BusinessMagazin

Tag: nato

  • Liderii UE au convenit că apărarea comună este “misiunea exclusivă” a NATO

    “Este o înţelegere clară pentru includerea în documentele UE a faptului că apărarea comună este o misiune exclusivă a NATO. Avem suficientă rigoare în discuţiile politice pentru a menţine efortul UE, de exemplu în privinţa mobilităţii militare”, a spus Mattis, în cadrul unei conferinţe la Bruxelles.

    Miercuri, miniştrii Apărării din statele membre ale NATO s-au întâlnit la Bruxelles cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, pentru a discuta despre planul Blocului comunitar de a dezvolta noi echipamente militare şi de a îmbunătăţi cooperarea.

    Cotiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt noii dictatori ai secolului XXI

    Definiţia obişnuită a unei dictaturi se referă la un guvern susţinut prin acte de violenţă – este cazul totalitarismului din secolul XX, unde tirani precum Stalin, Hitler sau Mao au ucis milioane de oameni în numele unor ideologii aflate la marginea legii.

    În ultimele decenii, această definiţie pare însă a se schimba şi observăm o nouă formă de dictatură, una adaptată la realităţile erei globale şi a noilor tehnologii. Aceşti dictatori folosesc puterea obţinută printr-un vot (cel puţin în teorie) democratic pentru a elimina, gradual, orice fel de opoziţie sau sisteme de tipul checks & balances, necesare de altfel pentru funcţionarea corectă a unei democraţii. Mai important, de multe ori ei fac acest lucru fără a folosi violenţa.

    Există, desigur, şi o a doua categorie: cea a şefilor de stat care încearcă să modifice starea de fapt după bunul lor plac. Aici am fi inclus, în mod normal, doar lideri precum Kim Jong-Un sau proaspăt alesul preşedinte al statului Filipine, Rodrigo Duterte. Evenimentele de anul acesta au făcut însă ca linia de demarcaţie dintre aceste două categorii să fie din ce în ce mai ştearsă.

    Vladimir Putin şi acţiunile sale provocatoare la adresa Ucrainei sau Ercep Erdogan şi procesul său de „purificare“ a celor care au avut orice fel de legătură cu încercarea de lovitură de stat din Turcia sunt două exemple care arată cât de departe poate merge nevoia de putere.

    În 1982, în mai mult de un sfert din statele nedemocratice ale lumii exista un conflict în interiorul graniţelor; în 2012, procentajul ajunsese la doar 6%. În aceeaşi perioadă de timp, numărul statelor nedemocratice fără conducători aleşi s-a redus la jumătate.

    Iar acest aspect este unul extrem de important, pe care mulţi dintre noii dictatori se bazează: Hugo Chavez, spre exemplu, a câştigat alegerile din 1998 în Venezuela în cadrul unui proces electoral considerat de observatori ca fiind „cel mai transparent din istoria statului“.

    Respectul lor se reflectă însă doar asupra propriului popor, după cum a demonstrat anul acesta Recep Erdogan. Deşi avertizat în numeroase rânduri de structurile internaţionale că acţiunile sale pot avea urmări grave pentru viitorul regional al Turciei, Erdogan a decis să trateze după bunul lui plac situaţia internă, propunând chiar reintroducerea pedepsei cu moartea – în condiţiile în care un astfel de act legislativ ar fi şters practic şansele Turciei la integrarea în Uniunea Europeană. Erdogan a mers chiar mai departe, denunţând atitudinea Uniunii Europene: „Europa de ce nu vede şi situaţiile din Statele Unite, Japonia, India sau China? De ce Europa se concentrează să fie preocupată atât de mult doar de situaţia din Turcia?“.

    „În Turcia, drepturile omului sunt încălcate în mod flagrant. Constat cu tristeţe, dar nu cu mirare, că SUA, NATO, UE n-au depăşit câteva dubii lansate în legătură cu situaţia din Turcia. Din motive practice, americanii şi ceilalţi parteneri din NATO au închis ochii la încălcarea flagrantă a drepturilor omului care a îndepărtat Turcia de linia pe care NATO şi-a asumat-o. Mă aşteptam ca NATO să fie cât se poate de categorică. Situaţia se deteriorează pe zi ce trece. Eu văd că în Turcia teroarea este instalată de Erdogan şi de aliaţii săi“, a spus Cristian Pîrvulescu.

    Un alt exemplu este Rodrigo Duterte, cel care a câştigat în luna mai alegerile din Filipine având ca motive centrale ale campaniei reintroducerea pedeapsei cu moartea şi angajarea unor lunetişti pentru a-i prinde pe cei care comit infracţiuni considerate majore şi care se opun arestării. „Cei care distrug vieţile copiilor noştri vor fi distruşi“, declara acum câteva luni Rodrigo Duterte. „Cei care omoară ţara mea vor fi omorâţi. Pur şi simplu. Fără o cale de mijloc, fără scuze.“ Duterte a adăugat că, în cazul persoanelor condamnate pentru mai mult de o infracţiune majoră, se va apela la o dublă spânzurare. „După ce eşti spânzurat o dată, va exista o altă ceremonie pentru a doua infracţiune până când capul este complet separat de corp. Îmi place asta pentru că sunt nebun“, a spus el.

    Poate părea ca o strategie de marketing electoral, dar acţiunile sale de după preluarea celei mai înalte funcţii în stat arată natura lui Duterte: de când a devenit preşedinte, el a coordonat o campanie care a dus la uciderea a peste 2.400 de persoane. „Mulţi vor mai fi ucişi până când ultimul traficant e scos de pe străzi. Până când ultimul om care produce droguri e mort, noi vom continua“, le-a spus liderul politic jurnaliştilor locali.

    Lista noilor dictatori este lungă şi pare fără sens să le rostim numele; dar 2016 este anul în care ei şi-au propus să testeze răbdarea statelor din jur.

    Aflaţi de ce 2016 a fost numit “Anul regizat de Tarantino”

  • Preşedintele sârb: Serbia nu are în plan să adere la NATO

    “Serbia se află pe calea europeană, însă diferenţa dintre Serbia şi alte ţări din regiune este că Serbia nu vrea să adere la NATO”, a afirmat Aleksandar Vucic, adăugând că în urmă cu zece zile a făcut aceeaşi declaraţie în faţa celor 29 de membri ai alianţei, la Bruxelles.

    “Serbia îşi va menţine neutralitatea. Asta este politica ei şi va continua să fie”, a mai menţionat preşedintele sârb.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a testat o rachetă cu potenţial nuclear ce poate contracara sistemele antibalistice NATO

    Testul balistic a avut loc miercuri, racheta Iskander fiind lansată din Poligonul Kapustin Iar, situat în regiunea Astrahan, în sud-vestul Rusiei, a anunţat comandantul unităţii militare, Oleg Kislov, citat de site-ul agenţiei Tass. Sistemele Iskander au raze de acţiune de 500 de kilometri.

    “Vreau să subliniez că aceste tipuri de rachete nu reprezintă încălcări ale Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), deoarece nu au raze de acţiune mai mari de 500 de kilometri”, a argumentat Viktor Bondarev, membru al Consiliului Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului Rusiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Această armă PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA va putea fi folosită de trupele NATO

    Arma a fost expusă miercuri în poligonul din Alba Iulia în timpul activităţilor desfăşurate de Ziua Armatei Române.

    Directorul Fabricii de Arme Cugir, dr. ing. Nicolae Mihăilesc, a declarat, corespondentului Mediafax, că prima armă de acest gen a fost fabricată în urmă cu 30 de zile.

    ”Prototipul a fost fabricat pe liniile existente ale societăţii Fabrica de Arme Cugir. Deci nu am venit cu investiţii noi deocamdată. L-am realizat pe liniile de fabricaţii ale produsului 5.45, care actualmente se află în dotarea Armatei. Necesitatea a apărut odată cu aderarea României la NATO şi trecerea pe armamentul compatibil din punct de vedere tehnic, pe armamentele compatibile NATO”, a spus Nicolae Mihăilesc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jen Stoltenberg solicită SUA şi Turciei să ”găsească soluţii” pentru criza diplomatică

    Soltenberg a făcut apel în faţa celor două state pentru ca acestea să-şi rezolve disensiunile, ”pentru că este important pentru alianţă să fim capabili să conlucrăm, în special în această regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată noua armă a ruşilor, care poate distruge toată Franţa în câteva secunde şi evită orice radar

    Racheta RS-28, numită Satan 2 de către reprezentanţi NATO, are o viteză maximă de 7 kilometri pe secundă şi are rolul de a anihila sistemele de protecţie antirachetă. Preşedintele Putin, notează unele surse, vrea să înlocuiască fostele rachete SS-18 cu noile proiectile.

    Racheta poate transporta o încărcătură de 40 de megatone – de 2.000 de ori mai puternice decât bombele atomice detonate la Hiroshima şi Nagasaki.

    RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.

    Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.

    Igor Sutyagin, expert în armament de la Royal United Services Institute din Londra, le-a declarat celor de la Mail Online că rachetele SS-18 au deja 30 de ani vechime, aşa că schimbarea cu un model mai performant era inevitabilă. “Chiar dacă ai fi avut o relaţie strânsă cu NATO, tot ai fi vrut să ai armamentul la zi”, a spus Sutyagin. “Dar Putin este mulţumit de faptul că media a perceput această investiţie ca pe o mişcare agresivă. El vrea să sublinieze caracterul său imprevizibil.”

    Ruşii au anunţat că noile rachete vor fi disponibile din 2018, iar cele vechi SS-18 vor fi retrase până la sfârşitul lui 2020.

  • Klaus Iohannis a discutat cu preşedintele AP NATO rezultatele reuniunii de la Bucureşti

    ”Preşedintele Klaus Iohannis a salutat faptul că sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO se desfăşoară pentru a treia oară la Bucureşti, exprimând aprecierea pentru rolul acestui for în promovarea valorilor şi a principiilor pe care se fundamentează Alianţa. De asemenea, Preşedintele României a adresat felicitări conducerii AP NATO pentru rezultatele sesiunii, cu o agendă substanţială, care are un rol important în pregătirea Summitului NATO de anul viitor”, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt noii dictatori ai secolului XXI

    Definiţia obişnuită a unei dictaturi se referă la un guvern susţinut prin acte de violenţă – este cazul totalitarismului din secolul XX, unde tirani precum Stalin, Hitler sau Mao au ucis milioane de oameni în numele unor ideologii aflate la marginea legii.

    În ultimele decenii, această definiţie pare însă a se schimba şi observăm o nouă formă de dictatură, una adaptată la realităţile erei globale şi a noilor tehnologii. Aceşti dictatori folosesc puterea obţinută printr-un vot (cel puţin în teorie) democratic pentru a elimina, gradual, orice fel de opoziţie sau sisteme de tipul checks & balances, necesare de altfel pentru funcţionarea corectă a unei democraţii. Mai important, de multe ori ei fac acest lucru fără a folosi violenţa.

    Există, desigur, şi o a doua categorie: cea a şefilor de stat care încearcă să modifice starea de fapt după bunul lor plac. Aici am fi inclus, în mod normal, doar lideri precum Kim Jong-Un sau proaspăt alesul preşedinte al statului Filipine, Rodrigo Duterte. Evenimentele de anul acesta au făcut însă ca linia de demarcaţie dintre aceste două categorii să fie din ce în ce mai ştearsă.

    Vladimir Putin şi acţiunile sale provocatoare la adresa Ucrainei sau Ercep Erdogan şi procesul său de „purificare“ a celor care au avut orice fel de legătură cu încercarea de lovitură de stat din Turcia sunt două exemple care arată cât de departe poate merge nevoia de putere.

    În 1982, în mai mult de un sfert din statele nedemocratice ale lumii exista un conflict în interiorul graniţelor; în 2012, procentajul ajunsese la doar 6%. În aceeaşi perioadă de timp, numărul statelor nedemocratice fără conducători aleşi s-a redus la jumătate.

    Iar acest aspect este unul extrem de important, pe care mulţi dintre noii dictatori se bazează: Hugo Chavez, spre exemplu, a câştigat alegerile din 1998 în Venezuela în cadrul unui proces electoral considerat de observatori ca fiind „cel mai transparent din istoria statului“.

    Respectul lor se reflectă însă doar asupra propriului popor, după cum a demonstrat anul acesta Recep Erdogan. Deşi avertizat în numeroase rânduri de structurile internaţionale că acţiunile sale pot avea urmări grave pentru viitorul regional al Turciei, Erdogan a decis să trateze după bunul lui plac situaţia internă, propunând chiar reintroducerea pedepsei cu moartea – în condiţiile în care un astfel de act legislativ ar fi şters practic şansele Turciei la integrarea în Uniunea Europeană. Erdogan a mers chiar mai departe, denunţând atitudinea Uniunii Europene: „Europa de ce nu vede şi situaţiile din Statele Unite, Japonia, India sau China? De ce Europa se concentrează să fie preocupată atât de mult doar de situaţia din Turcia?“.

    „În Turcia, drepturile omului sunt încălcate în mod flagrant. Constat cu tristeţe, dar nu cu mirare, că SUA, NATO, UE n-au depăşit câteva dubii lansate în legătură cu situaţia din Turcia. Din motive practice, americanii şi ceilalţi parteneri din NATO au închis ochii la încălcarea flagrantă a drepturilor omului care a îndepărtat Turcia de linia pe care NATO şi-a asumat-o. Mă aşteptam ca NATO să fie cât se poate de categorică. Situaţia se deteriorează pe zi ce trece. Eu văd că în Turcia teroarea este instalată de Erdogan şi de aliaţii săi“, a spus Cristian Pîrvulescu.

    Un alt exemplu este Rodrigo Duterte, cel care a câştigat în luna mai alegerile din Filipine având ca motive centrale ale campaniei reintroducerea pedeapsei cu moartea şi angajarea unor lunetişti pentru a-i prinde pe cei care comit infracţiuni considerate majore şi care se opun arestării. „Cei care distrug vieţile copiilor noştri vor fi distruşi“, declara acum câteva luni Rodrigo Duterte. „Cei care omoară ţara mea vor fi omorâţi. Pur şi simplu. Fără o cale de mijloc, fără scuze.“ Duterte a adăugat că, în cazul persoanelor condamnate pentru mai mult de o infracţiune majoră, se va apela la o dublă spânzurare. „După ce eşti spânzurat o dată, va exista o altă ceremonie pentru a doua infracţiune până când capul este complet separat de corp. Îmi place asta pentru că sunt nebun“, a spus el.

    Poate părea ca o strategie de marketing electoral, dar acţiunile sale de după preluarea celei mai înalte funcţii în stat arată natura lui Duterte: de când a devenit preşedinte, el a coordonat o campanie care a dus la uciderea a peste 2.400 de persoane. „Mulţi vor mai fi ucişi până când ultimul traficant e scos de pe străzi. Până când ultimul om care produce droguri e mort, noi vom continua“, le-a spus liderul politic jurnaliştilor locali.

    Lista noilor dictatori este lungă şi pare fără sens să le rostim numele; dar 2016 este anul în care ei şi-au propus să testeze răbdarea statelor din jur.

    Aflaţi de ce 2016 a fost numit “Anul regizat de Tarantino”

  • România găzduieşte pentru a treia oară, începând de sâmbătă, Adunarea Parlamentară a NATO/ Programul summitului

    La eveniment participă peste 50 de delegaţii parlamentare naţionale ale statelor membre şi statelor cu statut de asociat, de partener regional şi mediteranean asociat şi de observator, precum şi invitaţi din România şi din străinătate. Discuţiile se vor axa pe teme de actualitate privind securitatea internaţională, comisiile de specialitate urmând să adopte mai multe rapoarte care au fost dezbătute cu ocazia sesiunii de primăvară care a avut loc, în acest an, la Tbilisi, în Georgia.

    „Sesiunea anuală a AP NATO este cu siguranţă cea mai importantă organizată de noi până acum, sau cel puţin de la finalul Războiului Rece, pentru că se întâmplă într-o perioadă în care Alianţa NATO este profund subminată şi se încearcă destabilizarea, dacă nu chiar destructurarea Uniunii Europene”, a declarat, vineri, Vergil Chiţac, şeful delegaţiei române, la conferinţa de deschidere a AP NATO. Potrivit lui Chiţac, faptul că în 20 de ani România a organizat de trei ori sesiunea anuală a AP NATO arată că suntem „membri de încredere, voluntari şi devotaţi ai Alianţei”.

    La rândul său, preşedintele AP NATO, Paolo Alli, a declarat că pe flancul estic al Alianţei există tensiuni „crescânde” cu Rusia, care are un comportament „agresiv”, el subliniind importanţa unui efort militar şi politic din partea Alianţei pentru a face faţă acestor provocări. „Pe flancul estic al Alianţei avem tensiuni crescânde cu Rusia şi siguranţa în Marea Neagră este crucială nu numai pentru România, Bulgaria şi alte ţări care se învecinează cu Marea Neagră, dar şi pentru Europa şi pentru Alianţa Nord Atlantică”, a spus Alli. Totodată, Alli a spus că România este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai NATO, el subliniind astfel importanţa implicării României în ceea ce priveşte asigurarea siguranţei euroatlantice.

    Sâmbătă, de la ora 9.30, încep discuţiile în cadrul comisiilor Adunării Parlamentare, care vor continua şi duminică. Astfel, ministrul Apărării Mihai Fifor şi şeful Statului Major General, vor face o prezentare cu tema ”Evoluţii în domeniul securităţii în România şi în regiunea Mării Negre”, în cadrul Comisiei pentru apărare şi securitate. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, va fi prezent la lucrările Comisiei politice, unde va face o pezentare intitulată ”Securitatea în sud-estul Europei”.

    Luni va avea loc, între orele 9 şi 16, sesiunea plenară în deschiderea căreia vor susţine discursuri preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

    Preşedintele Iohannis va avea o întrevedere separată cu Stoltenberg, la Palatul Cotroceni, luni, de la 11.45, întrevedere care va fi urmată de declaraţii de presă la 12.35. ”Agenda întrevederii va include evaluarea concretă a stadiului implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, din anul 2016, şi la Reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles din mai 2017, precum şi pregătirea agendei şi rezultatelor viitorului Summit NATO din anul 2018. Aspectele privind continuarea procesului de adaptare a Alianţei la mediul internaţional complex de securitate, cu accent pe postura NATO de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, vor ocupa un loc important în cadrul discuţiilor”, transmitea, joi, Administraţia Prezidenţială.

    De la Cotroceni, secetarul general al NATO va merge la Vila Lac 1, unde se va întâlni cu premierul Mihai Tudose. Ultimul punct pe agenda de luni a lui Jens Stoltenberg este vizitarea, de la ora 16.30, a Brigăzii Multinaţionale NATO Sud-Est, împreuncă cu preşedintele Iohannis.

    ”Constituirea acestei structuri NATO pe teritoriul României reprezintă unul dintre rezultatele importante ale ţării noastre decis de şefii de stat şi de guvern la Summitul NATO de la Varşovia în anul 2016 pentru întărirea securităţii în regiune. Conjugând efortul României, al aliaţilor şi al NATO ca organizaţie, această structură reprezintă expresia principiilor care stau la baza Alianţei Nord-Atlantice – solidaritatea şi unitatea”, a informat Preşedinţia.