de Denzel Washington, care s-a numărat printre favoriţii sezonului de premii.

    Cunosc destule persoane care sunt reticente în faţa ideii de a urmări un film cu doar trei actori; aş spune însă că, folosind un număr redus de personaje, regizorului, şi mai ales scenariştilor, li se dă ocazia să exploreze intimitatea acestora şi să îi apropie pe telespectatori de cei care dau viaţă filmului. Am numeroase exemple în acest sens, un clasic fiind şi 12 Angry Men (chiar dacă numărul personajelor este mai mare, premisele sunt oarecum aceleaşi).

    Am avut mereu o problemă cu faptul că cele mai multe producţii locale foloseau cadre statice, cu foarte puţină mişcare, transformând filmul într-un soi de exerciţiu de răbdare. Cu toate că multe s-au bucurat de un evident succes, personal nu aş putea spune că am fost un mare fan al acestor producţii; sunt, în aceeaşi măsură, conştient de faptul că numeroase lipsuri au venit ca o consecinţă a subfinanţării. Proiecţiile de la TIFF 2018 mi-au dovedit însă că noua generaţie de cineaşti este dispusă să îşi asume mai multe riscuri şi sunt convins că filmele se vor bucura de o recunoaştere mult mai mare peste hotare.

    Secretul fericirii este o producţie care te pune pe gânduri, iar finalul nu face decât să scoată în evidenţă temele profunde abordate de film, teme cu care cei mai mulţi dintre noi am putea, cândva, să ne identificăm. Prezentarea acestora este pe alocuri superficială, dar sunt convins că nu e vorba de omisiune, ci de intenţie. Zamfirescu şi-a construit extrem de atent naraţiunea, atingând punctul culminant cu doar câteva cadre înainte de final.

    Filmul ar trebui să ajungă în cinematografe în toamna acestui an şi vă recomand din inimă să mergeţi în sălile de cinema pentru a-l urmări. Este un motiv de laudă la adresa filmului românesc.

    Nota: 8,5/10

    Secretul fericirii
    Regia: Vlad Zamfirescu
    Distribuţie: Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu, Theo Marton
    Durată: o oră şI 30 de minute
    Data lansării: toamnă 2018

  • Economie prin shopping

    În momentul scrierii articolului, platforma Beez, care a ajuns în topul celor mai descărcate cinci aplicaţii de shopping din România, avea înregistraţi peste 7.400 de utilizatori, iar fondurile economisite de ei ajungeau la peste 11.500 de lei. În primele două luni de la lansare, reprezentanţii Beez spun că platforma a înregistrat tranzacţii în valoare de peste 300.000 de lei.

    Ideea lansării platformei Beez i-a venit lui Vasile Tămaş, în urma unui proiect de marketing despre educaţia financiară, la care a lucrat pentru unul dintre clienţii agenţiei de marketing pe care o deţine. El a conştientizat atunci că cei care urmează cursuri de educaţie financiară rareori aplică ceea ce au învăţat şi că sunt reticenţi când vine vorba de economisire. A descoperit că una dintre sursele acestei probleme se leagă de conceptul de loss aversion (frica de pierdere); Tamaş explică acest concept ca fiind incapacitatea oamenilor de a economisi deoarece creierul lor anticipează sau percepe economisirea ca pe o pierdere dureroasă. În consecinţă, ideea de economisire, pe care Tamaş o numeşte „baza oricărui drum spre independenţa financiară”, are din start premisele unui eşec. 

    Un alt obstacol care stă în calea economisirii este discountul: „Discountul este un comportament pe care oamenii şi-l doresc, deoarece în mintea lor înseamnă economisire. Asta este de fapt un miraj”, adaugă el.

    Tamaş s-a gândit să creeze un produs care să stimuleze obiceiul de a economisi al utilizatorilor, într-un mod pe care aceştia să nu îl perceapă negativ. Aşa a apărut Beez, platforma online pe prin care utilizatorii pot economisi bani din propriile cheltuieli, la fiecare tranzacţie efectuată. Lucian Cramba, care deţine şi platforma online Fastorder (prin care şi-a propus să îmbunătăţească serviciile din restaurante) s-a alăturat businessului ulterior, însă cei doi nu sunt la prima colaborare, ci povestesc că se cunosc de mulţi ani.

    Cei doi antreprenori spun că întregul proces integrează principiul universal win-win (câştig-câştig), prin care clienţii, platforma, dar şi magazinele partenere obţin anumite beneficii. „E ceea ce se numeşte marketing afiliat”, descriu ei colaborarea. Prin intermediul acesteia, magazinele partenere, care în mod normal alocă bugete de marketing pentru atragerea şi fidelizarea clienţilor, aleg să direcţioneze un procent din valoarea fiecărei comenzi venite prin intermediul aplicaţiei Beez reprezentanţilor platformei, care la rândul lor împart acest procent cu utilizatorii.  

    Sumele acumulate în urma tranzacţiilor se pot retrage când depăşesc valoarea de 50 lei, acesta fiind pragul minim la care se poate completa cererea de retragere a banilor în contul bancar, sau pot fi păstrate pentru investiţii ulterioare sub forma de „sweet deals”, o metodă prin care utilizatorii cu un comportament de economisire exemplar sunt recompensaţi prin reduceri la anumite produse. Comisionul direcţionat înspre platforma Beez diferă în funcţie de magazinul partener, variind între 1 şi 25%. Suma rezultată se împarte între contul de economisire al utilizatorilor şi reprezentanţii platformei Beez (70% din această valoare merge către economiile clienţilor). 

    După încheierea tranzacţiei, clientului i se adaugă noul comision în contul de economisire; acesta va rămâne în aşteptare timp de 30 de zile, până la expirarea perioadei legale de retur. După această perioadă, în cazul în care produsul nu a fost returnat, tranzacţia este validată. În situaţia unui retur, suma înregistrată pe platformă în urma tranzacţiei respective este anulată.

    Potrivit lui Tămaş, jumătate din veniturile românilor sunt destinate achiziţionării produselor alimentare, 15-20% hainelor, 10-15% din bani sunt folosiţi pentru plata asigurărilor şi a utilităţilor şi tot în jurul a 10% călătoriilor. El spune că în momentul de faţă aplicaţia poate fi folosită pentru aproximativ 20% din coşul mediu lunar de cumpărături al clienţilor.

    Pe viitor, planurile celor doi vizează „creşterea procentului mediu lunar pe care îl impactăm din coşul mediu de cumpărături al utilizatorilor noştri, aşa că ne vom întrepta atenţia către piaţa de retail şi food, unde încercăm să stabilim parteneriate cu magazine offline şi online care ar fi dispuse să adopte tehnologia noastră, pentru a-şi fideliza clienţii”. Ei se aşteaptă la o creştere de până la 60-70% odată cu extinderea în zona de food, iar principalii retaileri la care se gândesc pentru încheierea parteneriatelor în această direcţie sunt Carrefour şi Mega Image, care au deja platforme online de cumpărături.

    Anul trecut, comerţul electronic a înregistrat în România o valoare de 2,5 miliarde de euro iar previziunile pentru acest an spun că valoarea acestei pieţe va depăşi 4 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor Beez.

    „În ultimii trei ani, comerţul online a înregistrat salturi exponenţiale cuprinse între 60% şi 80% de la an la altul”, observă Lucian Cramba.
    Dintre utilizatorii aplicaţiei Beez, un procent de circa 70% sunt bărbaţi şi 30% femei. Cramba spune că „deşi în acest segment al cumpărăturilor electronice intuim că femeile realizează un volum mai mare de tranzacţii, aparent bărbaţii sunt mai deschişi să testeze şi să adopte soluţii tehnologie precum aplicaţia noastră”.

    Printre obiectivele pe care cei doi şi le-au fixat până la finalul acestui an se numără atingerea unui prag de 30.000 de utilizatori. De asemenea, se gândesc să se extindă şi pe plan internaţional, primele două obiective fiind Marea Britanie şi Statele Unite. În acest sens au demarat un parteneriat cu Citi Bank pentru a-şi facilita expansiunea mai rapidă pe cele două pieţe.

    După ce vor reuşi să consolideze comportamentul de economisire al clienţilor, următorul pas este educarea acestora ca potenţiali investitori, însă până acolo reprezentanţii Beez spun să este un drum lung şi că momentan se focusează pe creşterea credibilităţii platformei şi consolidarea poziţiei acesteia ca platformă de economisire. În prezent, echipa Beez este formată din nouă angajaţi.

  • Avanpremiera bucureşteană a noii pelicule semnate de Radu Jude are loc pe 10 septembrie

    Lungmetrajul “Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, recompensat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary 2018, a fost desemnat, recent, drept propunerea României pentru o nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza în 2019.

    Filmul va fi proiectat în avanpremieră pe 10 septembrie, de la ora 19.30, la Cinema Elvire Popesco din Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au obţinut o sumă uriaşă pentru a dezvolta un tratament care regenerează orice. Compania vrea să rezolve una dintre cele mai mari probleme ale bărbaţilor

    Sammued, o companie privată de biotehnologie cu o valoare de piaţă de 13 miliarde de dolari, a primit o finanţare de aproape 440 de milioane de dolari pentru a dezvolta un tratament revoluţionar care ar putea regenera orice, de la păr, piele, oase şi articulaţii.

    Anterior, compania a mai obţinut fonduri din partea unor bancheri, cu care a pornit diferite studii. Ceea ce compania şi-a propus este să stimuleze acţiunea celulelor care ar putea împiedica apariţia unor boli.

    Samumed dezvoltă în prezent şapte studii clinice, dintre care două – unul pentru un tratament împotriva căderii părului şi cealaltă împotriva osteoartritei fiind gata de apropabre, două dintre acestea – una pentru a trata o forma comuna de cadere a parului si o alta pentru a trata osteoartrita – sunt gata să primească aprobare din partea FDA (The Food and Drug Administration – echivalentul organismului local Agenţia Naţională a Medicamentului).

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 august 2018

    COVER STORY: Capitalismul ucide căsătoria?

    Statisticile arată că numărul anual al căsătoriilor a scăzut în România cu peste 50.000 în ultimii 30 de ani. În acelaşi interval de timp, vârsta medie la care se căsătoresc tinerii a crescut cu peste şase ani. De ce nu mai vor românii să se căsătorească şi care sunt consecinţele acestui fenomen?

    EVENIMENT: Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii

    BURSĂ: Cum s-a “topit” oferta ALRO Slatina

    BANKING: Faţă în faţă cu strategia…

    RESURSE UMANE: CV vs. personalitate
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Antreprenor global – în serie

    „Am început în această industrie când eram tânăr, aveam 32 de ani şi un background deja format în alt sector”, povesteşte Jesper Nielsen, omul care stă în spatele transformării uneia dintre cele mai mari companii din domeniul bijuteriilor, Pandora. Anul trecut, aceasta a generat vânzări de 2,95 de miliarde de euro. Compania şi-a câştigat popularitate şi pe piaţa locală, unde în 2016, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, a înregistrat o cifră de afaceri de 74,4 milioane de lei.
    Jesper Nielsen a obţinut în 2005 drepturile exclusive de vânzare a bijuteriilor Pandora, până la acel moment o companie de mici dimensiuni, şi a reuşit să ajungă în doar patru ani la venituri de 100 de milioane de euro. „Am fost fascinat de procesul de business care înconjoară bijuteriile, este ceea ce numim o industrie lentă, dar şi una care are un public extrem de mare – femeile din lumea întreagă. Nu există femeie care o să spună, vreodată, «am destule bijuterii»”, descrie Nielsen piaţa pe care activează. El are deja 16 ani în industrie şi nu se vede făcând altceva.
    Nielsen spune că povestea lui se aseamănă cu visul american: s-a urcat în maşină, a condus din Danemarca în Germania şi a început să bată la toate uşile, încercând să vândă bijuterii: „Am creat businessul de la zero, eu am fost primul angajat“.
    Recunoaşte că nu se pricepea atât de bine la bijuterii, dar norocul a făcut să aibă în jurul său doamne care să îl înveţe cum trebuie să arate produsele. De altfel, mărturiseşte că şi acum cunoştinţele sale legate
    de bijuterii sunt limitate, el ocupându-se în principal de partea de business. „Eu nu am creat bijuterii, dar am avut grijă ca bijuteriile să ajungă la femei din lumea întreagă”, îşi descrie el, metaforic, activitatea.
    În ceea ce priveşte exitul din Pandora, spune că acesta a venit ca urmare a expansiunii rapide: „Vine un moment în viaţa fiecărui antreprenor când businessul devine prea serios. Ne place să facem business, dar vrem să ne şi distrăm ocupându-ne de business. Pandora crescuse atât de mult, încât ajunsesem să petrec zile întregi în şedinţe, ceva ce nu îmi doream. Prefer să călătoresc, să am întâlniri cu angajaţii, să îi motivez; cumva, am lăsat Pandora să ajungă prea mare.” Având în vedere de succesul de care se bucura Pandora la nivel global, găsirea unui investitor care să preia compania nu a ridicat probleme. Pandora s-a listat pe bursă în 2011, iar Jesper Nielsen a renunţat la funcţia de CEO un an mai târziu, pentru ca în 2015 să vândă şi ultimul pachet de acţiuni deţinut.
    Atunci când părăseşti o afacere de asemenea dimensiuni, explică Nielsen, există clauze neconcurenţiale pe care trebuie să le respecţi. La momentul expirării respectivei clauze, el a pornit un nou business în Statele Unite, tot în domeniul bijuteriilor, pe care l-a vândut după alţi trei ani unui grup de investitori privaţi danezi.
    Danezul spune că personajul care îl inspiră este Amancio Ortega, fondatorul Inditex, pentru că acesta a găsit reţeta prin care să schimbe lumea. „Nu avem o companie ca Zara în industria noastră, aşa că am luat-o încă o dată de la capăt.“
    Noul business despre care vorbeşte el este Amazing Jewelry, pornit în urmă cu doi ani şi care a ajuns recent şi în România. „Am început în iunie 2016, la Copenhaga, iar magazinul acela există şi în ziua de azi. Am început apoi să extindem businessul în mai multe ţări, şi asta am făcut în ultimele 18 luni, ajungând să fim prezenţi pe 15 pieţe.” În următorul an, produsele Amazing Jewelry vor fi disponibile clienţilor din peste 50 de pieţe din lumea întreagă, inclusiv China, Statele Unite şi majoritatea ţărilor din Europa.
    Investiţia iniţială într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, incluzând aici stocul de marfă, amenajarea şi chiria. În comparaţie, costurile necesare deschiderii unui magazin de prezentare Pandora se ridicau la 300.000 de euro, explică danezul. „Am modificat multe lucruri, am scăzut preţul produselor, am făcut tot ce se putea ca să menţinem costurile la un nivel scăzut.“ Doar în luna iunie compania a inaugurat 18 magazine noi de prezentare; în următoarele 12 luni, planul de afaceri prevede deschiderea a 112 noi unităţi.
    „Repet, ne inspirăm destul de mult de la ceea ce a făcut Inditex cu Zara: vrem să vindem produse multe şi la un preţ corect, nu suntem ieftini pentru că bijuteriile nu au fost niciodată ieftine, dar încercăm să livrăm produse de calitate în locaţii premium la un preţ avantajos. Acesta e modelul de business”, remarcă el.
    Dincolo de preţ, Nielsen explică faptul că designul magazinelor e unul modern, diferit de cele tradiţionale care „tind să arate ca nişte muzee“. „În ceea ce priveşte realizarea efectivă a bijuteriilor, nu avem doar designeri, ci oameni care observă trendurile. Am o echipă de fete care studiază în permanenţă ce e la modă, spre exemplu dacă se poartă sau nu perle, astfel încât să avem tot timpul în magazin produse pentru toate gusturile“, explică el.
    Toate bijuteriile sunt produse în Asia, principala fabrică aflându-se în Thailanda, iar modelele sunt realizate de peste 1.000 de designeri.
    „2017 a fost un an foarte bun, profitul fiind de 7,4 milioane de franci elveţieni (compania este înregistrată în Elveţia – n.red.). Am derulat multe afaceri în Danemarca şi am fost mulţumiţi, dar sistemul de taxare e foarte complicat, în vreme ce elveţienii sunt mult mai deschişi din acest punct de vedere. Modul în care generăm bani e unul simplu: din drepturile de folosire a mărcii şi din licenţe. Practic, noi vindem drepturile de a distribui brandul în jurul lumii, iar asta e ceva foarte profitabil”, descrie el modelul de business.

    Poziţionare, poziţionare, poziţionare. Şi apoi oameni
    Aşa descrie Jesper Nielsen esenţa unei afaceri în domeniul bijuteriilor, fie că e vorba de Amazing Jewelry sau de primul său business, Pandora. „În Bucureşti nu mai poţi deschide un magazin în afara mallurilor, dar în alte oraşe modelul poate fi aplicat. Depinde foarte mult de piaţă, în Italia spre exemplu ne pregătim să deschidem un magazin stradal (magazinul a fost între timp inaugurat – n.red.).“ El vorbeşte apoi de oameni, amintind un principiu valabil în cazul oricărui business: „Dacă ai grijă de oamenii tăi, atunci afacerea va avea succes“.
    În ceea ce priveşte România, compania e prezentă cu două magazine în Bucureşti şi unul în Timişoara; în septembrie va fi inaugurat şi magazinul din Cluj, urmând apoi celelalte oraşe mari – Iaşi, Braşov şi Constanţa. „Suntem extrem de selectivi atunci când vine vorba de locul unde vom deschide un nou magazin. Cel de aici, din Promenada, e poziţionat perfect”, spune danezul arătând spre magazinul de-abia inaugurat. „Trebuie să aştepţi, să fii răbdător, dar şi să ai puţin noroc în astfel de situaţii. De fapt, jumătate din businessul nostru e aşteptarea unui loc potrivit pentru magazin.“
    În momentul de faţă, cele mai profitabile magazine sunt cele din Germania, dar fondatorul Amazing Jewelry se aşteaptă ca acest lucru să se schimbe după lansarea în America de Nord şi China. Pentru a sprijini această afirmaţie, el notează că va deschide în China în jur de 200 de magazine. „Pentru Statele Unite nu avem încă un număr, pentru că e o piaţă care funcţionează în sistem de francize, dar am un sentiment bun şi în legătură cu evoluţia de acolo.“
    Atunci când partenerii deschid un nou magazin, implicarea sa e minimă; ei îl sună, comandă produsele şi îl anunţă în ce zi va fi deschis magazinul.
    Cât de multe se poate extinde compania? Calculul lui Jesper Nielsen e unul cât se poate de simplu: există 7.700 de malluri în lume, prin urmare pot exista 7.700 de magazine. „Eu sunt un om al numerelor, calculez câte spaţii există şi asta îmi spune câte magazine Amazing Jewelry pot fi. Multe dintre magazine vor eşua, dar multe altele vor avea succes, iar noi îi aşteptăm întotdeauna pe cei care reuşesc.“
    Danezul spune că nu se gândeşte niciodată la exit atunci când porneşte o afacere, pentru că nu ştie ce îi va aduce ziua de mâine. „Nu mă gândesc la asta, muncesc ca un nebun şi aştept să văd ce se întâmplă. Urmezi energia, urmezi firea naturală – de-asta am şi gândit un model de business care să nu necesite o companie mare. O să am distribuitori şi francizaţi în lumea întreagă, dar compania în sine nu ar trebui să aibă mai mult de 10 angajaţi. Pentru mine, ăsta e un lucru bun, pentru că nu vreau să conduc mii de oameni.“
     

  • Conserve contra artă

    Pentru a convinge oamenii să doneze, acesta le-a propus să le dea la schimb o lucrare de-a sa pentru fiecare conservă oferită unei organizaţii care adună mâncare pentru cei fără posibilităţi materiale în oraşul său natal Sheffield, scrie BBC.

    Ca să-şi ţină promisiunea, artistul a pregătit lucrări de-ale lui aplicate pe cutii de conserve goale şi, spre surprinderea sa, publicul a stat la coadă să doneze, venind pregătit cu un număr mare de conserve ca să primească la schimb cât mai multe imagini realizate de artist. Ideea de a-şi prezenta lucrările în acest mod nu este ceva neobişnuit, el evitând galeriile de artă, după ce a fost refuzat pe când căuta un loc pentru prima sa expoziţie, pe care a organizat-o într-un pub, alegând apoi să expună în vechi fabrici.