Tag: ocupare
-
PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?
La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare. -
Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”
Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.
Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.
Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.
-
FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 7 premii la o importantă competiţie internaţională de programare
“Suntem foarte mândri de rezultatele pe care elevii români le-au obţinut la una dintre cele mai importante competiţii de programare din lume. Eram convinşi că această experienţă va fi de neuitat pentru ei şi că talentul, pasiunea şi ambiţia lor vor primi recunoaşterea pe care o merită. Ne bucurăm în primul rând pentru ei, căci sunt nişte copii extraordinari, şi credem în abilitatea tinerei generaţii de a folosi potenţialul tehnologiei pentru un viitor mai bun”, a declarat Roxana Miloş, Brand Communication Manager, BRD – Groupe Société Générale.
În 2017 au fost înscrise în concursul CoderDojo Coolest Projects aproximativ 1.000 de aplicaţii, website-uri sau alte creaţii individuale sau dezvoltate în echipă, gândite de copii din întreaga lume. Proiectele care le-au adus premii elevilor de la Timişoara şi Cluj-Napoca au fost înscrise în şapte categorii de concurs: Scratch – peste 13 ani, Dezvoltare de jocuri – sub 12 ani, Dezvoltare de jocuri – peste 14 ani, Hardware – între 12 şi 13 ani, Hardware – peste 14 ani, Website – peste 14 ani şi Evolution – Proiecte complexe.
Matei Caravaţeanu, cel mai tânăr participant din partea României la concursul CoderDojo Coolest Projects 2017, este membru al echipei @Academy+Plus de la CoderDojo Cluj-Napoca. El are 9 ani şi a câştigat premiul I la categoria Dezvoltare de jocuri, sub 12 ani, pentru proiectul The Lost World, un joc care îţi oferă posibilitatea să explorezi o lume post-apocaliptică.
Membrii atelierelor CoderDojo Timişoara au participat la concurs cu 10 proiecte, dintre care 6 au ocupat locuri pe podium. Victor Fortiş şi Elisa Erzse, din echipa @CD Loga, au fost câştigătorii categoriei Scratch, la subcategoria de vârstă peste 13 ani, pentru proiectul Terrabots, un joc puzzle-platformer în care roboţii Terrabots sunt folosiţi pentru a descoperi alte planete. Patrick Lenis, Victor Baican şi Cezar Făgădar, membri ai echipelor @temirice şi @Startup Hub, au luat locul 1 la categoria Dezvoltare de jocuri, peste 14 ani, pentru dezvoltarea proiectului Shase. Mircea Şerbănescu, David Babescu şi Dariana Dorin, membri ai echipei @FEAA, au câştigat cu proiectul Blind Helper, un dispozitiv pentru oamenii cu deficienţe de vedere, la categoria Hardware, sub 14 ani.
Tot la categoria Hardware, însă la subcategoria peste 14 ani, câştigătoarea premiului I a fost Laura Chirilă, cu proiectul MindRobot, un robot construit pe baza unui microcomputer Raspberry Pi ce poate fi controlat cu ajutorul unui set de căşti Emotiv Insight. Sebastian Maleş, membru al echipei @temirice şi unul dintre autorii proiectului “Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş”, a ocupat locul 2 la categoria Websites, peste 14 ani. Roxana Drăghia, Andrei Mătrăgună şi Andreea Pintea, membri ai echipei @CD Loga, autorii proiectului Lights Among Us, s-au clasat pe locul 2 la categoria Evolution – Proiecte complexe.
CoderDojo este o comunitate globală de cluburi de programare non-profit, iniţiată în Irlanda în anul 2011, ce are ca scop susţinerea copiilor cu vârste între 7 şi 17 ani care doresc să înveţe programare într-un mediu informal. Competiţia CoderDojo Coolest Projects, un concurs ce reuneşte copii şi tineri din întreaga lume, are loc în fiecare an la Royal Dublin Society Arena, din Irlanda, unde sunt premiate cele mai bune şi inovatoare site-uri web, aplicaţii, programe sau jocuri.
-
FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 7 premii la o importantă competiţie internaţională de programare
“Suntem foarte mândri de rezultatele pe care elevii români le-au obţinut la una dintre cele mai importante competiţii de programare din lume. Eram convinşi că această experienţă va fi de neuitat pentru ei şi că talentul, pasiunea şi ambiţia lor vor primi recunoaşterea pe care o merită. Ne bucurăm în primul rând pentru ei, căci sunt nişte copii extraordinari, şi credem în abilitatea tinerei generaţii de a folosi potenţialul tehnologiei pentru un viitor mai bun”, a declarat Roxana Miloş, Brand Communication Manager, BRD – Groupe Société Générale.
În 2017 au fost înscrise în concursul CoderDojo Coolest Projects aproximativ 1.000 de aplicaţii, website-uri sau alte creaţii individuale sau dezvoltate în echipă, gândite de copii din întreaga lume. Proiectele care le-au adus premii elevilor de la Timişoara şi Cluj-Napoca au fost înscrise în şapte categorii de concurs: Scratch – peste 13 ani, Dezvoltare de jocuri – sub 12 ani, Dezvoltare de jocuri – peste 14 ani, Hardware – între 12 şi 13 ani, Hardware – peste 14 ani, Website – peste 14 ani şi Evolution – Proiecte complexe.
Matei Caravaţeanu, cel mai tânăr participant din partea României la concursul CoderDojo Coolest Projects 2017, este membru al echipei @Academy+Plus de la CoderDojo Cluj-Napoca. El are 9 ani şi a câştigat premiul I la categoria Dezvoltare de jocuri, sub 12 ani, pentru proiectul The Lost World, un joc care îţi oferă posibilitatea să explorezi o lume post-apocaliptică.
Membrii atelierelor CoderDojo Timişoara au participat la concurs cu 10 proiecte, dintre care 6 au ocupat locuri pe podium. Victor Fortiş şi Elisa Erzse, din echipa @CD Loga, au fost câştigătorii categoriei Scratch, la subcategoria de vârstă peste 13 ani, pentru proiectul Terrabots, un joc puzzle-platformer în care roboţii Terrabots sunt folosiţi pentru a descoperi alte planete. Patrick Lenis, Victor Baican şi Cezar Făgădar, membri ai echipelor @temirice şi @Startup Hub, au luat locul 1 la categoria Dezvoltare de jocuri, peste 14 ani, pentru dezvoltarea proiectului Shase. Mircea Şerbănescu, David Babescu şi Dariana Dorin, membri ai echipei @FEAA, au câştigat cu proiectul Blind Helper, un dispozitiv pentru oamenii cu deficienţe de vedere, la categoria Hardware, sub 14 ani.
Tot la categoria Hardware, însă la subcategoria peste 14 ani, câştigătoarea premiului I a fost Laura Chirilă, cu proiectul MindRobot, un robot construit pe baza unui microcomputer Raspberry Pi ce poate fi controlat cu ajutorul unui set de căşti Emotiv Insight. Sebastian Maleş, membru al echipei @temirice şi unul dintre autorii proiectului “Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş”, a ocupat locul 2 la categoria Websites, peste 14 ani. Roxana Drăghia, Andrei Mătrăgună şi Andreea Pintea, membri ai echipei @CD Loga, autorii proiectului Lights Among Us, s-au clasat pe locul 2 la categoria Evolution – Proiecte complexe.
CoderDojo este o comunitate globală de cluburi de programare non-profit, iniţiată în Irlanda în anul 2011, ce are ca scop susţinerea copiilor cu vârste între 7 şi 17 ani care doresc să înveţe programare într-un mediu informal. Competiţia CoderDojo Coolest Projects, un concurs ce reuneşte copii şi tineri din întreaga lume, are loc în fiecare an la Royal Dublin Society Arena, din Irlanda, unde sunt premiate cele mai bune şi inovatoare site-uri web, aplicaţii, programe sau jocuri.
-
FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 7 premii la o importantă competiţie internaţională de programare
“Suntem foarte mândri de rezultatele pe care elevii români le-au obţinut la una dintre cele mai importante competiţii de programare din lume. Eram convinşi că această experienţă va fi de neuitat pentru ei şi că talentul, pasiunea şi ambiţia lor vor primi recunoaşterea pe care o merită. Ne bucurăm în primul rând pentru ei, căci sunt nişte copii extraordinari, şi credem în abilitatea tinerei generaţii de a folosi potenţialul tehnologiei pentru un viitor mai bun”, a declarat Roxana Miloş, Brand Communication Manager, BRD – Groupe Société Générale.
În 2017 au fost înscrise în concursul CoderDojo Coolest Projects aproximativ 1.000 de aplicaţii, website-uri sau alte creaţii individuale sau dezvoltate în echipă, gândite de copii din întreaga lume. Proiectele care le-au adus premii elevilor de la Timişoara şi Cluj-Napoca au fost înscrise în şapte categorii de concurs: Scratch – peste 13 ani, Dezvoltare de jocuri – sub 12 ani, Dezvoltare de jocuri – peste 14 ani, Hardware – între 12 şi 13 ani, Hardware – peste 14 ani, Website – peste 14 ani şi Evolution – Proiecte complexe.
Matei Caravaţeanu, cel mai tânăr participant din partea României la concursul CoderDojo Coolest Projects 2017, este membru al echipei @Academy+Plus de la CoderDojo Cluj-Napoca. El are 9 ani şi a câştigat premiul I la categoria Dezvoltare de jocuri, sub 12 ani, pentru proiectul The Lost World, un joc care îţi oferă posibilitatea să explorezi o lume post-apocaliptică.
Membrii atelierelor CoderDojo Timişoara au participat la concurs cu 10 proiecte, dintre care 6 au ocupat locuri pe podium. Victor Fortiş şi Elisa Erzse, din echipa @CD Loga, au fost câştigătorii categoriei Scratch, la subcategoria de vârstă peste 13 ani, pentru proiectul Terrabots, un joc puzzle-platformer în care roboţii Terrabots sunt folosiţi pentru a descoperi alte planete. Patrick Lenis, Victor Baican şi Cezar Făgădar, membri ai echipelor @temirice şi @Startup Hub, au luat locul 1 la categoria Dezvoltare de jocuri, peste 14 ani, pentru dezvoltarea proiectului Shase. Mircea Şerbănescu, David Babescu şi Dariana Dorin, membri ai echipei @FEAA, au câştigat cu proiectul Blind Helper, un dispozitiv pentru oamenii cu deficienţe de vedere, la categoria Hardware, sub 14 ani.
Tot la categoria Hardware, însă la subcategoria peste 14 ani, câştigătoarea premiului I a fost Laura Chirilă, cu proiectul MindRobot, un robot construit pe baza unui microcomputer Raspberry Pi ce poate fi controlat cu ajutorul unui set de căşti Emotiv Insight. Sebastian Maleş, membru al echipei @temirice şi unul dintre autorii proiectului “Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş”, a ocupat locul 2 la categoria Websites, peste 14 ani. Roxana Drăghia, Andrei Mătrăgună şi Andreea Pintea, membri ai echipei @CD Loga, autorii proiectului Lights Among Us, s-au clasat pe locul 2 la categoria Evolution – Proiecte complexe.
CoderDojo este o comunitate globală de cluburi de programare non-profit, iniţiată în Irlanda în anul 2011, ce are ca scop susţinerea copiilor cu vârste între 7 şi 17 ani care doresc să înveţe programare într-un mediu informal. Competiţia CoderDojo Coolest Projects, un concurs ce reuneşte copii şi tineri din întreaga lume, are loc în fiecare an la Royal Dublin Society Arena, din Irlanda, unde sunt premiate cele mai bune şi inovatoare site-uri web, aplicaţii, programe sau jocuri.
-
Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”
Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.
Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.
Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.
-
Această companie vrea să angajeze 200 de ingineri şi tehnicieni până la sfârşitul anului. Despre ce locuri de muncă e vorba
Monsson s-a concentrat pe energie din surse regenerabile încă din anul 2004 şi a devenit în timp un important jucător în lume, cu peste 2,4 GW de proiecte în portofoliul său. Având peste 350 de angajaţi de specialitate, Monsson oferă o gamă largă de servicii dedicate fermelor eoliene care cuprind dezvoltare, construcţie, operare, întreţinere, service, mentenanţă şi comercializare de energie electrică.
Monsson Operation s-a dezvoltat exponenţial în ultimii 2 ani ajungând să lucreze în peste 20 de tari şi avand mai multe birouri operative în Suedia, Irlanda, Qatar, Polonia, Germania, SUA şi Africa de Sud.
Având un necesar propriu mare pentru angajare, Monsson şi-a propus ca până la finalul anului să angajeze personal specializat, cu sau fără experienţă, pentru lucrările deja contractate pentru următorii 3 ani. Astfel, Monsson va lansa în curând o campanie masivă de angajare prin care şi-a propus sa selecteze peste 200 de tehnicieni pentru proiectele din Germania, Italia, Grecia şi Brazilia, tehnicieni pe care să-i specializeze şi formeze cu compenţele necesare.
Monsson Group a dezvoltat cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600MW, vândut grupului CEZ. Din 2014 Monsson Group continuă să fie lider al dezvoltatorilor de parcuri eoliene din U.E., vânzând diferite capacităţi energetice către OMV-Petrom, Butan Gas, STEAG şi CEZ. În acest moment, Monsson Group este lider pe piaţa de service şi mentenanţă pentru turbine eoliene din România.
-
Deputatul PSD Leonardo Badea, aviz favorabil pentru a ocupa funcţia de preşedinte al ASF
„Este un mandat foarte scurt, de un an şi câteva luni, dar este o provocare.(…) Am luat-o ca pe o provocare importantă, să încercăm să creştem nivelul de încredere în ASF şi gradul de protecţie al consumatorului de produse şi servicii financiare. Este o provocare, în care intru cu mare încredere şi responsabilitate. Nu vin pentru o funcţie, ci pentru un proiect (…)”, a declarat deputatul PSD Leonardo Badea, la finalul audierii în Comisiile reunite de Buget şi Economie din Parlament.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Această companie vrea să angajeze 200 de ingineri şi tehnicieni până la sfârşitul anului. Despre ce locuri de muncă e vorba
Monsson s-a concentrat pe energie din surse regenerabile încă din anul 2004 şi a devenit în timp un important jucător în lume, cu peste 2,4 GW de proiecte în portofoliul său. Având peste 350 de angajaţi de specialitate, Monsson oferă o gamă largă de servicii dedicate fermelor eoliene care cuprind dezvoltare, construcţie, operare, întreţinere, service, mentenanţă şi comercializare de energie electrică.
Monsson Operation s-a dezvoltat exponenţial în ultimii 2 ani ajungând să lucreze în peste 20 de tari şi avand mai multe birouri operative în Suedia, Irlanda, Qatar, Polonia, Germania, SUA şi Africa de Sud.
Având un necesar propriu mare pentru angajare, Monsson şi-a propus ca până la finalul anului să angajeze personal specializat, cu sau fără experienţă, pentru lucrările deja contractate pentru următorii 3 ani. Astfel, Monsson va lansa în curând o campanie masivă de angajare prin care şi-a propus sa selecteze peste 200 de tehnicieni pentru proiectele din Germania, Italia, Grecia şi Brazilia, tehnicieni pe care să-i specializeze şi formeze cu compenţele necesare.
Monsson Group a dezvoltat cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600MW, vândut grupului CEZ. Din 2014 Monsson Group continuă să fie lider al dezvoltatorilor de parcuri eoliene din U.E., vânzând diferite capacităţi energetice către OMV-Petrom, Butan Gas, STEAG şi CEZ. În acest moment, Monsson Group este lider pe piaţa de service şi mentenanţă pentru turbine eoliene din România.
-
Imagini uluitoare din casa de 12 milioane de dolari a lui Johnny Depp – GALERIE FOTO
Proprietatea scectaculoasă exprimă pasiunea actorului pentru artă, printre obiectele decorative numărându-se o pictură murală semnată de artiştii brazilieni gemeni OSGEMOS, care ocupă un perete întreg.
Johnny Depp a plătit 7,2 milioane pe casă, la momentul achiziţiei în 2007.
Sursa: CNN