Tag: numire

  • Provizoratul la conducerea Nuclearelectrica a fost prelungit cu încă 4 luni

    Cosmin Ghiţă a înlocuit-o, la începutul lunii septembrie, pe Daniela Lulache la conducerea Nuclearelectrica, pentru 4 luni. Cosmin Ghiţă este preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale a Uraniului, precum şi consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului. Între 2015 şi 2017 a fost partener la firma de consultanţă în energie şi resurse naturale Amerocap. A mai lucrat pentru compania de dispozitive medicale Medtronic şi pentru compania petrolieră Chevron.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legile Justiţiei: Preşedintele poate refuza „o singură dată” numirea procurorilor-şefi

    Potrivit amendamentului adoptat la propunerea PSD şi ALDE, „Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin 1) (şefii de parchete, n.r.) ) aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns două tinere de 33 de ani să aibă o avere de 10 miliarde de euro

    Cecilie şi Kathrine Fredriksen deţin împreună conducerea afacerii de familie, dar vor prelua controlul deplin al operatorului de cisterne Fontline abia atunci când tatăl lor, John, în vârstă de 73 de ani, va pleca de la conducerea companiei.  Familia lor are o avere de 8,05 miliarde de lire sterline şi a înregistrat o creştere 1,75 miliarde de lire sterline faţă de anul trecut, conform listei Rich Sunday Times, publicată de curând.

    Kathrine, care a studiat la Şcoala Europeană de Afaceri din Londra, a fost numită în divizia de transport maritim în 2008, lucru care i-a permis tatălui său să se concentreze mai mult pe alte divizii ale afacerii. Sora sa geamănă, Cecilie, lucrează, de asemenea, în compania tatălui, considerat cel mai bogat om din Norvegia. Ambele blonde, pasionate de fashion, locuiesc în Londra; aici statutul lor de moştenitoare al celei mai mari averi mondiale din transportul maritim poate trece neobservat printre ceilalţi miliardari expaţi ai Capitalei. 

  • Cine este noul director general al Citi România

    În noul său rol, Ivan Vrhel va fi responsabil de elaborarea şi implementarea strategiei locale a băncii, precum şi de asigurarea unui management eficient al riscurilor şi controalelor. De asemenea, Ivan Vrhel va coordona relaţiile băncii cu clienţii săi corporativi, cu cei din sectorul public, cu autorităţile de reglementare şi cu instituţiile guvernamentale. În poziţia de director general, Ivan Vrhel îi va raporta lui Kevin A. Murray, director regional pentru Europa Centrală (Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia) şi CEO al Citi Ungaria.

    Ivan Vrhel şi-a început cariera în cadrul Citi Cehia în anul 2004 ca management associate, unde ulterior a ocupat o serie de poziţii de management, iar în anul 2014 s-a mutat în România pentru a prelua rolul de director al diviziei locale Citi Commercial Bank. Ivan Vrhel este absolvent al Universităţii Caroline din Praga, specializarea studii economice şi are o diplomă de masterat în economie, specializarea bănci şi pieţe de capital, în cadrul aceleaşi universităţi. 

    Ivan Vrhel îl înlocuieşte pe Tibor Pandi, care, după şapte ani la conducerea Citi România, a preluat rolul de CEO al Citi Thailanda. 

    Numirea este supusă aprobării autorităţilor de reglementare şi supraveghere competente.

    Citi deţine 200 de milioane de conturi de clienţi în peste 160 de ţări din întreaga lume. La nivel global, Citi oferă persoanelor fizice, companiilor, guvernelor şi instituţiilor o gamă largă de produse şi servicii financiare, inclusiv credite şi servicii bancare pentru persoane fizice, corporate şi investment banking, servicii pentru valori mobiliare şi de gestionare a lichidităţilor precum şi soluţii de wealth management.

    Citi este prezentă în România din anul 1996 şi furnizează produse şi servicii financiare companiilor locale şi multinaţionale, intreprinderilor mici si mijlocii, instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor non-profit.

     

  • Important e ce laşi în urmă

    Aş vrea să încep prin a spune că numele meu complet este Simion Ioan şi nu Simion Ionuţ; am ales această variantă – Ionuţ – pentru că aşa m-a strigat mama mea, deşi eu sunt foarte mândru de Ioan”, spune şeful PwC, prezent în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO. „Dar chiar dacă preţuiesc foarte mult numele de Ioan, îl folosesc foarte rar şi asta din cauza faptului că de-a lungul carierei mele profesionale, cu mici excepţii, am lucrat numai în companii americane şi am ţinut foarte mult la numele meu român. Or Ioan are imediat conotaţie de John şi detest să fiu numit John. Am încercat să le spun Ionuţ – Johnny era şi mai rău – şi de atunci, în toate companiile în care am lucrat – indiferent că s-au numit Colgate, Amway sau PwC – am avut privilegiul de a fi întotdeauna strigat «sir» de către colegii mei sau partenerii mei de afaceri.”

    Ionuţ Simion s-a născut în satul Goruna (Prahova) şi face parte dintr-o familie cu trei fraţi – de aici a şi plecat nevoia de autodepăşire, spune el, pentru că trăia într-o familie în care numai tatăl său avea un venit, fiind cofetar. „Dacă cineva se duce în satul meu şi întreabă: «Îl ştiţi pe Ionuţ Simion?»,  după nume n-ar şti niciunul, poate doar după poză. Dar dacă ai întreba: «Îl ştiţi pe Ionuţ, băiatul lui cofetaru’?», nu cred că există cineva în toate comunele alea din jur să nu ştie unde stau sau ce fac şi cum sunt. De ce? Pentru că tata era un foarte bun profesionist şi el întotdeauna ne-a transmis acest exemplu al lucrului bine făcut.”

    Simion a intrat la Academia de Studii Economice în 1987, deşi spune că visul lui era să urmeze şcoala militară. „Toată viaţa mea mi-am dorit să fac şcoala militară, dar nu am putut din cauza accidentului la ochi pe care l-am avut la 8 ani. Dacă stau să mă gândesc, treaba asta mi-a schimbat viaţa în bine şi nu în rău, pentru că probabil aş fi ajuns cine ştie ce ofiţer.”

    Când pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc

    10.000 de candidaţi, aşa că s-a dus la Facultatea de Finanţe pentru că erau cele mai multe locuri, alegând într-un mod „cât se poate de pragmatic” să îşi maximizeze şansele. „A fost, să zic, prima mea judecată de valoare: nu-mi propun să fiu mai bun decât alţi 500, eu îmi propun să fiu în ăia 200.” 

    „Am ajuns la concluzia că îţi trebuie şi puţin noroc în viaţă, deşi norocul este acel loc în care pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc”, spune Ionuţ Simion. Crede astfel că a avut noroc pentru că a intrat la facultate cu o medie foarte mare, în condiţiile în care s-au întâmplat pentru prima dată în istoria ASE-ului două lucruri: la economie politică nu s-au mai dat subiecte de economie socialistă, ci unele legate de teoria capitalismului, iar la geografie s-a dat un subiect legat de lacurile din România. „Învăţasem eu câteva lucruri, dar lecţia aceea cu teoria capitalistă chiar o ştiam, pentru că visam cum o să combat socialismul ştiinţific cu noi teorii care să facă lumea mai bună; iar la geografie, care era punctul meu slab, chiar ştiam lacurile din România – nu pentru că le învăţasem, dar pentru că atunci când m-am dus să-mi depun dosarul să mă înscriu, doi colegi de-ai mei discutau ce-ar fi dacă ne pică peştii. Când am auzit că e posibil să pice peştii la un examen, am lăsat-o pe mama în Bucureşti, m-am întors la mine la ţară şi am început să citesc tot ce am putut despre peşti din manualul de geografie. Şi nu era nimic, erau numai lacuri… lacuri şi râuri. Şi atât am apucat şi eu să învăţ.”

    „La facultate vorbeau despre debit, despre credit, iar eu făcusem tractoare şi ce mai învăţasem la şcoală, care nu avea nicio legătură cu informaţiile lor foarte elaborate sau foarte educate… Iar asta nu a făcut decât să îmi stârnească ambiţia că trebuie să învăţ şi eu, să îi prind din urmă”, povesteşte Simion. Un 4 la matematică, în primul an, este motivul pentru care nu a devenit membru de partid. În anii 1988-1989, membri deveneau cei care nu aveau restanţe. „Şi cum chestia asta te putea ajuta în carieră, toţi acceptau. Imediat după revoluţie toată lumea a alergat după ei pe şinele de tramvai strigându-le: «Băi comunistule», «Băi nu ştiu ce»; eu n-am devenit membru de partid deşi aveam o medie de 9,30-9,50. A fost o întâmplare şi în niciun caz o alegere personală.”

    A terminat facultatea în 1993, fiind prima generaţie care a urmat cinci ani de cursuri, iar prima slujbă a obţinut-o în acelaşi an, la Ana Electronic, firma pe care o descrie ca „emblematică” pentru acele vremuri. „Era o companie care aduna foarte mulţi oameni de valoare, iar eu am ajuns să lucrez acolo doar printr-o decizie foarte rapidă luată de domnul Copos”, povesteşte el. „Am participat în ziua aceea la patru interviuri, le-am luat pe toate, dar întorcându-mă înapoi spre ASE, pe strada Roma, am dat peste Ana Electronic; o aveam pe o listă care mi se dăduse de la şcoală, aşa că am intrat şi domnul Copos m-a vazut şi m-a intervievat. Cred că întrebarea a fost: «Cu ce notă ai terminat la şcoală?». Şi i-am răspuns: «Am terminat cu 10», iar el mi-a zis că încep de a doua zi.”

  • Noul prefect al judeţului Brăila este finul premierului Mihai Tudose

    George Adrian Paladi a fost numit prefect al judeţului Brăila în şedinţa de miercuri a Guvernului.
     
    Imediat, în presa locală au apărut informaţii conform cărora Paladi este finul premierului Tudose. Cununia a avut loc în urmă cu 14 ani, dar legătura dintre cei doi nu a influenţat decizia premierului, a declarat Paladi.
     
    Contactat de corespondentul MEDIAFAX, noul prefect a confirmat faptul că este finul de cununie al premierului Mihai Tudose.
  • Cine este noul director general al magazinelor Marks&Spencer din România

    Restabilirea brand-ului pe piaţă, îmbunătăţirea experienţei clienţilor în materie de cumpărare şi extinderea gamei de produse oferite sunt principalele obiective strategice pe care Filissiadi le va avea în vedere, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    EvieFilissiadi a ocupat anterior poziţia de director financiar al Marks & Spencer Grecia şi Balcani. Ea are o o experienţă de peste 10 ani în M&S.

    Acordul dintre M&S şi Voici La Mode Group pentru achiziţionarea francizei Marks & Spencer România a intrat în vigoare din luna septembrie. Voici La Mode Group a acceptat să preia trei magazine – Marks & Spencer din Băneasa Shopping City, Plaza Romania şi Bucureşti Mall – intenţionând să îşi extindă operaţiunile şi să deschidă noi magazine în locaţii premium din ţară.

    Marks & Spencer a lucrat în parteneriat cu Voici La Mode Group din 1960. În prezent, deţine şi conduce 22 magazine în Cipru şi România, incluzând magazine Marks & Spencer, CELIO, Wallis, Dorothy Perkins, Evans, dar şi lanţul de cafenele – restaurante Café la Mode.

     

  • Interviu DAN PURIC: „Noi, ca popor, trebuie să ne retragem în munţi – în cultură. Altfel, ne calcă gorilele cu jeep-ul”

    – V-aţi raportat vreodată la dimensiunea economică a actului de creaţie artistică pe care îl comiteţi?

    – Înainte de toate, trebuie făcută o trecere în revistă a schimbării de context istoric. Este evident că, după 1989, teatrul, arta în general, a funcţionat conform statutului impus de ghetoul neocomunist: ca o instituţie de supravieţuire. Elementul de viaţă era nul. În acest sens, trebuie să ne gândim la două etape: până în 1989 şi după 1989. Până în 1989, destinul profesionalismului şi al valorii era cel al monopolului ideologic. Puterea politică fiind monocefală, confisca valorile, pentru a se legitima prin ele, le instrumenta în scopuri ideologice, propagandistice, pe ideea de naţionalism comunist sau de comunism pur şi simplu.

    – Naţionalismul comunist nu e cumva o aberaţie, o struţo-cămilă? Căci, se ştie, comunismul este în esenţă cosmopolit, internaţionalist, iar naţionalismul ţine mai mult de doctrinele de dreapta…

    – Cei care au inventat comunismul l-au făcut iniţial internaţionalist. Pe parcurs li s-a stricat jucăria şi s-a ajuns la naţionalismul de tip comunist, care este diferit de naţionalismul creştin-ortodox sau cel de tip masonic.

    – Adică la un naţionalism “de partid şi de stat”…

    – Exact. Aici, condiţia artistului era una de lagăr. El era folosit pentru a preamări, pentru a lăuda. Doar zona de divertisment era ceva mai liberă, dar şi aceea era cenzurată. Asta nu înseamnă că, în aceste condiţii, nu s-au produs opere de artă, chiar în zonele de cenzură. În clipa în care, în 1989, s-a spart zidul şi am intrat în neocomunism, iar “eşalonul doi” a devenit mafie, forţă economică, n-a mai fost nevoie de propagandă prin sectorul artistic. Valoarea a fost lăsată de izbelişte, nu mai prezenta nici un interes, căci capitalismul de grotă nu are nevoie de cultură.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Un pariu curajos sau sinucigaş: Statul a numit la conducerea Tarom un fost şef din cadrul BMW, Werner Wolf, al patrulea director general în mai puţin de trei luni

    Werner Wolff a fost director executiv al Ba­nat Car, dealerul BMW din Timi­şoara şi Arad, care face parte din grupul Auto­mobile Bava­ria.
     
    Directorul general interimar al Tarom, Daniela Dragne, a demisionat joi, 16 noiembrie, din motive personale. Mandatul acesteia fusese prelungit până la finalul anului de Consiliul de Administraţie al companiei, după ce a expirat la începutul lunii noiembrie. Daniela Dragne, fosta directoare a agenţiei Tarom-Tel Aviv, a fost aleasă de Consiliul de Administraţiei al Tarom în funcţia de director general interimar al companiei pe 4 octombrie, pentru un mandat de o lună.
     
    Florin Susanu, fost director interimar al companiei Tarom, anunţa în luna septembrie că renunţă la acest mandat şi se întoarce în cabina de pilotaj.
     
    Susanu a fost numit după ce Eugen Davidoiu şi-a dat demisia, la finalul lunii august.