BusinessMagazin

Tag: prag

  • Carburanţii atacă din nou pragul de 6 lei pe litru. Benzina a crescut cu 12% faţă de începutul anului, iar motorina cu 7%. Sortimentele scumpe deja au depăşit acest nivel

     Scumpirile au fost generate mai ales de evoluţia bari­lului de petrol care ieri se tranzacţiona la circa 67 de dolari, în creştere faţă de nivelul de 51 de dolari de la începutul anului.

    Potrivit datelor colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, com­parativ cu primele zile ale anului, ieri ben­zina stan­dard era cu aproape 12 procente mai scumpă, în timp ce mo­torina costa cu 7% mai mult, în lei.

    Astfel, un litru de benzină costa ieri la staţia Petrom de pe strada Lu­cre­ţiu Pătrăşcanu 5,86 lei, în timp ce mo­to­rina se vindea cu 5,76 lei.

    Deja, sortimentele premium de ben­zină şi motorină au depăşit pragul de 6 lei pe litru.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Coresi Shopping Resort din Braşov a avut 750.000 de vizitatori în primele două săptămani de la deschidere

    “Stabilesc de regulă ţinte foarte ambiţioase, dar traficul este peste aşteptările noastre“, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România, compania care a dezvoltat proiectul Coresi la Braşov, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    Totul a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să investească la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, ceea ce reprezintă cam 8% din suprafaţa oraşului. La prima discuţie referitoare la dezvoltarea acestui proiect, primarul Braşovului, George Scripcaru, a spus „au mai zis şi alţii că vor să facă un proiect“, povesteşte Diaconu.

    Trei ani mai târziu oraşul posedă un centru comercial care are ambiţia de a atrage clienţi de pe o rază de 60 de kilometri, spre Sibiu, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş şi Ploieşti. „Strict pentru populaţia oraşului Bra-şov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după-amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlo-cuim shoppingul cu ofertă de activităţi pentru petrecerea timpului liber“, spune Tatian Diaconu. Aşa că 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care se vor desfăşura spectacolele programate. Immochan a inclus în proiect locuri de joacă pentru copii la interior dar şi în exterior şi opt săli de cinematograf, dintre care patru cu echipamente de proiecţie 3D, în total aproape 1.500 de locuri. „Investiţia într-un cinematograf se amortizează în 30 de ani, dar în Braşov exista o cerere reală. Funcţiona un singur cinematograf, cu o capacitate de 120 de locuri, iar uneori biletele se cumpărau cu «relaţii»“, spune Tatian Diaconu.

    Piaţetele aflate la intersecţia aleilor din Coresi poartă nume, pentru a fi uşor de identificat, de pildă La Şezătoare sau Piaţa cu Copaci, iar într-una dintre ele este amplasat un carusel.

    Aleile dominate de câte o culoare vie, mov, galben, verde sau roz, sunt suficient de largi pentru a permite circulaţia a două maşini una lângă alta, iar pentru că este dispus pe un singur nivel tavanele de sticlă îngăduie accesul luminii natu-rale. La exterior, Immochan face un parc, teren de baschet, pistă de skateboarding, un amfiteatru, o tablă de şah cu piese cu înălţimi de până la 1,5 m, o zonă cu căsuţe care vor găzdui meşteşugari şi artişti populari.
    Pentru dezvoltarea Coresi dezvoltatorul a folosit 20 ha din cele 100 disponibile.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, adaugă Diaconu. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immo-chan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pare mult, dacă vorbim de încă un an, dar lucrările de demolare şi infrastructură sunt colosale“, pentru că Immochan construieşte acum pe ceea ce a fost anterior platforma Tractorul. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de par-care, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani“, conchide Diaconu.

  • 200.000 de vizitatori în week-end la Coresi Shopping Resort. GALERIE FOTO

    Prin deschiderea acestui proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp, reţeaua franceză Auhan a ajuns să opereze în România 33 de hipermarketuri, cel mai nou, cu o suprafaţă de 13.800 mp, fiind deschis la Braşov. La deschidere, 96% din suprafaţa centrului comercial este deja închiriată, 100 de magazine fiind deja funcţionale.

    “In urmă cu trei ani, pe 12 aprilie, grupul Auchan decidea să investească în România, într-o perioadă în care investitorii mai degrabă plecau. Şi nu la Bucureşti, o ţintă aleasă de majoritatea investitorilor, cu la Braşov, unde a cumpărat 100 de hectare, ceea ce reprezintă 8% din suprafaţa oraşului. Nu e suficient să cumperi o asemenea suprafaţă de teren şi să laşi să crească bălării pe el. Strict pentru populaţia oraşului Braşov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlocuim procesul de shopping într-un fel de petrecere a timpului liber,” declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care să se desfăşoare spectacolele programate.

    În cadrul Coresi, hipermarketul Auchan se întinde pe o suprafaţă de 13.900 mp, fiind cel mai mare hipermarket din Transilvania.

    Auchan are la Braşov 100 de hectare din fosta platformă Tractorul, pe care primarul oraşului, George Scripcaru, vrea să o lege de centrul oraşului printr-un pod ce va fi construit peste calea ferată, în dreptul Sălii Sporturilor.

    Coresi Shopping Resort presupune o dezvoltare în mai multe etape astfel: Prima faza, reprezentând shopping resort-ul, este deja predată. În cea de-a doua fază va fi construit un parc comercial cu retaileri de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie. Cea de-a doua fază va fi dezvoltată pe o suprafaţă totală de 13.500 mp, dintre care 7.500 mp sunt deja ocupaţi de 5 operatori care au închiriat spaţii cu suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Proiectul demarează în mai şi va fi livrat către retaileri în octombrie 2015. World Class a închiriat deja o suprafaţă de 2.900 mp iar în luna iunie demarează construcţia, cu finalizare în octombrie. Fan Curier, de asemenea, îşi va dezvolta aici un HUB de 26.000 mp.

    Totodată, va fi dezvoltat un complex rezidenţial de 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha. Terenul va fi pregătit pentru dezvoltarea blocurilor, în etape succesive, corespunzătoare fazelor de construcţie.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    La sfârşitul anului trecut Immochan România a deschis Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti care, împreună cu proiectul dezvoltat în Braşov, Coresi Shopping Resort, reprezintă o investiţie totală de 120 de milioane de euro.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 379 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

  • Dolarul şi francul elveţian ar putea trece de 5 lei în 2015, în timp ce cursul leu-euro va rămâne stabil

    Francul a început raliul în ianuarie, cotaţia dintre leu şi moneda elveţiană atingând valori record după ce banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul de 1,2 franci pentru un euro. Francul elveţian a crescut atunci cu peste 20% în numai câteva zile, iar cursul a atins un vârf de aproape 4,6 lei/franc elveţian în a doua jumătate a lunii ianuarie. Ulterior, cotaţiile au scăzut spre 4,1 lei, dar cursul este în continuare cu circa 12% peste nivelul din decembrie. Debitorii în franci suportaseră deja o apreciere a monedei elveţiene cu 60% la începutul crizei, iar mulţi au ajuns să plătească acum rate duble faţă de cele ini-ţiale.

    Primăvara a venit cu un nou episod de volatilitate pe piaţa valutară. Dolarul a început să accelereze în martie, cursul trecând  în premieră peste pragul de 4 lei/dolar. Faţă de acum un an moneda americană a câştigat 30%. Dolarul se mai ap-ropiase de pragul de 4 lei şi la jumătatea lunii ianuarie, dar atunci nu a reuşit să treacă peste acest nivel, iar în săptămânile următoare chiar a consemnat o tendinţă de depreciere. În martie însă, dolarul a urcat puternic şi a depăşit până şi francul elveţian la cursul BNR.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Stocul creditelor în valută acordate persoanelor fizice era în noiembrie de echivalentul a 62 mld. lei (14 mld. euro), din care aproape 84% erau împrumuturi acordate în euro şi 15,7% reprezentau finanţările în franci elveţieni, potrivit datelor BNR. Creditele în dolari americani reprezentau numai 0,5%.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în valută, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză.
    Raiffeisen Bank anticipează un curs de 4,45 lei/euro pentru jumătatea acestui an şi de 4,40 lei/euro pentru sfârşitul anului. Cotaţia leu/franc va rămâne în jurul pragului de 4, în timp ce cursul leu/dolar ar urma să ajungă în iunie la 4,45, iar în de-cembrie la 4,9 lei/dolar, în viziunea Raiffeisen Bank. „În scenariul nostru de bază ne aşteptăm la o evoluţie stabilă a cursului leului faţă de euro. Cu toate acestea, episoadele de volatilitate sunt foarte posibile, generate atât de factori externi, cât şi interni“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Pe plan intern, eventualele tensiuni la nivel politic şi în relaţia cu FMI/CE ar putea crea volatilitate în pieţele financiare lo-cale. În particular, materializarea propunerilor recente legate de noul Cod fiscal ar putea atrage deraierea şi de jure a acor-durilor cu FMI/CE, şi în mod special o reacţie negativă din partea Comisiei Europene. Factorii externi sunt legaţi de evoluţia evenimentelor din Grecia şi Ucraina, dar şi de modul cum FED-ul american va gestiona procesul de normalizare a dobânzilor în SUA, în opinia economistului-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşteptările BCR sunt pentru un curs leu/euro tranzacţionat în jurul unei valori medii de 4,45, iar grupul Erste anticipează pentru sfârşitul anului un curs EUR-CHF în jur de 1,13 şi un curs EUR-USD în jur de 1,04, ceea ce sugerează rate de schimb potenţiale pentru leu/franc şi leu/dolar: respectiv 3,94 şi 4,28, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
    „Episoadele de volatilitate cred că sunt posibile şi vor fi cauzate mai degrabă de evoluţiile din regiune, precum cele legate de relaţia Greciei cu zona euro sau de Ucraina.

    Devalorizarea leului faţă de franc şi dolar influenţează diferit actorii economici. Astfel, cei care au credite în franci şi dolari vor avea rate de plată în creştere, în această categorie intrând şi România pentru obligaţiunile denominate în dolari. În ceea ce priveşte comerţul exterior, impactul major va veni din partea aprecierii dolarului care va face importurile de hidrocarburi mai scumpe, iar exporturile spre SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, de obicei denominate în dolari, mai competitive“, susţine Radu Crăciun.

    În scenariul macrofinanciar central, Banca Transilvania previzionează o medie anuală pentru cursul leu/euro de 4,42 în 2015 şi de 4,39 în 2016. „Din perspectiva termenului mediu ne aşteptăm la o apreciere uşoară a leului în raport cu moneda unică europeană, pe fondul intrării economiei interne într-un nou ciclu investiţional, cu impact asupra direcţiei de circulaţie a fluxurilor financiare internaţionale“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
     

  • Antreprenorul care aduce nota de plată în 2.000 de baruri şi restaurante din România

    Iulian Popescu are 32 de ani şi o firmă pe care a înfiinţat-o în urmă cu zece ani, pe vremea când era şi student, şi angajat. Anul trecut cifra de afaceri a crescut de aproape trei ori faţă de 2012, iar anul acesta ar putea ajunge la pragul de 5 milioane de lei. Creşterile se bazează pe activităţile de nişă pe care mizează tânărul antreprenor.

    Freya este un un soft, o soluţie destinată în principal spaţiilor din domeniul horeca, fie ele restaurante, baruri, pizzerii sau cluburi. Lansată în urmă cu aproape opt ani, soluţia a fost cumpărată până acum de mai mult de 2.000 de clienţi şi reprezintă circa 40% din cifra de afaceri a Soft Tehnica, fimă pe care antreprenorul a înfiinţat-o în 2004. 20% din cifra de afaceri revine soluţiilor pentru administraţia publică, iar restul (20%) reprezintă soluţii pentru afaceri, din diverse domenii. În ansamblu marja de profitabilitate a afacerii este de 20%, iar antreprenorul spune că, „exceptând câteva cheltuieli pe care le-am făcut în interes personal, absolut toţi banii au fost reinvestiţi“.

    Anul trecut firma a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de lei, iar antreprenorul spune că n-a crescut spectaculos, dacă se raportează la durata de viaţă a firmei. „În general am mers pe o creştere extrem de naturală, nu am apăsat pedala vânzărilor fără a fi foarte siguri că tehnic suntem foarte bine puşi la punct şi că suportul tehnic are în spate departamentul de dezvoltare care să poată face faţă cerinţelor noi.“ Cea mai spectaculoasă creştere a cifrei de afaceri este cea din 2014, când firma a ajuns la 3,5 milioane de lei, de aproape trei ori mai mult decât în 2012 (1,2 milioane de lei). Unul dintre motoarele de creştere au fost finanţările pe fonduri europene primite deopotrivă de clienţi dar şi de Soft Tehnica. „Noi am primit în 2014 banii pe un proiect scris în 2010. În plus, clienţii au insistat pentru închiderea anumitor proiecte şi puterea noastră de asimilare a fost mai mare“, arată antreprenorul.

    Iulian Popescu spune că firma este împlinirea unui vis mai vechi, din vremea liceului. La acea vreme nici măcar nu era pasionat de calculatoare. A intrat din întâmplare în contact cu informatica, lucrând în vremea liceului pe un calculator 286, vechi şi pentru acea vreme, „dar mi-a plăcut partea de inginerie software, să iei un produs şi să-l dezvolţi până la capăt. Am cochetat cu domeniul şi am făcut programe de la cap la coadă, produse pe care le-am publicat şi în reviste“, îşi aminteşte Iulian Popescu. A fost mai mult atras de ingineria tehnică decât de algoritm, adică de programele care rezolvă o problemă matematică: „Mă interesa mai mult să rezolv o problemă reală, cum să prezint, să fie uşor de utilizat pentru client, să aibă grafică, logo, manual de utilizare“. Acum nu mai are vreme pentru astfel de lucruri, dar spune că i-ar plăcea; în plus, i se pare esenţial să le explice angajaţilor şi colaboratorilor toate detaliile legate de produse: „de ce este aşa, cum trebuie să fie, îmi place ca oamenii de lângă mine să înţeleagă, ca să aibă mai multă independenţă, chiar dacă pierd mai mult timp învăţându-i“.

    Aventura antreprenorială a început încă din vremea studenţiei, după o perioadă în care a fost angajat, la recomandarea unui prieten, la Siveco; a absolvit Facultatea de Calculatoare din cadrul Politehnicii, în 2007, la trei ani după ce fondase Soft Tehnica. Despre înfiinţarea firmei spune că a fost cel mai greu moment din cariera sa, pentru că „lucram, şi nu puţin, la Siveco – până la 8-9 seara, apoi acasă lucram până la 12-1 noaptea, apoi mă apucam de învăţat până la 3 pentru că aveam examen a doua zi; mă culcam, mă trezeam la 6 să mai citesc o oră, mă duceam la facultate, dădeam examenul, plecam imediat ca să recuperez întârzierea la Siveco şi aşa zi după zi.“

    A renunţat la postura de angajat când a considerat că se poate descurca cu firma sa. „Aveam ceva economii şi am considerat că trebuie să-mi asum acest risc. Am înţeles că dacă n-o fac atunci, mai târziu s-ar fi instalat în mine confortul specific angajaţilor în corporaţii. Şi era evident că nu puteam ca în continuare să dorm numai trei ore pe noapte.“ Acum, spune râzând, doarme un pic mai mult, 4-5 ore, dar programul e în continuare aglomerat. „Mulţi IT-işti care lucrează în corporaţii îmi spuneau, când mă vedeau foarte stresat, chinuit că nu am timp să beau o bere cu ei: «Da’ ce te chinui aşa?» Dar o fac din suflet, pentru că asta îmi place. Ce nu mi-a lipsit, în toţi aceşti zece ani, a fost determinarea.“

    Povesteşte că a pornit la drum având trei asociaţi: fratele său, de formaţie finanţist, şi doi colegi de facultate; cei doi colegi au ieşit însă la scurt timp din firmă, pentru că, povesteşte Iulian Popescu, „puneau mai mult suflet în proiectele pentru facultate decât în cele ale firmei“. În momentul în care cei doi asociaţi au ieşit din firmă, Iulian Popescu a preluat şi participaţia lor, având acum 80% din acţiuni, iar fratele său diferenţa. Spune însă că a tras învăţăminte din această experienţă, pentru că a ales asociaţii după nevoia de dezvoltare a afacerii; profesional erau bine pregătiţi, dar „s-au dovedit un eşec din punct de vedere al businessului. Nu aveau acel ceva de a-şi asuma singuri destinul“.

  • Vânzările de camioane din 2014 anunţă redresarea economiei naţionale

    Vânzările de camioane de peste 3,5 tone au urcat anul trecut cu aproape 30%, în timp ce piaţa auto totală a avansat cu 21%, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), vestea fiind una foarte bună pentru piaţa de profil, deoarece concretizează creşterea economică realizată anul trecut.

    Dintre cei şapte principali jucători pe piaţa camioanelor de peste 6 tone, Mercedes-Benz a fost singurul brand care a depăşit pragul de 1.000 de unităţi anul trecut, în timp ce pe locul secund s-a clasat MAN, cu 955 de camioane, în creştere de la 748 în 2013, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Dintre acestea, în cazul MAN, circa 15% reprezintă vehicule achiziţionate de companii din alte ţări, nu de la reprezentanţa locală.

    „Targetul nostru este să avem 20% din piaţa de camioane, dar am ajuns la numai 19% în 2014. În 2012 am avut 25%. Creşterea pare mare deoarece piaţa a crescut de la 4.000 spre 5.000 de unităţi, dar pe noi ne interesează cifrele absolute, nu procentele deoarece noi nu trăim din procente, ci din vânzări“, a spus Jorge Leuschner, CEO la MHS Truck & Bus. Leuschner (65 de ani) a mai lucrat în trecut inclusiv pentru Mercedes-Benz, dar şi în cadrul Ţiriac Holdings în România. MHS Truck & Bus este importatorul camioanelor MAN şi autocarelor Neoplan pe piaţa locală, parte a grupului Automobile Bavaria, controlat de omul de afaceri Michael Schmidt. MHS Truck & Bus a rulat anul trecut afaceri de 86 mil. euro, în creştere cu 34% faţă de 64,2 mil. euro în 2013.

    „Piaţa a fost până anul trecut mult sub nivelul la care ar trebui să fie. O piaţă normală ar fi de cel puţin 7-8.000 de camioane de peste 6 tone. Ce este sub acest nivel este unul critic. Piaţa locală ar putea depăşi pragul de 7.000 de unităţi chiar anul acesta, sau poate anul viitor. Dacă nu se întâmplă ceva neaşteptat, anul acesta vom avea o piaţă de peste 5.000 de camioane, iar noi vom livra 20% dintre acestea, adică cel puţin 1.000. Având în vedere începutul acestui an, pot fi mai multe. Aici discutăm despre înmatriculări, inclusiv camioane mai noi de trei luni“, a subliniat şeful MHS Truck & Bus.

    În ceea ce priveşte livrările de flote, cele de peste 10 camioane au reprezentat jumătate din vânzările pe anul trecut. „Am livrat câteva mari precum cele către Dumagas, DHL, Fartud, care a luat 20 de camioane. Unii au cumpărat de-a lungul anului, alţii toate odată. Anul acesta vor urma altele. Avem şi companii internaţionale care cumpără din România.“ MHS Truck & Bus este, alături de EVW Holding, care vinde camioanele DAF, singurul importator din piaţa vehiculelor comerciale grele care nu este controlat direct de către producător.

    Economia a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne. Industria a turat şi anul trecut motoarele economiei susţinând alături de comerţ creşterea PIB, în timp ce construcţiile nu şi-au revenit pe deplin. Analiştii susţin că o creştere a PIB de 2-3% nu ar trebui să ne mulţumească având în vedere decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de ţările dezvoltate.

    La nivelul UE, România a înregistrat a cincea creştere economică în T4. Creşterea economică a fost în T4 2014 de 0,5% faţă de T3. Comparativ cu acelaşi trimestru din 2013, PIB-ul a avansat cu 2,6% pe serie brută şi cu 2,5% pe serie ajustată sezonier. Pe partea de utilizare, ascensiunea PIB a fost susţinută de exporturi şi de revenirea consumului, potrivit analiştilor. Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând necesitatea stimulării investiţiilor, care au subperformat în 2014.

  • Huawei anunţă venituri în creştere şi 75 milioane de smartphone-uri livrate în 2014

    Livrările de produse au crescut cu 7,8 % şi au ajuns la 138 de milioane de dispozitive livrate, dintre care 75 milioane de smartphone-uri, ceea ce reprezintă o creştere pe acest segment cu 45%, în comparaţie cu anul anterior.

    “Influenţa globală a brand-ului nostru a continuat să crească, iar Huawei a devenit prima companie chineză care a fost inclusă în Top 100 mărci globale în 2014, potrivit Interbrand,” a declarat Richard Yu, CEO al Huawei Consumer BG.

    Livrarea de smartphone-uri premium a crescut, în 2014, cu 18%. Smartphone-ul Huawei Ascend P7 a fost livrat în 4 milioane de unităţi în doar şase luni de la lansarea sa globală de la Paris, în luna mai a anului trecut, în timp ce Huawei Mate 7 a fost livrat în 2 milioane de unităţi în trei luni de la data lansării, care a avut loc în luna septembrie a anului trecut.

    Vânzările companiei chineze Huawei au crescut în 2014 de peste două ori pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei deţinea în regiune, la jumătatea anului trecut, o cotă de piaţă de 3%, ajungând chiar la 5% în Germania şi Spania.

     

  • Ursache: Eliminarea pragului la SIF-uri trebuie să fie o decizie a ASF şi a pieţei, nu a politicului

    “Eliminarea pragului la SIF-uri e o problemă care, din motive pe care niciodată nu le-am înţeles, intră în sfera politicului şi nu ştiu de ce. Am văzut însă că există în momentul de faţă un punct de vedere unitar la nivelul politicului pe acest subiect (…) Una din barierele care trebuie eliminată este pragul la SIF-uri, care va face obiectul unei legi care să reglementeze acest aspect. Decizia de eliminarea a pragului pentru SIF-uri nu trebuie să fie o decizie politică, ci una pe care piaţa de capital şi ASF trebuie s-o adopte”, a afirmat Ursache, într-o conferinţă de presă.

    Ministerul Finanţelor Publice a propus, la începutul lunii octombrie a anului trecut, eliminarea pragului de 5% la societăţile de investiţii financiare, dar a renunţat în noiembrie la această propunere.

    Varianta de proiect de lege introdusă în dezbatere publică în octombrie elimina pragul şi dădea acţionarilor SIF-urilor posibilitatea de a stabili o limită în acest sens.

    Guvernul a adoptat la finele anului trecut, prin ordonanţă de urgenţă, modificările privind legislaţia pieţei de capital în varianta finală, în care nu se mai regăsea prevederea privind eliminarea pragului.

    Una dintre modificări a vizat creşterea, de la 5% la 20%, a pragului de deţinere la operatorii de piaţă, cum este Bursa de Valori Bucureşti (BVB), şi alta s-a referit la schimbarea condiţiilor de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.

    Pragul de deţinere la cele cinci SIF-uri a fost modificat în ianuarie 2012, de la 1% la 5% din acţiuni. Deţinerile au fost limitate la 5% pentru a evita preluarea ostilă a SIF-urilor şi chiar desfiinţarea lor.

    Cele cinci societăţi de investiţii financiare listate pe Bursa de Valori Bucureşti sunt SIF Banat-Crişana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3), SIF Muntenia (SIF4), şi SIF Oltenia (SIF5).

    Societăţile de investiţii financiare au fost înfiinţate în 1996, prin transformarea în societăţi pe acţiuni a fostelor Fonduri ale Proprietăţii Private, rezultate în cadrul programului de privatizare în masă. La puţin timp înainte de alegerile din 1996, Executivul de atunci a acordat acţiuni la cele cinci fonduri unui număr de circa nouă milioane de români, ceea ce face ca actualele societăţi de investiţii să fie deţinute de un număr record de acţionari.

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • O fabrică aflată în 2010 în pragul falimentului simte din nou gustul dulce al profitului

    Elementul de noutate:

    O serie de decizii ale echipei manageriale instalate în 2010 au schimbat afacerea, care acum ţinteşte primul loc pe piaţa cărămizilor. Compania a lansat în 2013 gama de cărămizi Evoceramic, cu o configuraţie unică, care permite constructorilor să finalizeze lucrările mai repede, cu costuri mai mici.

    Efectele inovaţiei:

    Gradul de utilizare al fabricii de la Recea a fost crescut treptat, de la 34% în 2010 la 88% în 2013. În 2014 fabrica şi-a atins capacitatea maximă. Din 2015, compania îşi va extinde capacitatea de producţie. Prin extinderea capacităţii de producţie, Cemacon creează 65 de noi locuri de muncă în Zalău. În 2013 în acţionariatul Cemacon a intrat un fond de investiţii finlandez. Reechilibrată financiar, în 2014 Cemacon a declarat profit.

    Descriere:

    În 1991, întreprinderea este privatizată sub denumirea Cemacon Zalău, în 1996 se listează la Bursa de Valori Bucureşti, iar în 1999 devine societate cu capital integral privat. Cu o vânzare limitată la trei judeţe şi un portofoliu de produse învechit, în 2007 Cemacon contractează un credit de 30 milioane de euro pentru a investi într-o fabrică de blocuri ceramice în Sălaj. În contextul crizei economice şi al căderii dramatice a pieţei, rambursarea creditului a devenit imposibilă, iar întreprinderea risca să intre în insolvenţă. O nouă echipă managerială a venit a venit la conducerea companiei în 2010.

    Birourile companiei au fost mutate la Cluj, iar producţia s-a transferat de pe vechea linie din fabrica din Zalău pe noua linie, de la Recea, cea mai modernă de acest fel din sud-estul Europei. În 2012, directorul general al companiei, Liviu Stoleru, a decis stoparea plăţii ratelor către bancă şi începerea negocierilor cu banca creditoare pentru refinanţarea creditului de 30 milioane de euro.

    În anul 2013, Cemacon a lansat gama de cărămizi Evoceramic. În gama Evoceramic, cel mai competitiv model este 44 Super TH, singura cărămidă din România care nu necesită termoizolaţie, astfel că beneficiarii economisesc banii cheltuiţi altfel pe materialele termoizolante sau pe manoperă. Pentru a ataca pieţe noi, compania a înfiinţat centre de distribuţie temporare, proprii, iar pasul următor a fost stabilirea parteneriatelor cu distribuitorii care să asigure ulterior vânzarea în teritoriu şi atacarea unor noi pieţe.

    Astfel, Cemacon a ajuns de la 10 distribuitori în trei judeţe din nord-vestul ţării în 2010 la peste 200 de puncte de livrare şi o reţea de distribuţie naţională în 2014. La finalul anului 2013 compania a semnat un acord de restructurare a creditului cu banca finaţatoare. A fost creată Cemacon Real Estate, care prelua o parte a datoriei companiei, odată cu active ce pot fi valorificate la valoarea datoriei preluate. O altă parte a datoriei va fi convertită în acţiuni ce vor fi preluate de un fond de investiţii ales de bancă, iar Cemacon rămâne cu o datorie sustenabilă.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.