BusinessMagazin

Tag: pret

  • Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator Re:Rise: „Faptul că o clădire nu are bulină nu înseamnă în niciun caz că ar fi sigură în caz de cutremur”

    Pe 4 martie s-au împlinit 45 de ani de la ultimul mare cutremur din România şi, chiar dacă amintirile tragediei au rămas întipărite în memoria colectivă a românilor, informaţiile referitoare la vulnerabilităţile clădirilor în care trăim sunt în continuare neclare. Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re: Rise, a vorbit în cadrul ediţiei speciale a webinarului  Real Estate. Real Talk  realizat de Storia.ro,  în parteneriat cu Business MAGAZIN, despre cele mai răspândite mituri legate de cutremur, inclusiv cel referitor la cunoscuta bulină roşie. 

    Re:Rise reprezintă o asociaţie de voluntari cu activităţi axate pe reducerea riscului seismic, iar printre cele mai recente proiecte ale acesteia se numără un studiu realizat împreună cu Storia.ro axat pe analizarea unei serii de mituri pe care cei mai mulţi dintre noi le consideră drept adevăruri referitoare la vulnerabilităţile clădirilor. În cadrul studiului, au măsurat diferite percepţii ale românilor şi au observat în ce măsură aceste percepţii sunt accentuate sau diminuate în funcţie de anumite caracteristici demografice şi au testat, de asemenea, în ce măsură oamenii tind să creadă aceste mituri: „Am observat, de pildă, că riscul seismic este o temă mult mai prezentă în mentalul cuiva care trăieşte în afara arcului carpatic, zonă mai supusă hazardului seismic, decât în cazul celor din zonele intracarpatice, cum ar fi judeţele din Transilvania”.

    Matei Sumbasacu observă că există oameni informaţi şi care ştiu la ce să se uite când vine vorba despre mutarea într-o locuinţă nouă, dar majoritatea nu cunoaşte aceste aspecte. 

    Spre exemplu, puţini ştiu că formularea „fără risc seismic” reprezintă un mit, în contextul în care nu există clădiri fără un risc seismic în zonele predispuse la cutremure. „Într-o zonă expusă hazardului seismic, unde se întâmplă cutremure, nu există clădiri fără risc seismic, există clădiri care au un nivel de risc seismic scăzut şi clădiri cu un nivel mare de risc seismic, dar nu există clădiri fără niciun fel de risc. Nu există clădiri invulnerabile la cutremur, nici măcar centrala de la Cernavodă sau Casa Poporului nu sunt într-o astfel de categorie. Acea formulare are legătură cu faptul că acea clădire nu se găseşte pe listele de clădiri expertizate”, explică Matei Sumbasacu. 

    Listele clădirilor expertizate includ acele clădiri la care s-a uitat cineva şi a înregistrat oficial rezultatul expertizării la Primărie, dar mai sunt multe alte clădiri care nu au fost expertizate -nici măcar 2% din fondul construit al Bucureştiului nu a fost expertizat din punct de vedere seismic. În acest context, ar fi de preferat ca o clădire să fie încadrată într-o clasă de risc seismic III sau IV, care reprezintă clasele cele mai sigure, decât să nu apară pe o astfel de listă, fiindcă acest lucru înseamnă doar că nu s-a uitat nimeni la acea clădire. „Dacă clădirea respectivă nu are bulină, există mai multe riscuri. Există riscul ca, în primul rând, aceasta să fie încadrată în clasa I de risc seismic, adică să aibă bulină, dar bulina să nu apară pe faţadă. S-au demontat foarte multe buline – în Bucureşti şi în alte părţi. De fapt, foarte multe buline roşii nici nu prea există; cel puţin în Bucureşti, cam toate bulinele roşii s-au transformat în buline albe ca urmare a faptului că soarele le-a decolorat.”

    În prezent, există foarte multe clădiri pentru care ştim că riscul este la fel de mare, precum la cele din clasa I de risc seismic, dar care nu au bulină, fiindcă sunt incluse în aşa-numitele categorii de urgenţă, aflate în listele de pe site-ul Primăriei şi clasificate în baza unor criterii mai vechi: „În acele categorii de urgenţă găsim clădiri care au fost expertizate în anii ‘90 după alte standarde şi alte metode de clasificare a vulnerabilităţii şi au fost găsite ca fiind foarte vulnerabile, iar după 1997 s-a schimbat sistemul de clasificare”. 

    Pe listele din Bucureşti se află aproximativ 1.500 de clădiri înscrise în categoriile de urgenţă, clădiri care la reexpertizare(care este obligatorie pentru acele clădiri) ar intra, foarte probabil, în clasa I de risc seismic. Aşadar, când vorbim despre faptul că o clădire nu are bulină trebuie să analizăm dacă respectiva clădire apare pe lista categoriilor de urgenţă (situaţie ce înseamnă că ar putea fi inclusă în clasa I de risc seismic),  dacă ar merita bulină, o aşteaptă sau este înscrisă în clasa a II-a de risc seismic. Aceasta din urmă se referă la clădirile în cazul cărora există un risc major de avarii structurale în cazul unui cutremur. Pe scurt, faptul „că o clădire nu are bulină nu ne spune în niciun caz că ar fi sigură”.

    Clasa a III-a de risc seismic include clădirile în care se aşteaptă avarii în cazul unui cutremur mare, dar non-structurale, iar clasa a IV-a de risc seismic încorporează clădirile al căror comportament este în linie cu standardele actuale, acele clădirice s-ar comporta la fel de bine ca o clădire nouă.

    De ce nu au fost expertizate toate clădirile din Capitală? „Nu este un deziderat expertizarea tuturor clădirilor din Bucureşti, aceasta fiind o unealtă foarte greoaie de estimare a vulnerabilităţii şi a riscului seismic la scară largă. Expertizarea unei clădiri este un proces care necesită resurse – atât umane – oameni foarte specializaţi; dar şi timp, şi bani, este un proces costisitor din toate punctele de vedere şi este foarte potrivit, atât pentru a estima vulnerabilitatea unei clădiri, cât şi pentru a propune nişte soluţii de intervenţie. Însă, pentru că expertizarea a evoluat într-un proces complicat, ne-am legat de mâini şi de picioare şi am ajuns în situaţia în care să nu vedem pădurea de copaci: ne uităm cu lupa la fiecare copac, dar nu ştim cât de mare este pădurea – adică toată vulnerabilitatea clădirilor din Bucureşti.” Matei Sumbasacu menţionează că există iniţiative la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale, reforme care au fost incluse şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care vizează dezvoltarea unei unelte care să ajute la evaluarea la scară largă a fondului construit. „E adevărat, poate ne vor scăpa nişte detalii, pasul următor ar fi să ne uităm cu lupa acolo unde va fi nevoie şi să prioritizăm expertizarea, acesta este planul pentru următorii ani.”

    Din datele pe care Re: Rise le are, incomplete până acum, există mai multe zone riscante în Bucureşti. „În mod evident vorbim despre centrul Capitalei. Oraşul a crescut concentric, cu nucleul său de clădiri, stratul cel mai vechi de clădiri fiind concentrat în mijlocul oraşului. Avem acolo, de asemenea, străzi înguste şi o posibilitate de blocare a unor segmente de drumuri după cutremur, ca urmare a faptului că vor apărea acolo dărâmături.” În cadrul asociaţiei au construit o platforma, dupacutremur.ro, unde au centralizat mai multe informaţii referitoare la starea clădirilor din Capitală, inclusiv o hartă a zonelor de dărâmături aferente fiecărei clădiri vulnerabile, din clasele I şi II de risc seismic, precum şi din categoriile de urgenţă. Din acea analiză reiese că centrul Bucureştiului are un risc foarte mare de a fi izolat, în special anumite zone din acesta, cum ar fi zona Hristo-Botev-Colţei; Calea Victoriei şi diferite străzi adiacente. Tot pe acea hartă, cei care au curiozitatea pot observa şi situaţia cartierelor „dormitor”: „Să spunem Doamna Ghica: dacă ne uităm în acea direcţie, vedem cum unele clădiri apar a fi vulnerabile, altele nu apar, acestea fiind clădiri tip, făcute de aceiaşi oameni, în acelaşi timp aproape, cu aceleaşi materiale, singurul lucru care diferă în mod semnifcativ, de la clădire la clădire, este stratificaţia geologică, straturile de pământ pe care este construită clădirea. Ne întrebăm – când vedem de exemplu la Doamna Ghica că 3 din cele 20 de blocuri identice au fost încadrate în categorii de urgenţă sau în clasa I sau II de risc seismic, ce se întâmplă cu celelalte clădiri similare?”

    Motivul este că acestea nu au fost expertizate, explică specialistul, care punctează şi că dacă o expertiză s-ar realiza în cazul acestora ar intra, foarte probabil, în clasa I sau II de risc seismic. Menţionează, de asemenea, că o problemă despre care nu se vorbeşte încă suficient şi care probabil va deveni o temă în următoarea perioadă ţine de blocurile din secţiuni tip, din cartierele dormitor. De exemplu, secţiunea OD (cu orientare dublă n.red.): „În 1977 a existat un colaps al unei secţiuni OD în cartierul Militari, iar în tot Bucureştiul există astfel de clădiri . Aceste clădiri tip au fost analizate ulterior şi s-au găsit vulnerabilităţi inerente ale acestui tip de secţiune, care apare în nenumărate locuri din Bucureşti, iar blocurile care sunt construite conform secţiunii OD sunt foarte vulnerabile. „Nu putem vorbi despre zone periculoase fiindcă nu avem suficiente date ca să facem o comparaţie între centrul Bucureştiului şi cartierele dormitor, unde nu s-au făcut atât de multe expertize şi care par astfel mai puţin vulnerabile”.

    Citiţi mai multe despre cum să identificaţi vulnerabilităţile unei clădiri în caz de cutremur, precum şi despre ce puteţi face într-o astfel de situaţie, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Matei Sumbasacu, structurist şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise. 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

  • Petrolul creşte, în contextul discuţiilor din UE privind un posibil embargo asupra Rusiei

    Contractele futures West Texas Intermediate au crescut cu 2,20 dolari, sau 1,96%, la 114,32 dolari pe baril la NYMEX, iar contractele futures Brent au crescut cu 3,18 dolari, sau 2,75%, la 118,80 dolari pe baril la Intercontinental Exchange la 0440 GMT.

    Ambele contracte se stabiliseră luni în creştere cu peste 7%/

    Miniştrii de externe ai Uniunii Europene sunt împărţiţi în privinţa deciziei de a se alătura Statelor Unite în sancţionarea petrolului rusesc, unele ţări, inclusiv Germania, susţinând că blocul este prea dependent de combustibilii fosili din Rusia.

    Arabia Saudită a avertizat că nu va purta responsabilitatea pentru întreruperile aprovizionării globale în urma atacurilor asupra instalaţiilor sale petroliere de către Houthis, aliate cu Iranul. Comentariile au fost făcute după ce grupul a tras cu rachete şi drone asupra instalaţiilor companiei petroliere de stat saudite în weekend, provocând o scădere temporară a producţiei rafinăriilor.

    Analiştii au declarat că există preocupări suplimentare cu privire la producţia OPEC+. “Estimăm că diferenţa dintre ţintele de producţie OPEC+ şi producţia reală s-a situat luna trecută la puţin peste 800.000 de barili pe zi (bpd) şi va creşte la o cifră uriaşă de 1,15 milioane de bpd în martie”, a declarat compania de consultanţă JBC Energy într-o notă.

    Între timp, stocurile de ţiţei din SUA au rămas probabil neschimbate săptămâna trecută, potrivit unui sondaj preliminar realizat luni de Reuters.

     

  • Petrolul creşte, în timp ce UE se gândeşte la o interdicţie pentru ţiţeiul din Rusia

    Preţul petrolului a urcat luni cu 3 dolari, Brent-ul depăşind 110 dolari pe baril, în condiţiile în care ţările UE iau în considerare posibilitatea de a se alătura SUA în embargoul asupra petrolului rusesc, iar un atac din weekend asupra instalaţiilor petroliere saudite a provocat nelinişte.

    Conform reutets, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 3,44 dolari, sau 3,2%, la 111,37 dolari pe baril la ora 0443 GMT, după o creştere de 1,2% vinerea trecută.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 3,54 dolari, sau 3,4%, la 108,24 dolari, peste saltul de 1,7% înregistrat vinerea trecută.

    Guvernele UE vor analiza dacă să impună un embargo petrolier asupra Rusiei.

    La începutul zilei de luni, vicepremierul Ucrainei, Iryna Vershchuk, a declarat că nu există nicio şansă ca forţele ţării să se predea în oraşul port Mariupol, asediat în estul ţării.

    Cu puţine semne de atenuare a conflictului, accentul a revenit pe întrebarea dacă piaţa va fi capabilă să înlocuiască barilul rusesc afectat de sancţiuni.

    “Un atac Houthi asupra unui terminal energetic saudit, avertismentele privind un deficit structural de producţie din partea OPEC şi un potenţial embargo petrolier al Uniunii Europene asupra Rusiei au făcut ca preţurile petrolului să sară în Asia”, a declarat într-o notă Jeffrey Halley, analist senior al OANDA. “Chiar dacă războiul din Ucraina se termină mâine, lumea se va confrunta cu un deficit energetic structural, din cauza sancţiunilor ruseşti”.

    În weekend, atacurile grupului Houthi din Yemen, aliniat cu Iranul, au provocat o scădere temporară a producţiei la o rafinărie Saudi Aramco din Yanbu, alimentând îngrijorarea pe o piaţă agitată a produselor petroliere.

    Cel mai recent raport al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi al aliaţilor, inclusiv Rusia, a arătat că unii producători continuă să nu îşi atingă cotele de aprovizionare convenite.

    OPEC+ şi-a ratat ţinta de producţie cu peste 1 milion de barili pe zi (bpd) în februarie, au declarat trei surse pentru Reuters, în cadrul pactului lor de a creşte producţia cu 400.000 bpd în fiecare lună, pe măsură ce îşi reduc drastic reducerile de producţie făcute în 2020.

  • Atenţie, şoferi: Cum se poate afla unde este cel mai mic preţ la benzină sau motorină

    În contextul creşterii preţurilor, din ultima perioadă, la carburanţi şoferii au la îndemână o aplicaţie prin care pot afla care este cel mai bun preţ, la benzină sau motorină, din zona în care se află.

    Astfel, consumatorii pot utiliza aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi pentru a afla care sunt preţurile practicate de benzinării.

    Aplicaţia Monitorul Preţurilor a fost lansată în anul 2016 pentru Bucureşti şi Ilfov, iar în anul 2019 a fost extinsă la nivel naţional.

    Conform datelor afişate de aplicaţia Monitorul Preţurilor, creşteri mari ale preţurilor carburanţilor s-au înregistrat la benzinăriile unui singur lanţ de distribuţie şi unele benzinării independente din vestul tării. Acest lucru poate fi explicat de faptul că în Ungaria preţurile carburanţilor sunt plafonate, ceea e a condus la penurie.

    Investiţia în lansarea Monitorului Preţurilor s-a ridicat la 300.000 de euro, potrivit informaţiilor publicate de ZF în 2019.

    Companiile de distribuţie a carburanţilor auto partenere a Monitorului preţurilor sunt: KMG International (Rompetrol), Lukoil România, MOL România Petroleum Products, NIS Petrol România (Gazprom), OMV Petrom SA şi Socar Petroleum.

     

  • Surpriză. După ce au intrat în companie şi au analizat în detaliu conturile, francezii de la Orange le cer grecilor de la OTE o reducere cu 24 mil. euro a sumei plătite pentru achiziţia Telekom Fix

    Grupul francez Orange, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa globală de comunicaţii, a cerut grecilor de la OTE să diminueze cu 24 de milioane de euro preţul final pentru pachetul majoritar de acţiuni al fostului monopol din telefonia fixă Romtelecom (Telekom Fix), conform unui document transmis investitorilor de grupul elen. Cererea Orange vine la câteva luni după ce francezii au avut acces complet la dosarele companiei şi au început să analizeze în amănunt conturile operatorului, odată cu demararea operaţiunilor de integrare după obţinerea tuturor autorizaţiilor de la organismele competente.

    Orange a transmis cererea pe data de 24 decembrie 2021 şi aşteaptă încă un răspuns de la partea greacă. Contractul de vânzare / cumpărare prevede această posibilitate, de ajustare a preţului final.

    Orange agrease să plătească o sumă totală de 295,6 mil. euro către grecii de la OTE pentru pachetul de acţiuni de la Telekom Fix.
     

  • Scandalul preţului benzinei. Dan Cărbunaru a anunţat valoarea amenzilor de până acum

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a verificat până acum peste 90 de benzinării şi sediul central al unei companii care are în coordonare 215 staţii, a spus Dan Cărbunaru.

    Comisarii ANPC au dat amenzi de 950.000 lei.

    În plus, au fost date şi 10 avertismente, 3 măsuri complementare de oprire temporară a prestării de servicii, 2 propuneri de încetare a practicilor comerciale incorecte, 4 decizii de încetare a practicilor comerciale incorecte deja aprobate, la care se adaugă şi ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor de încetare a practicilor comerciale incorecte – ordin adresat unei companii din România care a fost şi amendată în acest sens cu cea mai mare amendă pe care are ANPC o poate da: 100.000 de lei.

    „Decizia de încetare a practicilor comerciale incorecte implică revenirea la condiţiile comerciale oferite de operatorul economic consumatorilor înainte de momentul modificării preţurilor, ANPC considerând că nu există temei pentru majorarea de preţ practicată de operatorii economici în ultimele zile”, afirmă purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    ANAF a dat 6 sancţiuni de 140.000 lei, la care se adaugă confiscări de 1.250 lei şi suspendarea pentru 30 de zile în cazul unei benzinării. Este vorba de un punct de lucru din Satu Mare, unde au fost aplicate amenzi de 100.000 de lei şi activitatea s-a suspendat pe perioadă de o lună. Într-un punct de lucru din judeţul Sibiu s-a dat, de asemenea, o amendă contravenţională de 2.000 de lei şi a fost confiscată o sumă de bani. La un alt punct de lucru din localitatea Dumbrăviţa, judeţul Timiş, ANAF a dat o amendă de 19.000 lei. Acelaşi lucru s-a întâmplat în Botoşani, unde s-a dat o amendă de 19.000 de lei şi s-a confiscat o sumă de bani.

    În plus, în condiţiile în care mulţi români au luat carburanţi în recipiente neconforme, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a transmis avertizări şi a făcut controale.

    Până vineri dimineaţă au fost verificate 814 de benzinării şi s-au dat 672 de sancţiuni în valoare totală de 750.000 lei.

    Alte 234 de controale au fost realizate de către Inspecţia Muncii, fiind aplicate, în domeniul relaţiilor de muncă, 24 de sancţiuni şi 100 de măsuri pentru remedierea neconformităţilor. În privinţa sănătăţii şi securităţii în muncă au fost efectuate 118 controale, fiind dispuse 132 de sancţiuni, dintre care 112 avertismente şi 20 de amenzi de 111.500 lei.

  • Volatilitatea continuă: Preţul petrolului creşte cu 5% la 116,6 dolari pe baril

    Preţul petrolului creştea cu peste 5% în după-amiaza zilei de joi, în contextul în care Emiratele Araba Unite, producător OPEC, pare să se distanţeze de declaraţiile lansate ieri, conform cărora ţara din peninsula arabă va susţine creşterea producţiei în rândul statelor membre. 

    Miercuri, preţul petrolului a scăzut cu până la 17% după ce ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la Washington, Yousuf Al Otaiba, a declarat că susţine accelerarea producţiei.

    „Favorizăm majorarea producţiei şi vom încuraja OPEC să ia în considerare o serie mai ridicată de volume de producţie”, spune Al Otaiba.

    Totuşi, câteva ore mai târziu, ministrul energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail Al-Mazrouei, a dat de înţeles că vrea să atenueze mesajul lui Al Otaiba, scriind pe Twitter că ţara rămâne fidelă actualului acord OPEC+, scrie Business Insider.

    „EAU sunt dedicate acordului OPEC+ şi actualelor mecanisme de ajustare lunară a producţiei”, reiese din tweet.

    În Statele Unite, contractele futures pe Brent crude creşteau, la ora redactării ştirii, cu 5% la 116,6 dolari pe baril. Totodată, contractele futures pe West Texas Intermediate afişau un plus de 4% la 113,2 dolari pe baril, conform datelor MarketWatch.

    Petrolul a înregistrat puternice fluctuaţii de preţ în ultimele două săptămână, o urmare directă a războiului ruso-turc şi sancţiunilor impuse în acest sens de statele vestice.

    Conform unor surse citate de Bloomberg, Emiratele Arabe Unite nu s-au consultat cu alte membre OPEC+ înainte de a lansa declaraţiile de ieri şi, cel mai probabil, propunerea ambasadorului Al Otaiba a generat tensiuni în interiorul organizaţiei. Cea mai recentă întâlnire a ţărilor membre a durat doar 13 minute, iar statele OPEC au decis să îşi menţină planul de majorare a producţiei cu 400.000 de barili de petrol în luna aprilie.

    Ţările din cadrul OPEC nu au făcut referire la războiul dintre Rusia şi Ucraina, unul dintre principali factori care stau la baza creşterilor înregistrate de petrol în ultima perioadă.

     

  • Rusia avertizează: înlocuirea petrolului rusesc în Europa ar dura mai mult de un an. Interzicerea importurilor de petrol rusesc ar duce la consecinţe catastrofice şi ar împinge preţul la peste 300 de dolari pe baril

    Liderii Occidentali, precum premierul britanic Boris Johnson, cer Europei să-şi reducă dependenţa faţă de petrolul rusesc, însă liderii ruşi avertizează că o astfel de mutare ar putea împinge preţul petrolului la peste 300 de dolari per baril, potrivit BBC.

    Atât SUA, cât şi Marea Britanie îi cer Europei să reducă importurile ruseşti din sectorul energetic. Ca răspuns, vicepremierul rus Alexander Novak a avertizat că înlocuirea petrolului rusesc în Europa ar dura mai mult de un an.

    Novak a subliniat că interzicerea importurilor de petrol rusesc ar duce la „consecinţe catastrofice” pentru pieţele globale şi ar putea împinge preţul petrolului la peste 300 de dolari per baril.

    Pentru comparaţie, o astfel de evoluţie ar însemna mai mult de o dublare a preţurilor. După ce a atins un nivel record de 139,13 dolari per baril luni dimineaţă, preţul petrolului Brent a scăzut uşor până la 125 de dolari.

  • Preţurile grâului şi rapiţei au ajuns la noi recorduri: 450 euro/tonă, respectiv 850 euro/tonă, dar s-au temperat spre finalul zilei

    După ce vineri, 4 martie, grâul a spart pragul de 400 euro/tonă, astăzi a ajuns în jurul prânzului la 450 euro/tonă, iar apoi s-a termperat, la finalul zilei, bursa EuroNext de la Paris închizându-se cu grâul la preţul de 422,5 euro/tonă, în creştere cu 7,3% faţă de nivelul cu care s-a închis vineri (392 euro/tonă).

    Războiul din Ucraina nu a călcat pedala de acceleraţie însă numai pentru grâu astăzi, ci şi rapiţa a atins un nou nivel maxim, de 852,5 euro/tonă, dar s-a închis la 845 de euro/tonă, pentru vânzarea mărfii în luna mai. Faţă de vineri, preţul a crescut cu 3,4%, însă în comparaţie cu şase luni în urmă este o creştere de 50%, conform datelor EuroNext.

    Pe de altă parte, preţul porumbului s-a temperat, după ce vineri ajunsese la un moment dat la 420 euro/tonă (s-a închis la 350 de euro/tonă). Astăzi nu a depăşit 371 euro/tonă şi s-a închis la 370 euro/tonă, plus 6% faţă de vineri. În comparaţie cu şase luni în urmă, acesta are o creştere de 72%.

     

     

  • Preţul petrolului se apropie de recordul absolut, pe fondul crizelor Occidentului cu Rusia şi Iran

    Preţul barilului de petrol pe piaţa Brent a depăşit scurt timp, în cursul nopţii, nivelul de 139 de dolari, apropiindu-se, în contextul tensiunilor intense ale Occidentului cu Rusia şi Iran, de recordul absolut înregistrat în 2008, informează cotidianul Le Monde.

    Imediat după începerea tranzacţiilor electronice pe piaţa Brent, în nord-vestul Europei, preţul barilului de petrol a atins timp de câteva minute nivelul de 139,13 dolari. La aproximativ o oră de la începerea tranzacţiilor, preţul scăzuse la 130,45 de dolari.

    Recordul absolut al preţului petrolului a fost de 147,50 de dolari / baril, în cursul crizei financiare din 2008.

    Şi pe piaţa nord-americană de tranzacţionare – US West Texas Intermediate (WTI) – preţul petrolului a atins câteva minute, duminică seară, valoarea de 130,50 de dolari, potrivit agenţiei Reuters.

    Creşterea preţului petrolului este rezultatul tensiunilor dintre Occident şi Rusia, din cauza invaziei ruse în Ucraina, dar şi al amânării creşterii volumului exporturilor Iranului, din cauza impasului negocierilor pe tema relansării Acordului nuclear.