BusinessMagazin

Tag: pnl

  • Proiect PNL: Închiderea balcoanelor de la parterul blocului nu necesită acordul vecinilor

    Liberalul Alina Gorghiu a depus, la Senat, un proiect de lege care prevede că pentru închiderea balcoanelor sau a logiilor de la parterul blocului nu mai este nevoie de acordul vecinilor. Proiectul precizează că excepţia este acordată pe motive de securitate, de atenuare a noxelor sau a zgomotelor.

    Proiectul de lege depus de senatorul PNL Alina Gorghiu are ca scop exceptarea de la cerinţa privind acordul vecinilor, a lucrărilor de închidere a balcoanelor/logiilor care se află la parterul blocurilor. Cu toate acestea, excepţia nu este absolută, ci doar în cazuri bine justificate, cum ar fi motive de securitate, de atenuare a noxelor, gunoaielor, zgomotelor etc. Pe scurt, trebuie să primeze siguranţa şi sănătatea locatarului.

    Un nou alineat adăugat la articolul 7 din Legea 50/1991 precizează că “în ceea ce priveşte lucrările de închidere a balcoanele/logiilor ce se afla la parterul unui bloc, prin exceptie de la punctul 2.5.6. din Anexa nr. 1 la prezenta lege, nu este nevoie de acordul vecinilor dacă lucrările se efectuează din motive de securitate, de atenuare a efectelor noxelor, zgomotelor, gunoaielor, precum şi din orice alte motive întemeiate, relative la siguranţa şi sănătatea locatarului.”

    “Aşadar, dacă punem în balanţă eventualele prejudicii aduse vecinilor ca urmare a închiderii unui balcon de la parter, cu atingerile aduse siguranţei şi sănătaţii locatarului ca urmare a refuzului acordului vecinilor, este mai mult decât evident care taler se va înclina. Garantarea dreptului la ocrotirea sănătaţii este o necesitate impusă chiar de Constituţia României prevede că siguranţa persoanei este inviolabilă”, se mai arată în textul iniţiativei legislative.

    Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

  • Rareş Bogdan, europarlamentar PNL: Cel târziu în aprilie vom avea alegeri anticipate

    Rareş Bogdan, a anunţat, luni, că PNL poartă negocieri cu partidele parlamentare pentru declanşarea alegerilor anticipate, fiind nevoie de încă 24 de voturi pentru a susţine un astfel de demers. Europarlamentarul a afirmat că anticipatele vor avea loc până în aprilie 2020.

    “Noi vom folosit toate mijloacele constituţionale pentru a genera alegeri anticipate. Este obligaţia noastră. Este o cerinţă a alegătorilor noştri. Acest demers este susţinut de USR, UDMR şi PMP. Ne aşteptăm ca cei care au sprijinit investirea Guvernului Orban, din 23 de parlamentari ALDE, să susţină demersul nostru. (…) Este normal să ne dorim o majoritate formată din două sau trei forţe politice, din care vioara întâi să fie PNL şi un Guvern condus de Ludovic Orban. Veţi vedea că avem toţi paşii pregătiţi, lunile februarie, martie vor fi extrem de interesante. Cel târziu în aprilie vom avea alegeri anticipate”, a declarat Rareş Bogdan la Digi24.

    Prim-vicepreşedintele PNL a spus că grupul de nouă parlamentari demisionari din Pro România vor susţine anticipatele.

    “Avem toată convingerea că grupul condus de Sorin Cîmpeanu şi Daniel Constantin, cei nouă demisionari din Pro România, vor susţine acest demers. Ar mai fi nevoie de 24 de voturi care pot fi formate din demisionari, din aşa numiţi independenţi şi din cei care aparţin minorităţilor naţionale. (…) Liderii politici, în frunte cu Ludovic Orban, muncesc la acest demers de declanşare a alegerilor anticipate”, a precizat Rareş Bogdan.

    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că a vorbit cu Ludovic Orban, înaintea încheierii sesiunii parlamentare şi i-a spus că susţine organizarea anticipatelor cu câteva săptămâni înaintea alegerilor locale.

    Premierul Ludovic Orban a declarat, dumicică, în timpul unei vizite în judeţul Vâlcea, că este nevoie de alegeri anticipate pentru că „este foarte dificil, cu actualul Parlament, să se adopte legi care să fie legile aşteptate de oameni”.

    Kelemen Hunor a anunţat că a vorbit cu Ludovic Orban, înaintea încheierii sesiunii parlamentare şi i-a spus că susţine organizarea anticipatelor cu câteva săptămâni înaintea alegerilor locale. Acesta a adăugat că din anul 2012 suntem constant într-o situaţie de instabilitate politică guvernamentală.

  • Olguţa Vasilescu: Cheltuielile pentru sistemul de pensii vo fi la anul de 8% din PIB. Media UE e 13%

    Olguţa Vasilescu a declarat că anul acesta avem cheltuieli cu pensiile de 7% din PIB, la anul abia vom ajunge la 8%, iar în 2021 vom fi la 11,7%, în timp ce media Uniunii Europene este de 13%. Fostul ministru al Muncii a acuzat din nou PNL că intenţionează să crească vârsta de pensionare.

    „Cele două lucruri pe care le-a solicitat Comisia Europeană şi la care am găsit argumente, astfel încât să nu avem niciun fel de problemă, sunt aceleaşi pe care le văd acum în dezbaterile publice. Pe de o parte o adresă venită de la Comisia Europeană despre care s-a discutat foarte puţin în spaţiul public în această perioadă, pentru că s-a schimbat comisarul european pe muncă, dar funcţionarii bănuiesc că au rămas aceeaşi, şi anume creşterea vârstei de pensionare şi nesustenabilitatea acestui buget de pensii”, a afirmat Lia Olguţa Vasilescu, la România Tv.

    Ea a transmis Comisiei Europene că România nu poate lua măsură creşterii vârstei de pensionare, având în vedere că speranţa de viaţă în ţara noastră este cu 8 ani sub media UE.

    „Aici aş vrea să vă spun că, la vremea respectivă, mi s-a solicitat ca vârsta de pensionare să crească la 68, 70 de ani ca să meargă pe media UE. M-am opus categoric. Am spus că nu putem să facem acest lucru atât timp cât speranţa de viaţă este cu 8 ani sub media Uniunii Europene. Deci nu există niciun fel de argument din punctul acesta de vedere. În ceea ce priveşte sustenabilitatea cheltuielilor pentru sistemul de pensii, am spus că avem 7%, atât avem anul acesta cheltuială cu pensiile din PIB. Anul viitor abia ajungem la 8%. În 2021, când se va aplica Legea pensiilor, vom ajunge la 11,7% cheltuială cu pensiile din PIB, în timp ce media UE este de 13%. Deci nici măcar cu actuala lege a pensiilor nu ajungem la media UE”, a explicat Vasilescu.

    Fostul ministru al Muncii a acuzat PNL că vrea să elimine actuala Lege a pensiilor, sub pretextul eliminării unor inechităţi în sistem. Ea a mai spus că PSD se va opune vehement unor asemenea măsuri, deoarece pensia este un drept, nu o formă de asistenţă socială.

    „Din punctul meu de vedere, ceea ce se încearcă la ora actuală de către cei de la PNL este ca noua Lege a pensiilor să fie eliminată, pe motiv chipurile că nu ar elimina aceste inechităţi din sistem, în condiţiile în care ele se elimină. De fapt ei vor să facă două modificări şi anume cele cerute şi acum câţiva ani de UE, creşterea vârstei de pensionare şi, de asemenea, un procent mai mic din PIB pentru cheltuiala cu pensiile. Noi o să ne opunem cu toată forţa. Nici nu poate fi vorba să nu ne opunem la asemenea chestiuni, pentru că noi trebuie să îi apărăm în primul rând pe români. Mai este o chestiune, care văd că se tot scapă din vedere, şi anume că pensia este un drept câştigat şi nu o formă de asistenţă socială, aşa cum îşi închipuie unii”, a conchis Olguţa Vasilescu.

    Ludovic Orban a declarat, săptămâna aceasta, că nu există la Ministerul Muncii un proiect care să prevadă creşterea vârstei de pensionare. Premierul a precizat că vârsta de pensionare rămâne 65 de ani, iar persoanelor trebuie să li se permită să lucreze după această vârsta, dacă doresc acest lucru.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Sebastian Burduja, preşedinte PNL Sector 1 şi fiul bancherului Marinel Burduja, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanţe

    Sebastian Burduja, preşedinte PNL Sector 1, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanţe de către primul ministru Ludovic Orban.

    Sebastian Burduja este fiul bancherului Marinel Burduja, cunoscut pentru activitatea sa în Bancorex, ABN Ambro şi Raiffeisen, unde a ocupat poziţia de vicepreşedinte. Cel mai recent Marinel Burduja a fost director general al Băncii Române de Credite şi Investiţii (BRCI), fondată de Dorin Umbrărescu.

    Noul secretar de stat a locuit 12 ani în SUA, unde a studiat la Universitatea Stanford şi Harvard,  şi s-a întors în România în 2016. Între 2012 şi 2015 a lucrat în cadrul Băncii Mondiale.

    Din noiembrie 2019 este membru in boardul Transelectrica. 

  • Al treilea deputat social-democrat s-a afiliat grupului PNL

    Deputatul PSD Cristina Burciu şi-a anunţat, miercuri, afilierea la grupul parlamentar al PNL, după ce la sfârşitul lunii octombrie, anunţase că va vota învestirea Guvernului Orban, pe motiv că România trebuie să intre într-o zonă de stabilitate.

    ”Subsemnata Burciu Cristina, prin prezenta că aduc la cunoştiinţă faptul că, începând cu data de 4 decembrie 2019, îmi încetez activitatea în calitate de deputat al Grupului parlamentar al PSD şi voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal”, se arată în informarea trimisă conducerii Camerei Deputaţilor de Cristina Burciu.

    Cristina Burciu a anunţat la sfârşitul lunii octombrie că va vota Guvernul Orban, pe motiv că România trebuie să intre într-o zonă de stabilitate

    “Dincolo de culoarea politică a unui parlamentar, obiectivul oricărui ales este acela de a se asigura că acţiunile sale politice generează efecte pozitive pentru cetăţeni, şi nu invers. Vreau ca România să intre într-o zonă de stabilitate, vreau să nu fie pusă în pericol plata salariilor la finalul anului, pentru care e necesară rectificarea bugetară, vreau ca ratele bancare ale românilor să se menţină la un nivel rezonabil şi cursul de schimb să rămână în echilibru, vreau ca România să aibă buget de stat pentru anul viitor. Toate aceste lucruri nu se pot petrece câtă vreme România nu are un Guvern în funcţie”, a scris Burciu pe Facebook.

    “Am decis să susţin învestirea în funcţie a Guvernului propus de Ludovic Orban, pentru că România nu îşi poate permite să intre într-o criză guvernamentală. Un astfel de caz ar însemna ca situaţia fiecărui român să fie afectată de instabilitatea generată de neînvestirea unui nou Guvern”, a mai anunţat ea.

    Elena Hărătău, alt deputat PSD care a votat învestirea Guvernului Orban, a anunţat, recent, conducerea Camerei Deputaţillor, că a demisionat din grupul PSD şi că va activa în grupul parlamentar al PNL.

    De asemenea, fostul deputat PSD Mihaiţă Găină, care a votat moţiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Dăncilă, a trecut în grupul parlamentar PNL. Găină şi-a dat demisia din PSD pe 1 octombrie.

  • Ce spune Firea după ce a fost acuzată că nu a cumpărat autobuze din România

    „Despre cele 400 de autobuze Euro 6 s-au spus tot felul de invenţii. Şi s-au depus zeci de plângeri. Totul s-a dovedit corect pentru că nu facem decât lucruri legale şi conforme. Dar, vin si cu o propunere concretă: guvernul PNL şi partidele prietene din Parlament, care s-au unit pentru a da jos un guvern, să modifice legea achiziţiilor publice, astfel încât producătorii români să fie avantajaţi în toate licitaţiile! Mingea este la ei! PNL are acum pâinea şi cuţitul! Noi am încercat să îmbunătăţim această legislaţie, dar de la Bruxelles ni s-a transmis, de fiecare dată, că trebuie să asigurăm tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tuturor companiilor din Uniunea Europeană”, a scris, luni, pe Facebook, Gabriela Firea, primarul Capitalei.

    Aceasta afirmă că, în privinţa achiziţiei celor 100 de tramvaie, respinge acuzaţiile şi insinuările şi îi va acţiona în judecată pe cei care răspândesc informaţii false, incomplete sau incorecte.

    „Aduc prejudicii de imagine instituţiei Primăriei Capitalei, inclusiv la nivel european, punând presiune pe funcţionarii publici ale căror date sunt răspândite către publicul larg, cu încălcarea dispoziţiilor legale naţionale şi europene din domeniul GDPR”, a mai spus Firea.

    Potrivit acesteia, achiziţia celor 100 de tramvaie reprezintă 8 dintre proiectele finanţate cu fonduri europene nerambursabile, ceea ce înseamnă că toată documentaţia a fost şi va fi verificată, în toate etapele sale relevante, de organe competente de la nivel naţional (Organismul Intermediar, Autoritatea de Management, Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi) şi european (Curtea de Conturi Europeană).

    „Subliniem faptul că această procedură a fost extrem de transparentă şi supusă tuturor rigorilor legale impuse de legislaţia în domeniu, atât în faza de elaborare a documentaţiei, cât şi în faza de derulare a procedurii.

    Primăria Bucureşti a publicat în SICAP, pe data de 11 decembrie 2018, anunţul pentru achiziţia celor 100 de tramvaie, valoarea estimată a contractului fiind de aproximativ 183 de milioane de euro, fonduri europene prin POR.

  • PSD face bilanţul Guvernului Orban, după o lună de guvernare: Au ajuns la 4,4% deficit şi anunţă 3,5% pentru 2020

    „Ne-au acuzat în fiecare an că vom depăşi ţinta de deficit de 3%. Nu am depăşit-o niciodată. Ei însă au ajuns la 4,4% după prima rectificare bugetară şi anunţă 3,5% pentru anul viitor. Ne-au acuzat că ne împrumutăm prea mult şi la dobânzi prea mari. Ei se împrumută acum la valori duble şi cu dobânzi mai mari decât în guvernarea #PSD. 8 miliarde de lei împrumutaţi doar în noiembrie! Ne-au acuzat de devalorizarea monedei naţionale în raport cu euro. De la venirea lor la guvernare, cursul valutar atinge record după record. Se anunţă 5 lei pentru 1 euro până la finalul anului. În noiembrie, BNR a cheltuit 1,2 mld. euro pentru a apăra leul de declaraţiile catastrofice ale noului ministru al Finanţelor”, arată social-democraţii, luni, pe pagina de Facebook a PSD.

    Sursa citată vorbeşte şi despre programele desfiinţate deja de PNL şi despre majorarea bugetului pentru serviciile de informaţii.

    „Au desfiinţat Programul „Prima casă” („O casă, o familie”) şi Casa de comerţ „Unirea”. Urmează să fie tăiate de pe listă Programul „Tomate româneşti” şi „Start-up Nation”. Au redus bugetul pentru extinderea sistemului de irigaţii, au tăiat de la autostrăzi şi de la educaţie, dar au majorat bugetul de pensii speciale pentru lucrătorii din serviciile secrete. Acesta este bilanţul primei luni de guvernare PNL. Mai sunt încă 11!”, a conchis sursa menţionată.

    Guvernul a adoptat, joi, rectificarea bugetară, deficitul bugetar fiind estimat la 4,3% dn PIB.

  • Schimbări la grupul PNL de la Senat: Daniel Fenechiu, noul lider al senatorilor liberali

    Daniel Fenechiu a fost ales noul lider al grupului senatorilor PNL, în locul lui Florin Cîţu, care acum este ministru de Finanţe, iar Nicoleta Pauliuc şi George Stângă au devenit vicelideri ai grupului, şi Carmen Hărău este noul secretar.

    „Îi mulţumesc lui Florin Cîţu şi îi urez succes la Ministerul Finanţelor Publice”, a afirmat Daniel Fenechiu, marţi, în plenul Senatului.

    Pe Daniel Fenechiu în funcţia de vicelider al grupului PNL la Senat este Nicoleta Pauliuc, iar George Stângâ îl înlocuieşte pe Mario Oprea.

    De asemenea, Carmen Hărău este noul secretar al grupului PNL la Senat, în locul Nicoletei Pauliuc.

    Anterior Marior Oprea a fost ales secretar al Biroului permanent al Senatului.

  • PSD acuză PNL că ar fi implicat în diferite incidente la secţiile de votare din mai multe judeţe

    PSD a transmis că PNL ar fi implicat într-o serie de incidente la al doilea tur de scrutin în mai multe judeţe, precum şi în sectoarele 1,3, 5 şi 6 din Bucureşti. Şeful IPJ Dâmboviţa este acuzat că ar fi făcut campanie în favoarea liberalilor, mai susţin social-democraţii.

    „În mai multe judeţe din ţară au fost semnalate o serie de incidente privind desfăşurarea scrutinului electoral. Astfel, în judeţele Vaslui, Iaşi, Constanţa, Galaţi, Dâmboviţa, Argeş, precum şi în sectoarele 1, 3, 5, 6 din Bucureşti, mai mulţi preşedinţi de secţii de votare refuză să primească cererile pentru eliberarea copiilor de pe listele electorale suplimentare”, arată reprezentanţii PSD, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Sursa citată mai spune că la Dâmboviţa, „şeful IPJ se implică în campania electorală în favoarea PNL şi, abuzând de funcţia deţinută, a solicitat şefilor de post din cadrul IPJ Dâmboviţa să întocmească dosare penale primarilor şi reprezentanţilor PSD cu intenţia de a-i intimida”.

    Social-democraţii precizează că Biroul Electoral Sector 3 din Bucureşti a emis o decizie prin care respinge contestaţiile PSD referitoare la refuzul unor preşedinţi de secţii de votare de a primi cererile pentru obţinerea listelor electorale suplimentare.

    „În Ilfov, la mai multe secţii de votare au fost afişate buletine de vot cu menţiunea ANULAT, ştampila Biroului Electoral Judeţean Ilfov şi semnătura preşedintelui BEJ Ilfov fiind deja aplicate în patrulaterul candidatului PNL”, conchide sursa menţionată.

  • Măsura şoc luată de PNL la nici două săptămâni după ce au venit la putere. Anunţul a fost făcut chiar de premier

    De la introducerea în şcoli a programului Cornul şi laptele, în guvernul Adrian Năstase, acum 15 ani, toate guvernele ce i-au urmat au promis să sară şi mai sus: un măr pentru fiecare copil, miere de albine pentru fiecare copil.

    PNL, ajuns la guvernare de două săptămâni, în urma căderii guvernului PSD al Vioricăi Dăncilă, promite o masă caldă pentru toţi copiii, program after-school generalizat, dar şi majorarea salariului minim pe economie.

    Prima săptămână din viaţă guvernul Orban şi-a petrecut-o plângându-se ce dezastru financiar a găsit la instalare: deficite uriaşe, o contabilitate a finanţelor publice ţinută paralel.

    Acum însă tonul a coborât. PNL este, ca orice partid, interesat de scorul electoral. Şi nu de acesta de la prezidenţiale. Pentru că, dacă câştigă prezidenţialele, dar nu şi alegerile locale şi pe cele generale din 2020, nu face altceva decât să revină la situaţia de acum două săptămâni.

    Aşa că este atent. A spus PSD că măreşte salariul minim brut pe economie cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2018? PNL s-a pus pe calcule şi mai pune 50 de lei. În ciuda faptului că este înconjurat de economişti ordoliberali care în ultimii ani au cerut chiar eliminarea salariului minim pe economie, şeful PNL şi şef al guvernului, totodată, a anunţat că salariul minim pe economie va creşte de la 1 ianuarie 2020 cu exact 7,2%. La un salariu minim brut actual de 2.080 de lei, rezultă o creştere de aproape 150 de lei, până la puţin peste 2.200 de lei. Deci peste propunerea PSD.

    Explicaţia lui Ludovic Orban, pe Facebook, acolo unde s-au mutat declaraţiile oamenilor politici: „În cursul acestei săptă­mâni, definitivăm propunerile pentru for­mu­la de calcul al salariului minim. Dacă sta­bi­lim că formula de calcul pentru salariul minim va fi determinată de rata inflaţiei, in­dicele de creştere a preţurilor de consum şi indi­cele de creştere a productivităţii, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%“.