BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Iulian Zamfir, preşedintele Bella Italia şi preşedinte UGIR Regiunea SE: “Scăderea demografică în Galaţi şi Brăila este alarmantă, asta este prima componentă care ne dezavantajeză”.

    Iulian Zamfir, preşedintele grupului de firme Bella Italia şi preşedinte UGIR Regiunea SE, spune că dacă în anul 2000 Galaţi şi Brăila totalizau 600.000 de locuitori,  în anul 2020 mai adunau doar 400.000 de locuitori.

    “Scăderea demografică este alarmantă, asta este prima componentă care ne dezavantajeză. România se dezvoltă pe poli de dezvoltare economică, nu mai este cea de până în 1990 când industria era dezvoltată uniform. Polii de dezvoltare economică pârjolesc alte zone. Vedem cum Bucureştiul demografic a crescut, generaţiile tinere pleacă la Bucureşti, la Cluj, în străinătate”, a spus Iulian Zamfir, preşedinte al grupului de firme Bella Italia şi preşedinte UGIR Regiunea SE, în cadrul conferinţei ZF-ROREG/ADR/BCR- De la idee la business inteligent, cu finanţări europene Brăila.

    Regiunea de Sud-Est are nevoie de o strategie şi o dezvoltare globală pentru a deveni mai dinamică, iar resursa umană şi retenţia tinerilor trebuie să reprezinte o prioritate, a mai precizat el.

    “Este foarte importantă  resursă umană, universităţile trebuie să actualizeze anual curricula ca să fie conectate cu mediul de afaceri, să ştie ce specializări pregătesc astfel încâ tinerii pe care îi pregătesc să fie necesari pe piaţa muncii”.

    El spune că prin cadrul companiei pe care o conduce a avut 2 proiecte, cursuri de formare profesională, iar din 2008 operează o şcoală pentru industria ospitalităţii, un pilon pentru dezvoltarea afacerii.

    Regiunea de Sud-Est are la dispoziţie fonduri de 1,5 mld. de euro pentru dezvoltare prin programul regional, din care 363 milioane de euro pentru inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice, adică bani pentru mediul  privat dar şi fonduri pentru infrastructura publică. Oportunităţi există pentru zona de Sud -Est, mai ales că fondurile de la nivelul regiunii sunt comparabile cu cele pe care le au la dispoziţie zonele Centru, Nord-Vest şi chiar Sud -Muntenia pentru perioada 2021-2017.

    “Zona de sud -est este o zonă care este slab dezvoltată faţă de vestul ţării. Trebuie să începem dezvoltarea de la infrastructură, podul de peste Dunăre este acest “Golden Gate” al României, o  investiţie de 500 mil euro, din care 363 mil. euro sunt bani de la UE. Trebuie să dezvoltăm conectivitatea pe reţelele rutiere, drumurile care vor lega Brăila- GalaţI de restul ţării prin drumuri exprese, de culoarele principale, atunci se va conecta zona şi putem face business în zona aceasta”.

    Mai mult, el spune că trebuie să fie regiunea conectată la reţeaua internaţională de drumuri, iar acest pod de peste  Dunăre de la Brăila, trebuie valorificat, dat fiind că este de o importanţă strategică şi că va face parte din culoarul pan european.

     

  • Adrian Sârbu: România nu e obligată să asigure salariu pe viaţă nimănui. Orice funcţie publică trebuie limitată la două mandate

    Nemo: Prima întrebare. În România, Executivul e reprezentat de două instituţii: instituţia preşedintelui şi instituţia prim-ministrului. Eşti de acord să fuzioneze într-o singură autoritate executivă, preşedinte/premier, pe care să o votezi direct şi uninominal? A doua întrebare. Ai fost de acord să votezi electronic şi uninominal. Eşti de acord ca fiecare funcţie publică să aibă doar două mandate, fiecare mandat să fie de maximum 5 ani? Iar a treia întrebare: Eşti de acord ca pentru accederea în orice funcţie publică fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract în baza căruia să fie evaluat anual de către cei care l-au votat?

    Hofi: 77% vor ca mandatele să fie limitate la cel mult 5 ani, adică să poţi fi un maximum de 10 ani la conducere, în orice funcţie publică. Pot să mă declar nemulţumit de această decizie pentru că îmi dau seama că dacă această lege- putem considera că aceasta va deveni o lege – dacă ar funcţiona, Clujul nu ar putea avea primar ca Emil Boc pentru că după două mandate, după 10 ani, nu mai spun că la primari sunt mandate de 4 ani, deci după 8 ani, cel mult 10, el ar fi trebuit să plece. La fel şi în alte funcţii. L-aţi pomenit mai devreme pe Bolojan, un om foarte capabil, ar fi trebuit să plece. Mugur Isărescu, care este guvernator de 30 de ani, ar fi trebuit să plece. Mi se pare că din cauza faptului că sunt dezamăgiţi unii, poate în prezent de Klaus Iohannis, că despre el am vorbit cel mai mult, din acest motiv românii nu îşi dau seama că pot să-i piardă şi pe oamenii cu adevărat valoroşi care fac o treabă serioasă în funcţia în care sunt. Ăsta este marele pericol, în primul rând pentru primari.

    Adrian Sârbu: Ţi-am mai spus odată că cel mai mare succes politic al lui Emil Boc se numeşte non-opoziţia festivalului UNTOLD. A dat cât a putut şi el ajutor, nu e semnificativ ajutorul, şi oraşul a crescut. Şi tu acum vii şi spui: „domne, ce mă fac că nu mai e Emil Boc la Cluj”. Măi, dar poate este Emil Poloboc, care Emil Poloboc are 30 de ani. Şi cum cred eu că un primar de oraş trebuie să vină direct din business, asta e o discriminare. Adică, domne nu eşti primar în nicio localitate dacă nu ai avut angajaţi înainte, cu care te-ai culcat, te-ai trezit, pe care i-ai plătit şi împreună cu ei ai generat valoare. În orice funcţie publică nu ai voie sau nu ţi se va permite în România aia ideală pe care o visăm noi…

    Hofi: Eu visez ca un primar să poată să rămână mai mult de 10 ani.

    Adrian Sârbu: Nu îl dai azi afară pe Emil Boc. Următorul, Emil Poloboc, zice: „mă, dacă sunt bun stau 10 ani. Dacă nu sunt bun stau un an” şi ajungem la punctul următor al sondajului. Şi atât. Stau până la următorul bilanţ. Cu siguranţă că dl. Emil Boc ştie când a intrat în funcţia de primar că are un mandat, nişte indici de performanţă pe care nu i-a avut la Cluj, ţi-am mai spus cu ce a reuşit, şi când iese, ajunge eligibil în alt job. În România, chiar tu ai spus, sunt grămezi de joburi. Dl. Emil Boc ştie că asta e legea şi după 10 ani s-a cărat.

    Hofi: E o lege greşită.

    Nemo: De ce e greşită?

    Hofi: Aţi spus ceva mai devreme. Că Emil Boc a fost slab ca prim-ministru, dar că e bun ca primar. Şi ce facem aici, îl ducem pe Emil Boc până îşi găseşte job?

    Adrian Sârbu: România nu e obligată să-i asigure lui Emil Boc salariu pe viaţă. Nimănui. România îi oferă lui Emil Boc şansa de a ocupa o funcţe publică bine plătită, respectată, cu indici de performanţă, după care dl. Emil Boc se duce şi face altceva în viaţă. Poate, cu siguranţă, că nu va mai avea salariul, că nu cred că avea salariu ca primar mai mult de 3-4 mii de euro brut. Nu ştiu cât are un primar, dar trebuie să fie pe acolo. Tu vii pe partea ailaltă şi spui: “stai, mă, dar toţi primarii sunt corupţi, toţi primarii fură blat cu cei cărora le dau lucrări publice, grămezi de bani se sifonează, rezultatele nu există”. Singura formă dovedită în lume e mandatul limitat. Pentru orice funcţionar public nu mai mult de două mandate. Nu vreau să intre mai devreme de 30 de ani pentru că trebuie să fie pregătit, aşa cum intră magistraţii. Magistraţii nu ajung magistraţi cum ies din facultate. Şi eu spun aşa: mâine, dlui Pavăl i-a venit rândul să fie primar la Bacău. Domne, 5 ani măcar eşti obligat să te duci într-o funcţie publică. Să nu mai spui nu mă bag în politică. Dl. Pavăl, eu te votez mâine orice. De ce să nu folosim în serviciul public oameni cu potenţial? Dl. Pavăl o să spună: „domne, eu nu vreau să fiu în serviciu public”. Nu ştiu dacă nu cumva eşti obligat. „Bine domne, nu vine dl. Pavăl, dar vine dl. Nemo”. „Domne, aş vrea să ocup o funcţie publică. Primar, şef de serviciu, ceva în administraţie”. „Dl. Nemo, dumneata dai examen şi vom vedea cum vei fi evaluat. Şi poţi să stai 10 ani”. „Aoleu, şi eu după aia ce fac? N-am pensie specială?” Nu. Dumneata eşti bine plătit, dacă bagi mâna în caraiman o să fii bine pedepsit, bine remunerat, te facem de râs şi de ruşine şi să-ţi pierzi creditul. Punct. Soto. Două mandate. Nu două mandate la Parlament, două la Guvern, două la Preşedinţie, două la Prefectură, două la Primărie că mă cheamă Pristanda al politicii contemporane.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. În România, Executivul e reprezentat de două instituţii: instituţia preşedintelui şi instituţia prim-ministrului. Eşti de acord să fuzioneze într-o singură autoritate executivă, preşedinte/premier, pe care să o votezi direct şi uninominal?

    DA -44%

    NU-56%

     

    1. Ai fost de acord să votezi electronic şi uninominal. Eşti de acord ca fiecare funcţie publică să aibă doar două mandate, fiecare mandat să fie de maximum 5 ani?

    DA-77%

    NU-23%

     

    1. Eşti de acord ca pentru accederea în orice funcţie publică fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract în baza căruia să fie evaluat anual de către cei care l-au votat?

    DA-90%

    NU-10%

     

     

     

  • Adrian Sârbu: Niciun ales sau numit pe funcţie publică în România nu dă un raport anual asupra executării mandatului. Parlamentul nu controlează Executivul şi serviciile, el se subordonează lor. Votul electronic şi uninominal este o premisă pentru exercitarea controlului fiecărui cetăţean asupra puterii politice

    Nemo: Prima întrebare. În România, Executivul e reprezentat de două instituţii: instituţia preşedintelui şi instituţia prim-ministrului. Eşti de acord să fuzioneze într-o singură autoritate executivă, preşedinte/premier, pe care să o votezi direct şi uninominal? A doua întrebare. Ai fost de acord să votezi electronic şi uninominal. Eşti de acord ca fiecare funcţie publică să aibă doar două mandate, fiecare mandat să fie de maximum 5 ani? Iar a treia întrebare: Eşti de acord ca pentru accederea în orice funcţie publică fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract în baza căruia să fie evaluat anual de către cei care l-au votat?

    Hofi: Să vedem contractul, cum spunea dl. Adrian Sârbu, orice CEO de la o companie listată la bursă… 90% dintre români vor să existe acest proiect-contract, 10% nu.

    Adrian Sârbu: Ce facem, Hofi, că 90% dintre români vor, ceea ce în lumea largă, şi în România, se numeşte accountability, să dai seama, să dai raportul, să spui ce ai făcut. În România, 5 milioane sunt împărţiţi. Cred că 40% îi angajează multinaţionalele şi 60% îi angajează companiile româneşti. 5 milioane. Aceşti 5 milioane generează această valoare, acest PIB de 370 miliarde de euro anul acesta. Acum 20 de ani aveam un PIB sub 100 de miliarde. Aceşti oameni sunt administraţi, conduşi de manageri. Aceşti manageri, conform unei culturi, pe care noi o dispreţuim puţin, cultura corporaţiei, cum spui tu, plină de birocraţi.

    Ce e o corporaţie? E un proiect mare în care investeşti public. Ce investeşti? Banii tăi de pensie, economiile tale le investeşti. Cineva trebuie să facă mai mulţi bani. E un om capabil, foarte bine plătit. Un manager, un CEO. Ai nişte criterii de performanţă incredibile, depinzi de evoluţia pieţelor şi tu îţi asumi asta şi raportezi lunar board-ului şi trimestrial investitorului. Acest model al corporaţiei americane este aproape în oglindă modelul executivului şi democraţiei americane. Adică eu, că sunt ales sau nu, am un mandat, dau un raport. Iacă-tă că românii, tu, care te uiţi la noi, dacă mai eşti unul sau una, îţi mulţumesc încă o dată, votează 90% accountability. Eşti mandatat să trăieşti pe banii mei, să-mi foloseşti banii şi să-i înmulţeşti trebuie să-mi dai raportul.

    Se dă raport în România? Nicăieri. Sunt unele făcute la mişto în Parlament. Când vine şeful FBI în Congresul american, în comisie, evident că e o comisie închisă pentru că sunt chestiuni de siguranţă naţională, îl prăjesc, că e şi expresia to grill, îl prăjesc deputaţii, senatorii de nu mai ştie de el. La noi şeful SRI, când are chef să vină, acum nu mai avem nici şef al SRI că e Klaus Iohannis. Încalcă Constituţia. Când vine şeful SRI în Parlamentul României, Comisia SRI se duce la frizer, la baie, la baia comunală şi când vine SRI se ridică în picioare şi îl aşteaptă de pe scări. Comisia SRI. Comisia SIE, Comisia de Apărare.

    Hofi, asta e cultura noastră politică. Noi suntem aici, le-am spus spus spectatorilor, 1. să-i bucurăm, că poate vorbim cu vorbele lor. 2. Să enervăm şi să încercăm să te conving că putem schimba ceva din ţara asta, că trebuie să corectezi anomaliile din România în câmpul politic. Şi azi democraţia, care spune foarte clar: „eu am votat, eu vreau ca votul meu să fie respectat şi ăla care mi-a luat votul, poate m-a păcălit, dar poate se ţine de cuvânt să raporteze”.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. În România, Executivul e reprezentat de două instituţii: instituţia preşedintelui şi instituţia prim-ministrului. Eşti de acord să fuzioneze într-o singură autoritate executivă, preşedinte/premier, pe care să o votezi direct şi uninominal?

    DA -44%

    NU-56%

     

    1. Ai fost de acord să votezi electronic şi uninominal. Eşti de acord ca fiecare funcţie publică să aibă doar două mandate, fiecare mandat să fie de maximum 5 ani?

    DA-77%

    NU-23%

     

    1. Eşti de acord ca pentru accederea în orice funcţie publică fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract în baza căruia să fie evaluat anual de către cei care l-au votat?

    DA-90%

    NU-10%

     

     

     

  • Adrian Sârbu: Votul direct, uninominal şi electronic va elimina preşedintele-arbitru. Singurul arbitru vei fi, tu, votantul!

    Nemo: Prima întrebare. În România, Executivul e reprezentat de două instituţii: instituţia preşedintelui şi instituţia prim-ministrului. Eşti de acord să fuzioneze într-o singură autoritate executivă, preşedinte/premier, pe care să o votezi direct şi uninominal? A doua întrebare. Ai fost de acord să votezi electronic şi uninominal. Eşti de acord ca fiecare funcţie publică să aibă doar două mandate, fiecare mandat să fie de maximum 5 ani? Iar a treia întrebare: Eşti de acord ca pentru accederea în orice funcţie publică fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract în baza căruia să fie evaluat anual de către cei care l-au votat? Şi acum să vedem răspunsurile. DA- 44%, NU-56%. Deci, nu vor un Hagi care să şi decidă. Vor un Hagi care să aibă idei, dar care să nu poată să le pună în practică.

    Adrian Sârbu: Vor un Klaus Iohannis. Eu sunt foarte mirat de votul ăsta.

    Hofi: Eu aş fi vrut să se unească. Eram pentru unirea funcţiilor preşedinte/premier, să fie unul singur, cum este şi în America.

    Nemo: Repet, americanii nu au trăit în comunism. Nu ştiu ce înseamnă să ai un tătuc şi de ăla să depindă totul. Nu, românii vor control. Vor ca o instituţie să o controleze pe cealaltă.

    Adrian Sârbu: Tu spui aşa: „domne, românii nu au încredere în Parlament pentru că e compromis”. Nu au încredere în Guvern şi atunci spui: „domne, mai bine să rămânem aşa”, cu două funcţii executive dintre care funcţia preşedintelui e o funcţie de control. Noi am arătat data trecută că funcţia preşedintelui e singura funcţie de putere din România. Hai să vă reamintesc de ce am ajuns aici.

    Instituţia preşedintelui este o instituţie degeaba. Cheltuieşte sute de milioane şi dacă mai pui sutele de milioane pe care le cheltuieşte mascat prin SPP, care este un serviciu exclusiv în slujba preşedintelui, realizezi că noi cheltuim probabil pentru aceste două instituţii, undeva la un miliard de lei, pentru o instituţie care ar trebui să fie efectivă, executivă şi nu este. De ce? Ca să ne lăudăm noi cu o tichie de mărgăritar numită preşedintele-controlor? Nu e deloc preşedintele-controlor. În cazul lui Klaus Iohannis a fost preşedintele-chiulangiu. Şi-a abandonat din prima zi… e preşedintele al cărui palmares e egal cu nimic.

    Cred că trebuie să te gândeşti, te rog, sigur, decizia îţi aparţine, că într-o viitoare schimbare a Constituţiei către care trebuie să mergem odată cu votul electronic, cu votul uninominal, noi trebuie să ne aşezăm după modelul american, singurul eficient. Evident, asta înseamnă că parlamentul nu se alege pe listă. Tu ai spus-o. Vrei să-l alegi direct. Evident, asta înseamnă că funcţiile principale executive nu se aleg pe listă şi în primul rând preşedintele. Dar cel mai important lucru este următorul: în momentul în care vei alege direct nu va mai fi preşedintele-arbitru. Vei fi tu arbitru.

    Şi preşedintele este cel mai important executiv, cel mai capabil român din acel moment, de a derula un proiect de creştere a României, Românie care are nevoie azi de apărare şi nu e apărată, are nevoie de copii, nu populaţie, care să fie crescuţi şi educaţi. Nu se ocupă de asta. Şi, mai presus de toate, are nevoie de a-ţi administra banii tăi care, astăzi, sunt 130 şi ceva de miliarde de euro în buget, cu pensii, alocaţii, cu tot ce vrei, de a-ţi administra aceşti bani în interesul şi în folosul tău. Principiile Constituţiei sunt OK. Execuţia instituţiilor sau propunerile de execuţii nu sunt în regulă sau se dovedesc astăzi a fi desuete. Asta cred eu. Singurul arbitru într-o ţară în ziua de astăzi eşti tu, votantul. Şi din acest punct vedere nu ai nevoie să-l ai pe dl. Klaus Iohannis arbitru.

    Un sondaj Mediafax-ZF-Aleph News dezbătut în ediţia de săptămâna trecută a emisiunii Ştiu pe ce lume trăiesc arată că 66% din cei 10.000 de respondenţi sunt de acord cu introducerea votului electronic şi 34 % împotrivă. Aceşaşi sondaj arată că 72% susţin ca toţi cei care ocupă funcţii publice să fie aleşi direct, uninominal, în timp ce 28% nu sunt de acord.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. În România, Executivul e reprezentat de două instituţii: instituţia preşedintelui şi instituţia prim-ministrului. Eşti de acord să fuzioneze într-o singură autoritate executivă, preşedinte/premier, pe care să o votezi direct şi uninominal?

    DA – 44%

    NU – 56%

     

    1. Ai fost de acord să votezi electronic şi uninominal. Eşti de acord ca fiecare funcţie publică să aibă doar două mandate, fiecare mandat să fie de maximum 5 ani?

    DA – 77%

    NU – 23%

     

    1. Eşti de acord ca pentru accederea în orice funcţie publică fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract în baza căruia să fie evaluat anual de către cei care l-au votat?

    DA – 90%

    NU – 10%

     

     

  • Adrian Sârbu: Votul direct, uninominal şi electronic va elimina preşedintele-arbitru. Singurul arbitru vei fi, tu, votantul!

    Nemo: Prima întrebare. În România, Executivul e reprezentat de două instituţii: instituţia preşedintelui şi instituţia prim-ministrului. Eşti de acord să fuzioneze într-o singură autoritate executivă, preşedinte/premier, pe care să o votezi direct şi uninominal? A doua întrebare. Ai fost de acord să votezi electronic şi uninominal. Eşti de acord ca fiecare funcţie publică să aibă doar două mandate, fiecare mandat să fie de maximum 5 ani? Iar a treia întrebare: Eşti de acord ca pentru accederea în orice funcţie publică fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract în baza căruia să fie evaluat anual de către cei care l-au votat? Şi acum să vedem răspunsurile. DA- 44%, NU-56%. Deci, nu vor un Hagi care să şi decidă. Vor un Hagi care să aibă idei, dar care să nu poată să le pună în practică.

    Adrian Sârbu: Vor un Klaus Iohannis. Eu sunt foarte mirat de votul ăsta.

    Hofi: Eu aş fi vrut să se unească. Eram pentru unirea funcţiilor preşedinte/premier, să fie unul singur, cum este şi în America.

    Nemo: Repet, americanii nu au trăit în comunism. Nu ştiu ce înseamnă să ai un tătuc şi de ăla să depindă totul. Nu, românii vor control. Vor ca o instituţie să o controleze pe cealaltă.

    Adrian Sârbu: Tu spui aşa: „domne, românii nu au încredere în Parlament pentru că e compromis”. Nu au încredere în Guvern şi atunci spui: „domne, mai bine să rămânem aşa”, cu două funcţii executive dintre care funcţia preşedintelui e o funcţie de control. Noi am arătat data trecută că funcţia preşedintelui e singura funcţie de putere din România. Hai să vă reamintesc de ce am ajuns aici.

    Instituţia preşedintelui este o instituţie degeaba. Cheltuieşte sute de milioane şi dacă mai pui sutele de milioane pe care le cheltuieşte mascat prin SPP, care este un serviciu exclusiv în slujba preşedintelui, realizezi că noi cheltuim probabil pentru aceste două instituţii, undeva la un miliard de lei, pentru o instituţie care ar trebui să fie efectivă, executivă şi nu este. De ce? Ca să ne lăudăm noi cu o tichie de mărgăritar numită preşedintele-controlor? Nu e deloc preşedintele-controlor. În cazul lui Klaus Iohannis a fost preşedintele-chiulangiu. Şi-a abandonat din prima zi… e preşedintele al cărui palmares e egal cu nimic.

    Cred că trebuie să te gândeşti, te rog, sigur, decizia îţi aparţine, că într-o viitoare schimbare a Constituţiei către care trebuie să mergem odată cu votul electronic, cu votul uninominal, noi trebuie să ne aşezăm după modelul american, singurul eficient. Evident, asta înseamnă că parlamentul nu se alege pe listă. Tu ai spus-o. Vrei să-l alegi direct. Evident, asta înseamnă că funcţiile principale executive nu se aleg pe listă şi în primul rând preşedintele. Dar cel mai important lucru este următorul: în momentul în care vei alege direct nu va mai fi preşedintele-arbitru. Vei fi tu arbitru.

    Şi preşedintele este cel mai important executiv, cel mai capabil român din acel moment, de a derula un proiect de creştere a României, Românie care are nevoie azi de apărare şi nu e apărată, are nevoie de copii, nu populaţie, care să fie crescuţi şi educaţi. Nu se ocupă de asta. Şi, mai presus de toate, are nevoie de a-ţi administra banii tăi care, astăzi, sunt 130 şi ceva de miliarde de euro în buget, cu pensii, alocaţii, cu tot ce vrei, de a-ţi administra aceşti bani în interesul şi în folosul tău. Principiile Constituţiei sunt OK. Execuţia instituţiilor sau propunerile de execuţii nu sunt în regulă sau se dovedesc astăzi a fi desuete. Asta cred eu. Singurul arbitru într-o ţară în ziua de astăzi eşti tu, votantul. Şi din acest punct vedere nu ai nevoie să-l ai pe dl. Klaus Iohannis arbitru.

    Un sondaj Mediafax-ZF-Aleph News dezbătut în ediţia de săptămâna trecută a emisiunii Ştiu pe ce lume trăiesc arată că 66% din cei 10.000 de respondenţi sunt de acord cu introducerea votului electronic şi 34 % împotrivă. Aceşaşi sondaj arată că 72% susţin ca toţi cei care ocupă funcţii publice să fie aleşi direct, uninominal, în timp ce 28% nu sunt de acord.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. În România, Executivul e reprezentat de două instituţii: instituţia preşedintelui şi instituţia prim-ministrului. Eşti de acord să fuzioneze într-o singură autoritate executivă, preşedinte/premier, pe care să o votezi direct şi uninominal?

    DA – 44%

    NU – 56%

     

    1. Ai fost de acord să votezi electronic şi uninominal. Eşti de acord ca fiecare funcţie publică să aibă doar două mandate, fiecare mandat să fie de maximum 5 ani?

    DA – 77%

    NU – 23%

     

    1. Eşti de acord ca pentru accederea în orice funcţie publică fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract în baza căruia să fie evaluat anual de către cei care l-au votat?

    DA – 90%

    NU – 10%

     

     

  • Cele mai mari bănci din SUA au un motiv bun pentru ca Trump să redevină preşedinte: vor ca ele să facă legea pe Wall Street, nu guvernul

    Şefii celor mai puternice bănci de pe Wall Street par să considere o insultă perso­nală noile reguli bancare propuse de administraţia preşedintelui american Joe Biden. Dacă despre prăbuşirea Silicon Valley Bank, First Republic Bank şi Signature Bank din primăvara anului trecut se spune că a fost posibilă datorită dereglemen­tărilor din sector aduse de Donald Trump, echipa lui Biden a propus reglementări mai stricte, precum obligarea băncilor de a constitui rezerve financiare mai mari, pentru a se preveni apariţia unei noi crize financiare.

    Reacţiile lui Jamie Dimon de la JPMorgan, Brian Moynihan de la Bank of America, David Solomon de la Goldman Sachs şi ale altor executivi bancari de categorie grea nu doar că au fost în forţă, ci şi ameninţătoare, după cum le-a descris The Econo­mist, care arată de ce „bancherii au un motiv să spere că Trump va triumfa“. Este vorba de alegerile pentru preşedintele SUA din acest an în care lupta, aşa cum arată în prezent, se duce între Biden şi Trump. Sub Trump, băncile au dus-o foarte bine.

    Că bancherii sunt furioşi pe reglementările mai stricte ale lui Biden o arată spoturile publicitare difu­zate când audienţa este maximă, în timpul meciu­rilor de fotbal american. O arată şi mesajele transmise direct legiuitorilor de către marii bancheri americani. Şi avertismentele că dacă sunt introduse noile reguli de capital va fi lovită creditarea şi economia în sine. A ataca în justiţie autoritatea de reglementare „nu este niciodată o opţiune preferată“, le-a spus Jeremy Barnum de la JPMorgan Chase investitorilor la o conferinţă recentă, dar „nu nu poate fi exclusă“.

    De asemenea, cutiile poştale ale Rezervei Fede­rale şi ale altor agenţii ban­care au fost inundate cu scri­sori din partea băncilor. Procesul prin care în America sunt create noi reguli bancare are multe etape. Autorită­ţile de reglementare îşi publică agenda în Registrul Federal, un jurnal publicat în fiecare zi unde sunt prezentate proiecte pentru reguli, propuneri, reguli finalizate şi aşa mai departe. Apoi, oficialii vorbesc cu membrii industriei şi efectuează analize de impact. Discuţiile dintre industrie şi supraveghetor, în această etapă, se fac la o cafea, adesea în camere private din clădirile federale.

    După aceea este publicată „notificarea propunerii de reglementare“, începe „perioada de comentarii“, părţile interesate trimit scrisori autorităţilor de reglementare – iar acum con­flic­tul iese la iveală. Şefii marilor banci par să fi fost jigniţi personal de propunerile lui Biden. S-ar putea ca procesul lor de gândire să decurgă astfel: suntem într-adevăr atât de incompetenţi în gestionarea riscului încât nivelurile de capital în întregului sistem să trebuiască să fie crescute cu 16%? După acumularea nemulţumirilor, perioada pentru comentarii a fost prelungită din 30 noiembrie până în 16 ianuarie.

    Dar acum toate plângerile sunt depuse, scri­sorile publicate, iar amploarea opoziţiei este clară. Latham & Watkins, o firmă de avocatură, a constatat că în 347 cereri se prezintă dezacor­dul total sau parţial faţă de noile reguli. Doar nouă susţin propunerea aşa cum a fost prezen­tată. Multe grupuri, şi nu doar din sectorul bancar, au găsit defecte. Este greu de imaginat o altă cauză care să unească BlackRock şi Goldman Sachs cu Asociaţia Naţională pentru Avansarea Oamenilor de Culoare, ecologişti, agenţi imobiliari şi majoritatea senatorilor în exerciţiu.

    Regulile sunt lungi şi complicate. La fel şi plângerile, iar ele se rezumă la trei teme. În pri­mul rând, o creştere mare a capitalului este inutilă. În al doilea rând, regulile vor limita ca­pa­citatea băncilor de a fi intermediari pe pie­ţele de capital. În al treilea rând, vor zdrobi îm­prumuturile către părţi importante ale econo­miei, cum ar fi proiectele de locuinţe şi de mediu (în special cele favorizate de Legea de re­ducere a inflaţiei a preşedintelui Biden). Dacă anul trecut, şefii băncilor păreau resem­naţi cu soarta lor, ei par acum mai încrezători că regulile vor fi modificate.

    „Nu cred că cineva mai crede că acest lucru va merge mai departe aşa cum s-a propus“, a declarat Denis Coleman de la Goldman Sachs. Guvernatorii de la Fed încearcă de obicei să ajungă la un consens cu privire la aspectele de reglementare. De data aceasta însă, ei sunt di­vi­zaţi. Michelle Bowman şi Christopher Waller, numiţi de Donald Trump, se opun regulilor.

    Chiar şi Jerome Powell, preşedintele Fed, şi-a exprimat rezervele.

    Dacă planul lui Biden nu este finalizat în curând şi Trump, care a redus cerinţele de capital bancar când a fost preşedinte, câştigă alegerile din noiembrie, standardele foarte stricte ar putea fi eliminate în întregime. Astfel, bancherii au toate motivele pentru a trage de timp. Le va influenţa acest lucru politicile? Şefii băncilor nu sunt de obicei mari donatori pentru politicieni. Potrivit datelor compilate de ONG-ul Open Secrets, nici Jamie Dimon de la JPMorgan şi nici David Solomon de la Goldman Sachs nu au donat bani în timpul actualei campanii prezidenţiale. În orice caz, donaţiile de la oameni angajaţi de JPMorgan, Citigroup şi Bank of America îi favorizează pe democraţi cu o marjă mai mare decât în 2020. Poate că unele lucruri sunt mai importante decât cerinţele de capital – ceea ce nu s-ar înţelege din ascultarea reclamelor băncilor. În 2018, democraţii cu perspective de realegere foarte slabe şi republicanii şi-au unit forţele pentru a dereglementa sectorul bancar, demonstrând dorinţa de a lucra cu preşedintele Trump. Acea coaliţie a ciopârţit o lege din 2010 menită să prevină venirea unei noi crize financiare. Asaltul principal s-a dat sub forma unei campanii de lobby, dusă de sute de lobbişti, care a costat zeci de milioane de dolari. Episodul aminteşte cât de multă putere au bancherii asupra legiuitorilor de la Washington, ei angajând adesea foşti congresmeni pentru spune lumii că nu băncile sunt sursa riscurilor din economie, notează AP. Anul acesta, Jamie Dimon, un donator pentru candidaţii democraţi dar care se descrie ca fiind „nu foarte democrat“, a lăudat politicile economice, fiscale şi externe, inclusiv pe cele legate de NATO, ale lui Trump.

  • Dumitru Chirită, fost şef la ANRE, a fost ales Preşedinte al Consiliului de Administratie la Electrica

    Consiliul de Administratie al Electrica l-a ales luni pe Dumitru Chirită în functia de Preşedinte, cu un mandat valabil până la data de 31 decembrie 2024.

    Dumitru Chiriţă a fost preşedinte al Autoritătii Naţionale de Reglementare în Energie (2017-2023), iar anterior, în perioada 2004 – 2008, a fost vicepreşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. De profesie electrician şi a fost lider sindical timp de mai bine de 20 de ani şi a intrat în politică în anul 2000, ca deputat PSD.

    Electrica are o capitalizare bursieră 4 mld. lei. De la începutul anului, acţiunile EL au crescut cu 3,4%.

    De asemenea, Consiliul de Administratie a decis infiintarea a două pozitii de vicepreşedinte, pentru care au fost desemnati Dragoş Valentin Neacşu şi Adrian Florin Lotrean, tot până la data de 31 decembrie 2024.

    În şedinta CA de luni au fost aleşi şi membrii comitetelor executive:

    Comitetul de Audit si Risc:

    • Valentina Elena Siclovan – Presedinte;
    • Adrian Florin Lotrean – Membru;
    • Ion-Cosmin Petrescu – Membru.

    Comitetul de Nominalizare si Remunerare:

    • Adrian Florin Lotrean – Presedinte;
    • Marian Cristian Mocanu – Membru;
    •  Ion Cosmin Petrescu – Membru.

    Comitetul de Strategie si Guvernanta Corporativa:

    • Marian Cristian Mocanu – Presedinte;
    • Dumitru Chirita – Membru
    • Dragos Valentin Neacsu – Membru;

    Comitetul de Guvernanta Climatica si Politici Publice:

    • Dragos Valentin Neacsu – Presedinte;
    • Valentina Elena Siclovan – Membru;
    • Georgiana Bogasievici – Membru

  • Adrian Sârbu: Ghinion! Puterea nu e a cetăţenilor, ci a preşedintelui şi serviciilor secrete care s-au infiltrat în toată societatea

    Nemo: Astăzi votezi direct doar preşedintele României, primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean. Vrei să alegi, tu, direct, pe cei care ocupă principalele funcţii în stat?

    Hofi: Vreau să văd câţi sunt de acord cu mine şi câţi sunt de acord cu tine. Cu 28%, PSD a câştigat alegerile, deci nu e atât de rău.

    Adrian Sârbu: Deci ce vrei să-mi spui tu Hofi, un lucru pe care ţi-l spun de luni de zile aici, de când mă inviţi la emisiunea Ştiu. Poporul român ar dori să-şi exercite puterea votului şi să intre într-un contract cu cei pe care îi mandatează să-i reprezinte. şi eu cred că decizia lor e foarte transparentă. 1. Vrem vot electronic. Adică rapid. Adică vrem să te votăm pe tine, chiar dacă nu ne pricepem la justiţie, să te votăm procuror, dar, mult mai important, vrem să votăm deciziile din România. Cum ar fi decizia de mâine cu comasarea. Şi poate dacă dl. Rareş Bogdan e capabil să convingă, pentru că e un om convingător, fraţi români, e mai bine  să comasăm, poate mâine seară, la ora 18.00, cu ajutorul lui VoteMeApp sau a lui Facebook, românii ar apăsa pe câteva butoane din telefonul lor, şi-ar da CNP-ul şi i-ar spune dlui Rareş Bogdan: „Dl Rareş Bogdan suntem de acord cu dvs” sau „dl. Rareş Bogdan…” Nu pot să mai spun ce i-ar spune.

    Hofi: Nu este o soluţie pentru mine pentru că alterăm alte meserii de acolo. Adică îi cer cuiva să ştie cine e procurorul mai bun, cine poliţistul mai bun de la Poliţia judeţeană, de unde să ştie? Şi atunci putem face alegeri sentimentale. Nu poţi să fii pizza să-i mulţumeşti pe toţi, de exemplu.

    Nemo:  Ba poţi să-i mulţumeşti sau măcar vreau să-i cunosc pe oamenii ăia, să ştiu că pot să-i trag la răspundere, să ştiu că am pus o ştampilă. Să ştiu că-i selectez, Hofi. De ce nu?

    Hofi: Eu cred în primari şi consider că cei mai buni oameni politici din ţara asta sunt primarii, performanţi.

    Adrian Sârbu: Cei mai validaţi. De ce?

    Hofi: Validaţi, sunt şi votaţi de mai multe ori, de exemplu.

    Adrian Sârbu: Sunt votaţi direct, uninominal. Aceşti cetăţeni, au treabă, n-au treabă, au o relaţie contractuală cu cetăţeanul cu care se întâlnesc pe stradă. Hai să vedem puţin cum arată puterea în România. Aş vrea să vă reamintesc…

    Hofi: Îl votăm pe preşedinte.

    Adrian Sârbu: Fii atent. Uite funcţiile de putere din România. Cine este votat direct în România, din câmpul puterii? Preşedintele şi primarul. Restul nu sunt votaţi direct. Hai să vedem ce se întâmplă cu preşedintele, care e votat direct, cu un nivel de putere semnificativ. Şi uite acolo ai, cu linii negre, ceea ce e, să spunem, constituţional, decizie de putere, adică preşedintele decide asupra serviciilor secrete şi atât. Dar uite aici nişte liniuţe mai roşcate, mai roşii, care arată că, de fapt, preşedintele nu are nicio respnsabilitate constituţional definită. În România, puterea nu o au cei 19 milioane ai lui Nemo. Puterea o au cei care sunt numiţi de preşedinte la servicii. Nu le place că le spunem asta. De ce? Pentru că ei sunt nişte oameni foarte disciplinaţi şi au reţele de acoperiţi şi informatori în toate zonele de putere. Media e non bugetară, dar e suficient de penetrată ca să ne trezim poate chiar mâine să fim foarte grav admonestaţi că ne-am permis să ne luăm iar de preşedinte, ceea ce noi nu facem. Noi îl respectăm pe dl. Preşedinte. Deci, dacă puterea este aşa, Hofi, cum facem noi să nu rămânem complet alienaţi. „Noi” este acel „tu” care este spectatorul nostru şi care a votat şi care vrea să voteze direct aceste funcţii.

    Hofi: Nu pleacă nicio săgetuţă de la el către Putere.

    Adrian Sârbu: Astăzi nu pleacă, dar cum ar fi să plece de la el către toate aceste funcţii? O treabă simplă. Şi atunci vei vedea de ce te-am invitat să vorbim nu despre resetarea vieţii politice în România, ci despre resetarea democraţiei în România şi preluarea Puterii, în sensul foarte democratic de cei care sunt mandataţi de sintagma „democratic”, care înseamnă putere a poporului. Atâta timp cât dl. Iohannis, singurul care are putere acolo, zice: „domne, e foarte bine dacă funcţionează democrativa dacă comasăm alegerile. De ce? Pentru că eu am puterea”. „Nu ar trebui să avem noi puterea?” Şi Dl. Iohannis îţi răspunde într-un cuvânt. Ştii care. „Ghinion, ghinion. Nu aveţi voi puterea, am eu puterea, încă o am până în noiembrie, şi eu am hotărât să fie alegeri comasate. De ce? Pentru ca PNL să-îşi salveze poziţia a doua şi după aceea să vedem, cât mai sunt eu preşedinte, poate că facem alianţă cu altcineva. Ne plângem că politicienii au confiscat puterea. E o realitate. De ce au făcut-o? Pentru că i-am lăsat. Ei acum sunt într-o democrativă care mănâncă României 130 miliarde de euro pe an.

    Hofi: Cu ce mesaj plecăm acasă dle Sârbu?

    Adrian Sârbu: Contractul care stă la baza relaţiei dintre tine, cetăţean votant, şi politicianul care te reprezintă există doar în campania electorală. Şi suntem în an de campanie electorală. Eu zic că e cazul să-l faci să existe acest contract în fiecare zi, votând direct şi electronic principalele funcţii şi decizii în România, amendând Constituţia, şi noi o să promovăm aceste idei, pentru că numai în acest fel îţi serveşti propriul interes. Şi tu, Nemo, şi tu, spectator al meu şi al nostru, căruia îţi mulţumesc că eşti aici, îţi vei servi propriul interes, vei exista în câmpul Puterii şi îmi arăţi, îţi vei arăta ţie şi îmi vei arăta mie că ştii pe ce lume trăieşti. Până atunci, dă-mi voie să-ţi spun că eu ştiu pe ce lume trăiesc.

     

     

  • Cum a ajuns Iohannis să fie implicat în cazul falimentului Euroins

    Nimeni nu s-a aşteptat ca una dintre întrebările pe care preşedintele României, Klaus Iohannis le va primi în Parlamentul European, prezent miercuri la Strasbourg, să fie despre situaţia Euroins, mai ales că preşedintele României nu are atribuţii în acest caz

    Cei doi parlamentari, Gunnar Beck, eurodeputat german şi Clare Daly, eurodeputată irlandeză au adus în discuţie în cadrul dezbaterii cu preşedintele României falimentul situaţia Euroins şi falimentul acesteia ca urmare a unei decizii neaşteptate a ASF.

    Gunnar Beck a explicat că măsurile luate de ASF privind Euroins şi faptul că EIOPA a elaborate un raport privind această companie pe care nu a reuşit să îl vadă, deşia  înaintat demersuri ridică anumite semne de întrebare.

    “Cum vă propuneţi să abordaţi această situaţie?”, l-a întrebat Gunnar Beck pe Klaus Iohannis.

    În cadrul intervenţiei lui Clare Daly, parlamentara a menţionat modul ciudat prin care autoritatea română de reglementare a acţionat şi a continuat prin a-l întreba pe preşedintele României dacă ar sprijini o analiză detaliată şi independentă în acest caz.

    “Ne-aţi sprijini în apelul nostrum către Comisia Europeană de a iniţia o analiză comprehennsivă şi independentă a acestui caz?”, l-a întrebat Clare Daly pe Klaus Iohannis.
    Iohannis a răspuns la aceste întrebări spunând că este o decizie a instanţei care spune că decizia ASF a fost una corectă.

    “Aşa cum este în orice stat de drept, dacă o companie este nemulţumită de o decizie se adresează instanţei. Am îneţeles că în acest caz instanţa a spus că decizia autorităţii de reglementare a fost corectă”, a spus Klaus Iohannis în plenul Parlamentului European ca răspuns la întrebările privind situaţia Euroins.

    Astăzi a venit şi răpsunsul Euroins din partea grupului bulgar din care face parte, Eurohold:

    “Ca urmare a interpelării Preşedintelui României de către europarlamentari, miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în legătură cu revocarea licenţei de operare a Euroins România, precum şi în reacţie la răspunsurile şi comentariile domnului Klaus Iohannis pe acest subiect, conducerea Eurohold Bulgaria AD şi Euroins Insurance Group AD (EIG) afirmă următoarele:

    Este foarte neobişnuit ca un preşedinte al unei ţări să comenteze în mod părtinitor în confruntarea juridică dintre o autoritate de reglementare a pieţei şi o companie privată, în loc să se abţină de la orice comentariu care ar putea influenţa justiţia. Ar fi putut să răspundă ”nu comentez”, dar în schimb a continuat să incrimineze compania ca fiind vinovată, deşi procesul nici nu a început. Reamintim faptul că nicio instanţă din România nu s-a pronunţat încă asupra legalităţii deciziei autorităţii române de reglementare de a retrage licenţa Euroins România. Procesul în această speţă a început în urmă cu câteva zile şi încă nu au avut loc audierile pe fond”, susţine reprezentanţii Euroins Insurance Group

    Euroins a fost cel mai mare asigurător din România, aparţinând de grupul bulgar Eurohold.

    La începutul anului trecut, ASF a luat decizia de a retrage autorizaţia de funcţionare a Euroins România luând în considerare situaţiile financiare din 2020 şi 2021. În această situaţie este implicat şi BERD, având în vedere ca a făcut o infuzie de capital în Eurohold pentru a acoperi necesarul de capital în România. Dupa decizia ASF, Euroins a ameninţat că dă în judecata statul român. Conform comunicării de presă transmisă astăzi, Euroins au intentat un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi pregătesc o cerere de arbitraj pentru suma de peste 500 mil. euro la o instanţă internaţională din SUA.

    Într-un interviu pentru ZF, Odile Renaud-Basso, preşedintele BERD spune că au fost investitori de bună credinţă şi au vrut să ajute piaţa după căderea City Insurance crezând că investiţia merge bine. Conform evaluările BERD, performanţa şi rezultatele financiare ale Euroins se îmbunătăţise substanţial, erau în acord cu strategia aprobată, dar în final au fost surprinşi de decizia ASF care a constatat că Euroins nu are capital suficient şi în final au decis să retragă unilateral autorizaţia de funcţionare

    Înainte de a se prăbuşi, Euroins a transferat lichidităţi şi active lichide în valoare de peste 800 mil. lei către EIG Re, aceasta fiind compania de reasigurare din cadrul aceluiaşi grup bulgar din care făcea parte Euroins România.

    Acum Euroins este în faliment, ca urmare a procedurii deschise de căre Tribunalul Bucureşti în data de 9 iunie 2023. Falimentul companiei este adminsitrat de către CITR, acelaşi lichidator judiciar care se ocupă şi de falimentul City Insurance. La data deschiderii procedurii de faliment erau în vigoare peste 2 milioane de poliţe RCA Euroins, peste 25.000 de litigii care implică Euroins şi circa 60.000 de potenţiali creditori se aflau în registrele Euroins. Expunerea potenţială estimată atunci de către CITR a datoriilor şi creanţelor scadente ajungea până la 5 mld. lei.

    Fosta conducere a ASF a fost acuzată de o gestionare defectuoasă a situaţiei Euroins, şi toţi se întreabă cum a putut o companie să ajungă în poziţia de lider al pieţei, dar în acelaşi timp să aibă probleme financiare. Supravegherea defectuoasă a ASF în ultimii 8 ani a dus la patru falimente mari în piaţa asigurărilor, respectiv Astra, Carpatica, City Insurance şi Euroins.

    În cazurile City Insurance şi Euroins, ASF putea efectua controale şi analize mult mai detaliat e având în vedere şi amenzile constante pe care acest două societăţi le primea aproape lunar şi mai ales numărul semnificativ de petiţii pe care le înregistra de la clienţii care nu-şi primeau despăgubirile. Inerţia de-a lungul anilor a creat doi giganţi în asigurări, care în final s-au prăbuşit, iar acum paguba estimată în cazul Euroins este de aproape 500 mil. euro, dublă faţă de cea estimată iniţial pentru City Insurance.   


     

     

  • Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat în cadrul emisunii “60 Minutes” că Fed se fereşte să reducă ratele în viitorul apropiat din pricina inflaţiei încă imprevizibile

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că americanii ar putea fi nevoiţi să aştepte după luna martie pentru ca banca centrală să reducă dobânzile, deoarece oficialii aşteaptă mai multe date economice care să confirme că inflaţia se îndreaptă spre 2%, raportează Bloomberg.

    Într-un interviu realizat joi în cadrul emisiunii 60 Minutes de la CBS, difuzat duminică seara, Powell a încercat să explice unui public larg raţionamentul băncii centrale referitor la eventualele reduceri viitoare.

    „Există un pericol real în ceea ce priveşte demararea timpurie a campaniei de reducere a ratelor, deoarece datele pe care le-am înregistrat în ultimele şase luni, deşi pozitive, nu reprezintă un indicator real al direcţiei în care se îndreaptă inflaţia”, a declarat Powell în interviul acordat lui Scott Pelley de la CBS, potrivit unei transcrieri furnizate de televiziune.

    „Cel mai înţelept lucru este să mai aşteptăm o vreme pentru a fi complet siguri că datele pe care le-am înreigstrat în ultima jumătate de an confirmă faptul că inflaţia se îndreaptă spre ţinta de 2% într-un mod sustenabil”.

    Powell a declarat că nu este probabil ca Federal Open Market Committee, grupul de experţi al Fed care stabileşte ratele dobânzilor, „să ajungă la acest nivel de încredere” cu privire la traiectoria inflaţiei până la reuniunea din 19-20 martie, reluând remarcile făcute miercuri la o conferinţă de presă.

    Şeful Fed a mai spus că nu se aşteaptă ca factorii de decizie să îşi modifice „dramatic” previziunile legate de dobânzile pentru 2024, care în decembrie ilustrau faptul că rata de referinţă a dobânzii la credite va ajunge la 4,6% până la sfârşitul anului, potrivit estimării lor mediane.