BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Raluca Turcan îi cere lui Ludovic Orban să urgenteze aprobarea legii consumatorului vulnerabil

    Prin intermediul unui comunicat de presă, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, a solicitat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să accelereze demersurile pentru adoptarea a două proiecte de acte normative iniţiate de minister, ambele aflate în procedură de urgenţă: proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic şi proiectul de lege privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

    Solicitarea privind consumatorul vulnerabil este adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban. Ministrul Raluca Turcan vrea ca proiectul să fie aprobat până în octombrie, iar legea să se aplice de anul viitor.

    „Intenţia noastră este ca legea privind protecţia consumatorului vulnerabil să se poată aplica începând de anul viitor, pentru că noua lege prevede atât creşterea numărului de beneficiari, cât şi a cuantumului sprijinului acordat”, a declarat Raluca Turcan, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.

    Proiectul de lege vizează creşterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul – de la 800 lei la 810 lei pe persoană din familie, respectiv de la de la 1.082 lei la 1.445 lei pentru persoana singură.

    Documentul introduce suplimentul pentru energie în cuantum egal pentru toate gospodăriile, acordat pe tot parcursul anului, iar plata ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu lemne pentru beneficiarii ajutorului social se va prelua din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi nu va mai fi în sarcina directă a autorităţii administraţiei publice locale.

    Prin adresa transmisă preşedintelui Senatului, Anca Dragu, ministrul Muncii solicită accelerarea procedurilor pentru adoptarea, până la sfârşitul lunii septembrie a proiectului de lege privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

    „Proiectul dă posibilitatea persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, de a opta între continuarea activităţii până la împlinirea vârstei de 70 de ani şi încetarea raportului de muncă sau a raportului de serviciu în sistemul public”, scrie în comunicatul de presă.

    Concret, pensionarii din sistemul public au posibilitatea să primească fie pensia integrală, fie salariul lunar corespunzător funcţiei ocupate până la împlinirea vârstei de 70 ani în cazul în care optează pentru prelungirea activităţii în sistemul public.

  • Premierul Florin Cîţu : Proiectul legislativ al noii bănci de stat, Banca Naţională de Dezvoltare, este în proces de avizare; ea va prelua atribuţii din celelalte companii financiare de stat

    Premierul Florin Cîţu a declarat joi, la predarea mandatului de ministru de finanţe, că proiectul legislativ al noii bănci de stat, Banca Naţională de Dezvoltare, este în proces de avizare şi că ea va prelua atribuţii din celelalte companii financiare de stat.

    El a mai spus că noul ministru de Finanţe, Dan Vîlceanu, trebuie să organizeze un grup de lucru pentru găsirea unor soluţii, astfel încât noua bancă să preia multe din atribuţiile celorlalte companii financiare de stat.

    Florin Cîţu nu a precizat însă ce înţelege prin companii financiare de stat şi dacă sunt incluse şi cele două bănci, CEC Bank şi Eximbank.

    România are multe instituţii prin care se derulează garantarea unor credite, precum Fondul Naţional de Garantare, Fondul de Contragarantare, etc.

    Proiectul Băncii Naţionale de Dezvoltare are o vechime de peste 6 ani şi a trecut prin guvernarea Cioloş, PSD, Orban şi Cîţu .

    Una din variante discutate era ca noua bancă să fie făcută pe structura Eximbank, unde garantarea ar fi rămas la noua entitate, iar partea de corporate ar fi plecat la Banca Românească , pe care a cumpărat-o Eximbank în urmă cu trei ani. Dar acest proiect nu a fost îmbrăţişat de actuala guvernare, astfel încât varianta de acum indică realizarea unei noi entităţi.

     

    Opinie

    De şase ani, şase guverne au lucrat şi lucrează încă la cel mai secret şi cel mai complex proiect din istoria României: celebra Bancă Naţională de Dezvoltare, un proiect al competenţei guvernamentale în dezvoltarea businessului românesc. Membrii Consiliului de Administraţie sunt: Cioloş, Grindeanu, Tudose, Teodorovici, Dăncilă, Orban, Cîţu şi Ghinea


     

  • Veştile bune curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România.Toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu pot deschide şampania

    Ministerul Muncii a lansat, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2021, care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să crească începând din această toamnă

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,01 lei şi se doreşte ca aceasta să crească la 20,09 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,00 lei la 20,01 lei.

    “Pentru semestrul II al anului 2021, începând cu luna octombrie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,09 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominala (…)se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2022 respectiv, februarie 2022 şi martie 2022.”, conform documentului oficial.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale  şi publicat în Monitorul Oficial.

  • Distribuitorul de muştar şi sosuri Sitemani din Braşov a devenit producător de energie verde cu un proiect de 155.000 de euro implementat de E.ON Energie România

    Compania braşoveană Sitemani, business de peste 20 mil. lei controlat de doi antreprenori români, care produce muştar, diverse tipuri de sosuri şi zacuscă, a finalizat implementarea unui proiect de producere a energiei verzi, cu ajutorul E.ON Energie România, în valoare de peste 155.000 de euro.

    Unitatea electrică fotovoltaică generează anual 155,7 MWh şi asigură 14,35% din consumul anual de energie al companiei.

    „Centrală fotovoltaică ne asigură o sursă independentă de energie, contribuie la creşterea eficienţei economice prin reducerea costurilor cu energia electrică şi ne ajută în acelaşi timp să devenim mai sustenabili”, spune Marius Teodor Şari, director general al Sitemani.

    Proiectul are o putere instalată de 140,7 kWp şi cuprinde 420  de panouri fotovoltaice instalate pe o suprafaţă de 1.000 metri pătraţi pe acoperişul fabricii pe care compania o operează în Sibiu. Punerea în funcţiune acestuia contribuie la protejarea mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 38 tone pe an.

    “Creşte tot mai mult interesul pentru energia din surse regenerabile şi suntem convinşi că împreună cu partenerii noştri, actuali şi viitori, vom deveni actori din ce în ce mai importanţi în procesul de tranziţie spre noua lume a energiei: mai verde şi sustenabilă”, adaugă Claudia Griech, director general E.ON Energie România.

    În ultimii trei ani, E.ON a construit şi predat la cheie 55 de centrale fotovoltaice cu puteri între 60 – 1.600 kWp totalizand 13 MW putere instalata pentru 41 de companii din variate sectoare ale economiei. Au fost montate circa 40.000 de panouri fotovoltaice care generează în total 17 GWh de energie solară şi contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 3.900 tone pe an.

  • Şeful UiPath este nemulţumit de eticheta „cel mai bogat om din România“. Ceea ce contează este că UiPath este cea mai mare firmă din România

    Daniel Dines, cofondatorul UiPath, s-a declarat nemulţumit în interviul cu portalul sifted.eu (un proiect al Financial Times) de eticheta de „cel mai bogat om din România”, primită de la presa locală, etichetă care i-ar fi adus doar dezavantaje din punct de vedere personal.

    „Pe asta s-a concentrat presa românească. Nu şi-au dat seama cât de mare era UiPath. Nu au înţeles că este cea mai mare companie din România “, a declarat Dines, adăugând că banii nu înseamnă atât de mult pentru el în „schema mai largă a lucrurilor”.

    În mod ironic însă, chiar şi articolul de pe portalul sifted.eu, subtitlul textului conţine exact eticheta care-l enervează pe Dines: „Întâlniţi-l pe omul din spatele maşinilor: cofondatorul UiPath Daniel Dines, cel mai bogat om din România”. ZF a scris recent despre explozia businessului raportat de UiPath în România, însă bazându-se doar pe datele disponibile până în 2019, care au devenit publice recent, în condiţiile în care UiPath nu publică date detaliate pentru fiecare ţară iar pe site-ul Finanţelor nu apare bilanţul contabil al firmei pe 2020.

    Datele disponibile până la nivelului anului 2019 arată însă clar: creşterea explozivă la nivel global a producătorului de roboţi software UiPath s-a reflectat şi în cifrele raportate de entitatea din România, proiectul condus de Daniel Dines devenind astfel, după cifra de afaceri, una dintre cele mai mari firme de profil din industria locală. Datele arată că UiPath a avut în România în 2019 afaceri de 645 mil. lei, mai mari de peste două ori (144%) faţă de anul anterior, ceea ce a propulsat firma în top 5 jucători din software din România.

    Spre comparaţie, în 2019 UiPath a raportat la nivel local afaceri mai mari decât cele ale germanilor de la SAP sau decât americanii de la Amazon. Ce s-a întâmplat în 2020 se va putea calcula doar după ce UiPath trimite bilanţul la Ministerul Finanţelor, iar acesta va deveni disponibil public, sau după ce compania va publica din proprie iniţiativă aceste date.

  • Uniunea Europeană îngheaţă planul de taxă digitală. Proiectul urma să genereze o impozitare mai echitabilă a multinaţionalelor

    Planurile Uniunii Europene de a dezvălui un nou plan de taxă digitală spre sfârşitul lunii iulie au fost amânate, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Deutsche Welle.

    „Reuşita procesului va necesita de un impuls final din partea tuturor părţilor şi Comisia Europeană s-a angajat deja în acest efort. Aşa că am decis să putem în aşteptare procesele de creare a unei taxe digitale”, spune Daniel Ferrie, un purtător de cuvânt al organului executiv al UE.

    Mişcarea vine în urma unor eforturi intense de lobby din Statele Unite privind adoptarea unei taxe digitale în blocul celor 27 de ţări europene, autorităţile americane temându-se că proiectul va lovi destul de puternic  giganţii tech din SUA.

    Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, spune că proiectul global al grupului G20 şi Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind taxarea cu 15% a veniturilor multinaţionalelor include un acord „de desfiinţare a taxelor digitale existente pe care SUA le-a clasificat drept discriminatorii şi implică evitarea unor măsuri similare în viitor”.

    Adevăratul capitalist: Amazon nu a plătit în 2020 niciun impozit pe profit în Europa, în ciuda faptului că a înregistrat vânzări de 44 de miliarde de euro

    „Totul depinde de modul în care vor dori să acţioneze Comisia Europeană şi membrii Uniunii Europene. Însă aceste state au fost de acord să renunţe la taxele care discriminează firmele americane”, adaugă Yellen.

    Trei ţări europene – Irlanda, Ungaria şi Estonia – au refuzat până acum să semneze acordul.

    Irlanda a reuşit deja să atragă unele dintre cele mai puternice companii din Statele Unite, precum Google şi Apple. Dublinul vrea ca taxa impozitului pe profit să fie menţinută la 12,5%.

     

  • Elon Musk, tot mai aproape de a-şi îndeplini visul din cadrul SpaceX: În doar câteva săptămâni, proiectul Starlink va oferi acces la internet de mare viteză în aproape toată lumea

    Reţeaua de sateliţi a lui Elon Musk, Starlink, va oferi acces la internet în bandă largă în aproape toată lumea începând cu luna august, excepţiile fiind reprezentate de regiunile polare, notează Bloomberg.

    Space Exploration Technologies Corp. (SpaceX), cu o valoare de circa 74 de miliarde de dolari, a lansat până acum aproximativ 1.500 de sateliţi, în timp ce operaţiunile Starlink sunt prezente în peste zece ţări, a declarat Musk în timpul unei conferinţe de zilele trecute. Investiţiile totale ale reţelei vor fi cuprinse între 5 miliarde şi 10 miliarde de dolari înainte ca fluxul de cash să intre în teritorii pozitive, a adăugat miliardarul.

    Musk este de părere că Starlink va avea nevoie de 20-30 de miliarde de dolari pentru a-şi menţine poziţia la un nivel competitiv. Serviciul, care are deja peste 69.000 de utilizatori activi, ar putea atinge o jumătate de milion în următoarele 12 luni.

    „Ţelul nostru este să nu intrăm în faliment. Dacă reuşim în această privinţă, ne vom putea gândi la următorul pas”, glumeşte antreprenorul.

    SpaceX intenţionează să ofere internet de mare viteză către 5% din populaţia globului, mai exact în regiunile în care nu pot ajunge reţelele convenţionale de wireless şi fibră optică. Musk susţine că a încheiat acorduri cu doi operatori telecom, Starlink urmând să le furnizeze aşa-zisele „porţiuni backhaul”, care cuprind legăturile dintre subreţele şi reţeaua de bază.

    În prezent, reţeaua de sateliţi mişcă 30 de terabiţi de date pe secundă, Musk luând în vizor un timp de răspuns al reţelei de sub 20 de milisecunde.

    Compania plănuieşte să lanseze anul viitor o nouă versiune de sateliţi care ar putea acoperi zonele polare.

     

  • Berlinul ia în vizor cel mai mare proiect de dezvoltare de la căderea comunismului încoace. Fostul aeroport Tegel, un simbol al Războiului Rece, a devenit o oportunitate imensă pentru capitala germană, marcată de lipsa planurilor majore de infrastructură

    Când Berlinul a ajuns la apogeul focarelor de coronavirus, autorităţile au transformat vechiul aeroport Tegel într-un centru de vaccinare, trezind la viaţă construcţia ridicată în timpul Războiului Rece. Acum, pe măsură ce cazurile continuă să scadă, oraşul se găseşte faţă în faţă cu o oportunitate de 5 milioane de metri pătraţi, scrie Bloomberg.

    Locaţia, de două ori mai mare decât suprafaţa statului Monaco, se poate transforma într-o zonă cu acces limitat pentru automobile, putând să ofere locuinţe unui număr de peste 10.000 de oameni şi un parc tehnologic de ultimă generaţie în jurul celebrului terminal în formă de hexagon din cadrul Tegel. Aproape jumătate din spaţiu urmează să dedicat unei rezervaţii naturale, iar apa de ploaie va fi conservată ca parte a unui concept de sustenabilitate.

    Este cel mai mare proiect de la căderea Zidului Berlinului din urmă cu 32 de ani. Însă, având în vedere că alegerile sunt tot mai aproape şi autorităţile sunt din ce în ce mai presate cu privire la situaţia pieţei imobiliare, există o şansă ca planul să se împotmolească, subliniind astfel lipsa de proiecte majore de infrastructură din Berlin de-a lungul ultimelor trei decenii.

    „Absenţa unor agende politice şovăielnice este vitală în cazul de faţă”, spune Philipp Bouteiller, CEO-ul Tegel Projekt GmbH, compania deţinută de oraş care gestionează eforturile de dezvoltare.

    Reabilitările aeroporturilor tind să fie contestate în majoritatea oraşelor mari, de vreme ce volumul de teren deschis construcţiilor aduce mizele la un nivel cât mai ridicat. Procesele de reconstrucţie ale aeroportului Kai Tak (Hong Kong) şi terminalului Ellinikon (Atena) au generat discuţii aprinse în ceea ce priveşte viitoarele priorităţi şi echilibrul dintre interesele private şi binele public.

     

     

    În Berlin, unde oraşul încearcă să îşi privească trecutul ca pe un paradis neconvenţional care ar duce la crearea unui hub important de startup-uri, Tegel are toate şansele să devină cel puţin la fel de controversat, natura politică a proiectului fiind scoasă în evidenţă încă de la început. De altfel, primele serii de propuneri s-au concentrat asupra modului în care construcţia va veni în ajutorul oraşului.

    „Proiectul Tegel GmbH este 100% o filială a Berlinului”, spune Regula Luescher, secretară pentru dezvoltarea urbană a capitalei germane.

    Procesele de reconstrucţie – cu un cost estimat la 8 miliarde de dolari în bani publici şi privaţi – vor începe după ce compania de management va primi drept de proprietate, mai exact pe 5 august.

    Data marchează o întârziere de câţiva ani, întrucât aeroportul a rămas activ mult mai mult decât se estimase iniţial din cauza inaugurării aeroportului Berlin Brandenburg Willy Brandt (BER). Deschiderea a avut loc în toamna anului trecut după o întârziere de aproximativ nouă ani.

    În prezent, noul proiect intenţionează să abordeze problema supraaglomerării din Berlin, oferind spaţiu pentru 5.000 de studenţi şi 20.000 de locuri de muncă în parcul industrial Urban Tech Republic, fiind dedicat în proporţie de 40% locuinţelor sociale.

    Planul ar putea fi dus la bun sfârşit într-o perioadă de 20-30 de ani.

     

  • Ce este Mollie, startup-ul de plăţi care a devenit al treilea cel mai mare fintech din Europa: Proiectul cu origini olandeze este evaluat la 6,5 miliarde de dolari

    Startup-ul de plăţi Mollie a devenit unul dintre cele mai mari fintech-uri din Europa, în contextul în care compania era relativ necunoscută înainte de pandemia de Covid-19, potrivit CNBC.

    Procesatorul de plăţi online lansat din Amsterdam a devenit „unicorn” în septembrie 2020, întrucât antreprenorul olandez Adriaan Mol a fondat compania încă din 2004.

    Săptămâna aceasta, Mollie a anunţat că a atras o rundă de finanţare de 800 de milioane de dolari, în urma căreia startup-ul a fost evaluat la 6,5 miliarde de dolari. Astfel, Mollie a devenit al treilea cel mai mare unicorn fintech din Europa, conform datelor CB Insights

    Fondatorul Mollie a explicat că această companie a început ca un business de mesagerie, însă a pivotat ulterior spre plăţi.

    Shane Happach, actualul CEO al Mollie, a declarat că startup-ul a optat pentru o creştere organică timp de mai mulţi ani, înainte de a atrage în 2019 prima finanţare externă. Un an mai târziu, Mollie atrăgea o rundă de 100 de milioane de dolari, condusă de investitorul TCV.

    „Încercăm să construim o companie de 100 de miliarde de dolari. Ştim că durează mult timp şi că va necesita capital”, a subliniat Happach.

    Cea mai recentă rundă de finanţare a Mollie a fost condusă de o divzie a gigantului Blackstone, iar ceilalţi inestitori au fost EQT, General Atlantic, HMI Capital şi Alkeon Capital.

    Săptămâna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că speră ca Europa să producă cel puţin 10 companii de 100 de miliarde de dolari până în 2030. Startup-urile europene au atras 45,9 miliarde de euro până acum în 2021, conform datelor Dealroom.

    „Această rundă de finanţre scoate în evidenţă încrederea pe care o are Blackstone în Europa în ceea ce priveşte potenţialul de creştere”, au declarat reprezentanţii Blackstone.

    În cazul Mollie, compania a anunţat că este deja profitabilă şi plănuieşte să utilizeze fondurile atrase pentru a se extinde la nivel internaţional, atât în Europa , cât şi în regiuni precum Asia şi America Latină. Startup-ul are 480 de angajaţi şi vrea să ajungă până la 780 în următoarele luni.

  • Investiţie de 69 mil. euro pentru realizarea centurii municipiului Beiuş, judeţul Bihor

    Consiliul Judeţen Bihor a aprobat proiectul de hotărâre privind indicatorii tehnico-economici pentru realizarea centurii municipiului Beiuş, un proiect de 69 mil. euro, fără TVA, finanţat din fonduri externe nerambursabile prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, din fonduri de la bugetul de stat şi de la bugetul CJ Bihor.

    Lungimea traseului este de 7,33 km, iar şoseaua va avea două benzi de circulaţie, câte una pe sens. Proiectul presupune construirea a patru poduri şi a trei pasaje, cu o lungime totală de 1,85 km. Durata de realizare a investiţiei ’’Varianta ocolitoare Ştei (Beiuş) – etapa I – Centura Beiuş’’ este de 18 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

    ’’Ne propunem ca după aprobarea proiectului în comsia tehnico-economică a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe care sper să o obţinem în prima jumătate a lunii iulie, să demarăm procedura de licitaţie pentru desemnarea unui constructor. Documentaţia pe care o avem este la stadiul de Proiect Tehnic (PT), deci nu va mai fi nevoie de o durată de proiectare. Estimăm că, dacă nu vor fi contestaţii, cel mai târziu în primăvara anului viitor vom putea începe efectiv lucrările, prognozând că la finalul anului 2023 centura va fi gata”, a precizat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.