“În acest moment, înclinăm spre integrarea unui buget al zonei euro în bugetul general UE, astfel încât Parlamentul European să îl poată superviza”, a declarat Angela Merkel.
Cancelarul Germaniei a reiterat susţinerea pentru acordul obţinut în iunie cu Franţa în sensul stimulării investiţiilor şi consolidării convergenţei economice în zona euro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Străzile din zonele Parliament Square, Millbank şi Victoria Tower Gardens au fost închise publicului, iar zeci de ofiţeri de poliţie sunt prezenţi la locul incidentului, relatează cotidianul The Guardian.
Mai multe ambulanţe au ajuns în zonă.
“La ora 07:37 (ora României 09.37), o maşină a intrat în coliziune cu barierele din jurul Parlamentului. Şoferul a fost reţinut de ofiţerii aflaţi în zonă. Un număr de pietoni au fost răniţi”, a anunţat Scotland Yard.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Curtea Constituţională nu are încheiat protocol cu S.R.I. ”, precizează CCR la solicitarea MEDIAFAX.
Curtea Constituţionale are protocoale semnate cu alte instituţii ale statului, cum ar fi cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, privind furnizarea serviciilor de găzduire de echipamente, încheiat la data de 19.06.2014, are ca obiect/scop: „asigurarea de servicii de găzduire echipamente de tehnologia informaţiei şi comunicaţii, în folosul Curţii Constituţionale” şi care este în vigoare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din 329 de deputaţi, opt au luat cuvântul în plenul Camerei o singură dată, la depunerea jurământului, în decembrie 2016. Printre aceştia se numără actualul ministru al Economiei, Dănuţ Andruşcă, deputatul Furic Iarco, din partea minorităţilor naţionale, membru al Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România şi Nicolae Bănicioiu, care a demisionat, în mai, din PSD şi a trecut în partidul lui Victor Ponta, Pro România.
Alţi 98 de membri ai Camerei Deputaţilor au luat cuvântul de mai puţin de 10 ori în mandatul de un an şi jumătate. Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta, a vorbit doar de două ori în acest mandat de parlamentar. În mai 2017, Sorin Cîmpeanu a demisionat din ALDE, rămânând deputat neafliat, iar în primavara acestui an s-a alăturat formaţiunii Pro România, partidul lui Victor Ponta.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
“Am cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi de către Parlament. Am trimis sesizări CCR şi am sesizat Comisia de la Veneţia. După finalizarea tuturor procedurilor de contestrare, preşedintele este cel care trebuie să promulge legea. În acest moment, în privinţa legii 304/2004 am epuizat, din păcate toate căile constituţionale, şi prin urmare sunt obligat să promulg această lege”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută joi la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a criticat PSD pentru modul în care au modificat legile justiţiei, pentru emiterea celebrei OUG 13 pe abuzul în serviciu în perioada Guvernului Grindeanu. Klaus Iohannis a adăugat că PSD “legiferează prost” şi într-o manieră lipsită de transparenţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Este un instrument util şi sunt convins că va fi folosit în economie în ansamblu, dar, după decizia Curţii Constituţionale, cred că paşii următori sunt la nivel de Guvern, emiterea unei Ordonanţe pentru a crea cadrul legal general pe care Curtea l-a invocat ca fiind necesar. Asta se va face pe timpul perioadei vacanţei parlamentare, iar pasul următor este emiterea unei Hotărâri de Guvern pentru a stabili mecanismul fondului”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor.
„Deci Ordonanţa este pentru a stabili cadrul general nefăcând trimitere la un fond anume, ci doar creezi cadrul legal, când se pot înfiinţa în România astfel de instrumente financiare şi mai departe mai multe informaţii. HG-ul în schimb, efectiv va stabili fondul care a fost tot prin parlament stabilit şi respins de Curte”, a spus ministrul.
Curtea Constituţională a admis miercuri toate sesizările formulate de Opoziţie şi preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare de Investiţii, motivând că un astfel de Fond trebuie înfiinţat prin hotărâre de guvern. Argumentul principal oferit în obiecţiile de neconstituţionalitate a fost că o astfel de decizie care să înfiinţeze Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) trebuie luată printr-un act al administraţiei centrale, nu printr-o lege adoptată de Parlament.
“Este inacceptabil ce se întâmplă, tratează opoziţia parlamentară ca pe nişte slugi ai unui singur om! Mi-au trimis astăzi un mesaj prin care sunt convocat la Biroul Permanent al Senatului, MÂINE la ora 18, fără niciun fel de explicaţie, niciun fel de ordine de zi. Ne cheamă să decidem ceva mâine, dar nu ştim ce trebuie să decidem, nu ştim ce plănuiesc. Cel mai probabil, vor să prelungească sesiunea extraordinară până pe 10 august, cum spun unele surse, dar nu putem fi siguri căci democraţia se face în secret în Parlamentul României din câte se vede”, a afirmat Vlad Alexandrescu, într-o postare miercuri pe Facebook.
Acesta a adăugat că a încercat să afle de la Secretariatul General care va fi ordinea de zi a şedinţei, însă fără rezultat.
“Am sunat la Direcţia Secretariatului General, am dat de şeful direcţiei şi l-am întrebat pentru ce ne convoacă mâine, ce trebuie să discutăm, care este temeiul întâlnirii. Răspunsul clasic: nici eu nu ştiu, am primit un telefon, eu sunt un simplu funcţionar etc. Oamenii ăştia acţionează în cel mai sovietic stil posibil, numai Stalin mai convoca adunări la 2 noaptea cu o oră înainte printr-un simplu telefon. Nimic scris, regulamentul este complet ignorat. Cu Tăriceanu plecat, se pare că acum Claudiu Manda se află la butoane şi vrea să ne prezentăm drepţi, la raport, mâine la ora 18. Înţelegeţi cum stau lucrurile în fapt? Întreaga instituţie a Senatului României se află la dispoziţia unui singur om”, a completat liderul senatorilor USR.
Pe 28 iunie, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificării Legii privind organizarea judiciară.
“Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost transmisă de către Parlament Preşedintelui României în vederea promulgării la data de 22 iunie 2018. În opinia noastră, legea menţionată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2), art. 64 şi 147 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată şi cu încălcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constituţie, pentru motivele prezentate în mai jos”, se arăta în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe 28 iunie, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificării Legii privind organizarea judiciară.
“Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost transmisă de către Parlament Preşedintelui României în vederea promulgării la data de 22 iunie 2018. În opinia noastră, legea menţionată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2), art. 64 şi 147 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată şi cu încălcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constituţie, pentru motivele prezentate în mai jos”, se arăta în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro