Expozitia a doi arhitecti de la un birou de arhitectura din
Amsterdam, “Cronocaos”, de la New Museum din New York, incearca sa
demonstreze ca n-ar trebui sa ne dorim orase ca niste muzee in aer
liber, incercand obsesiv sa izolam cladirile vechi de viata
prezentului. Rem Koolhaas si partenerul sau la firma, Shohei
Shigematsu, sunt adeptii unei idei existente deja in mediile
academice de cativa ani, conform careia conservarea cladirilor
monument istoric din toata lumea duce la alungarea treptata din
zonele respective a paturilor mai sarace ale populatiei, pentru a
face loc exclusiv proprietarilor cu dare de mana si turistilor.
Renovarile minimaliste preferate pentru cladirile istorice
pentru a nu le afecta spiritul, stergand urme ale trecutului
acestora, n-ar face decat sa duca la o forma de amnezie istorica,
ce ne indeparteaza de intelegerea propriului nostru trecut in loc
sa ni-l conserve, sustin cei doi.
Pentru a-si demonstra punctul de vedere, cei doi au ales pentru
expozitie un fost restaurant si club rock devenit magazin de langa
New Museum, pe care l-au impartit in doua: una dintre jumatati au
renovat-o “minimalist”, cealalta au lasat-o asa cum era si au
adaugat in plus elemente din decorul vechiului club. Rezultatul a
fost ca jumatatea renovata arata sterila, iar cealalata pare plina
de viata.
Numarul de bilete de intrare vandute (16 lire, pret intreg) va
fi limitat la 180 pentru fiecare jumatate de ora, motivul invocat
fiind dorinta de a le permite celor ce vin la galerie sa admire in
voie operele expuse fara a fi deranjati de inghesuiala, asa cum s-a
intamplat la alte expozitii importante.
Expozitia Da Vinci de la National Gallery, care
se va deschide la 9 noiembrie si pentru care se pot deja rezerva
bilete, va prezenta lucrari atat din colectia institutiei, cat si
imprumutate de la alte muzee. Pe lista de exponate se afla si o
parte dintre picturile pe lemn ale maestrului care s-au pastrat
pana azi.
Important artist german nascut in 1887, Kurt Schwitters a ramas
cunoscut in special pentru colajele sale, care aveau sa exercite o
influenta puternica asupra unor artisti actuali cum ar fi Damien
Hirst.
Expozitia “Culoare si colaj”, inaugurata la Houston si
actualmente gazduita de catre muzeul prestigioasei universitati
americane, constituie o privire asupra operei celui care obisnuia
sa adune obiecte considerate inutile de catre altii, de la cuie la
bilete de tren, bucati de panza sau ambalaje de bomboane si sa le
combine in moduri surprinzatoare. Artistul insusi isi numea arta
“Merz”, de la termenul german “Kommerz”, tocmai pentru a sublinia
faptul ca lucrarile sale isi au originea in ramasitele
consumului.
“Culoare si colaj”, deschisa pana la 26 iunie,
cuprinde 78 de montaje, sculpturi si colaje realizate intre anii
1918 si 1947, care ilustreaza principiile compozitionale si de
design ale artistului, precum si reactiile sale la curente
artistice importante ca expresionismul, dadaismul sau
constructivismul. Schwitters avea pregatire de pictor, reflectata
in modul cum combina obiectele gasite si infrumuseta colajele cu
straturi de culoare.
Cea mai importanta opera a sa este insa “Merzbau”, o structura
stranie pe care o crease intr-o parte a locuintei sale din Hanovra
si care a fost distrusa de bombardamentele aliate in cel de-al
Doilea Razboi Mondial. Aceasta a fost reconstituita pentru
expozitia din SUA pe baza unor fotografii facute la vremea crearii
sale.
Pana la construirea acestuia insa, Watt adusese deja
imbunatatiri unor instrumente stiintifice si muzicale sau unelte.
Importanta sa in istoria industriei a facut ca dupa moartea sa in
1819, atelierul lui din Heathfield, de langa Birmingham, sa fie
pastrat intact, desi nu a fost transformat in muzeu. In 1924, cand
casa respectiva a fost demolata, atelierul a fost dezmembrat, iar
Science Museum – Muzeul de Stiinta din Londra a cumparat toata
colectia de articole din atelier, constand din 8.434 de obiecte,
printre care un cuptor, un birou, un strung, un banc de lucru,
diverse recipiente de sticla, matrite sau bucati de roca.
Pentru prima data, atelierul a fost acum reconstruit, iar
colectia devine accesibila publicului, in expozitia permanenta deschisa la finele lui martie la
Muzeul de Stiinta de la Londra. Muzeul a colaborat cu un artist
care a realizat o animatie video cu obiectele din atelier, spre a
le oferi o idee despre expozitie celor care nu vor ajunge prea
repede la Londra sa vada atelierul.
Expozitia intitulata “Chagall si Biblia” prezinta
gravuri realizate de artistul Marc Chagall pentru o editie
ilustrata a Bibliei publicata in anul 1956, lucrari realizate pe
parcursul a douazeci si cinci de ani.
Sunt incluse, de asemenea, si o parte din guasele folosite de
pictor drept schite preliminare, precum si douazeci si cinci de
tablouri mari in ulei reprezentand scene biblice, obtinute de la
alte muzee din Europa si de la colectionari particulari.
Expozitia organizata la initiativa Muzeului National Cotroceni
reuneste peste 130 de lucrari (picturi, gravuri si desene), precum
si un set de obiecte care i-au apartinut artistului – sigiliu cu
iscalitura lui, cutie cu pensule, paleta cu lauri oferita de elevii
artistului cu dedicatia “Maestrului nostru Th. Aman de diua
omastica 1891. Elevii Scolei de Belle-Arte”.
In expozitie se vor regasi si binecunoscutele portrete ale lui
Tudor Vladimirescu, Alexandru Lapusneau, Carol I, Mihail
Cantacuzino, Nicolae Racovita, Ion Heliade Radulescu, Cezar
Bolliac, alaturi de cele ale membrilor familiei artistului.
Este vorba de aproape 1.000 de piese numerotate si 5.000 de
fragmente nenumerotate – sculpturi de fildes realizate intre
secolele 9-7 i.Hr, descoperite in urma unor sapaturi din nordul
Irakului, la Nimrud, la sud de localitatea Mosul din ziua de
azi.
Agatha Christie a facut parte din echipa de arheologi britanici
care a facut acolo sapaturi intre anii 1949 si 1963 sub conducerea
lui Sir Max Mallowan, al doilea sot al scriitoarei. Celebrei
autoare i se datoreaza redarea luciului pieselor, intrucat Agatha
Christie le-a tratat cu crema de fata. Cele mai frumoase piese ale
colectiei vor putea fi admirate la British Museum incepand din
aceasta saptamana.
Diamantul are 110 carate ai este cel mai mare diamant galben, de
forma unei pere, din lume. Bijuteria a fost imprumutata muzeului de
catre producatorul american de diamante Cora International.
Culoarea galbena provine din procentajul mic de nitrogen care se
regaseste in structura de carbon a pietrei pretioase.
Diamantele in culori puternice reprezinta o mica parte din
diamantele naturale existente. Iar daca piatra are si peste 100 de
carate atunci aceasta capata o semnificatie istorica.
Lucrarile expuse au fost realizate de saptezeci de fotografi si
prezinta evolutia strazilor orasului, de la primele instantanee
alb-negru de dupa 1860 pana la cele color din 2010. Expozitia de la Museum of London este deschisa pana la 4
septembrie.
ElBaradei, el insusi consemnat la domiciliu pentru scurta vreme
de politie pentru ca a vrut sa participe la demonstratiile de
strada, s-a alaturat duminica protestatarilor din piata Tahrir din
Cairo, care au continuat sa ceara demisia lui Mubarak.
“Ceea ce am inceput nu mai poate fi oprit. Poporul vrea ca regimul
sa cada”, a spus ElBaradei. In paralel, opozantul a cerut, intr-o
serie de interviuri acordate de la Cairo, ca SUA sa abandoneze
sustinerea pentru Hosni Mubarak, afirmand chiar ca “ar fi mai bine
pentru presedintele Obama sa nu apara drept cel din urma care ii
spune lui Mubarak ‘a venit momentul sa pleci’”, conform CNN.
ElBaradei a declarat ca el are mandat de la demonstranti sa
negocieze un guvern de uniune nationala si ca in curand va ajunge
la o intelegere cu armata, singura in stare sa decida cine trebuie
sa conduca Egiptul. El a spus ca armata “este parte a Egiptului si
este in mare parte de partea poporului”.
“Guvernul american nu-i poate cere poporului egiptean sa creada
ca un dictator care a fost la putere de 30 de ani ar putea fi cel
ce introduce democratia. Asta e o pacaleala”, a afirmat opozantul
la CBS.
Duminica, un reprezentant al Fratiei Musulmane, formatiune de
opozitie, a anuntat ca partidul il sustine si el pe ElBaradei in
negocierile cu guvernul. La randul lui, laureatul Nobel i-a aparat
pe Fratii Musulmani intr-un interviu pentru ABC, aratand ca ei nu
sunt islamisti extremisti si ca nu fac uz de violenta, asa cum
incearca sa-i prezinte regimul lui Mubarak. El a precizat ca in
spatele demonstratiilor din Egipt nu se afla radicali islamisti si
ca acestea “nu au nicio ideologie, in afara de cea a sperantei, a
dorintei oamenilor de a le fi respectate drepturile si
demnitatea”.
Administratia de la Washington s-a dovedit pana acum ambigua,
incercand sa evite o abandonare totala a lui Mubarak, aliat
strategic al SUA timp de 30 de ani, dar in acelasi timp i-a
sustinut si pe protestatari in revendicarile lor contra unui regim
care le-a limitat drepturile si libertatile.
Mubarak l-a numit sambata pe Ahmed Shafik, general in retragere, ca
prim-ministru, dupa ce vineri a demis intregul cabinet, si a numit
in premiera un vicepresedinte, in persoana lui Omar Suleiman, seful
serviciilor speciale ale tarii, miscari apreciate de comentatori ca
pregatind o tranzitie a puterii catre un regim condus de Suleiman
si axat pe forta armatei si a serviciilor speciale.
ElBaradei este o figura foarte cunoscuta la Washington, nu in
ultimul rand pentru ca s-a opus cu vehementa invadarii Irakului in
2003. In tara insa, unii considera ca n-ar fi tocmai persoana
potrivita sa conduca tara, fiindca “nu e de-al nostru, al poporului
– ii place prea mult sa ia premii si sa calatoreasca in
strainatate”, cum spune un tanar.
Ziua de duminica a fost marcata de
noi violente, de aceasta data ca rezultat al retragerii aproape
complete a politiei din teren, incepand de vineri, care a lasat
cale libera dezordinilor create de hoti si jafurilor, imposibil de
oprit chiar de catre fortele armatei ce patruleaza Cairo sau
Alexandria, incercand sa apere mai ales muzeele.
Cetatenii s-au organizat in formatiuni civile de aparare, iar
tinerii au format lanturi vii in jurul muzeelor, pentru a le
proteja de jafuri si distrugeri. Zahi Hawass, responsabil al
Muzeului Egiptean din Cairo, a declarat ca vandalii au intrat in
muzeu, au deteriorat o serie de antichitati si chiar au reusit sa
rupa
capetele a doua mumii. Ulterior, soldatii i-au prins pe hoti si
au reusit sa protejeze colectiile muzeului, insa temerile raman.
Armata a oprit deja accesul public la piramidele din Gizeh si a
trimis trupe care sa apere templul din Luxor.