BusinessMagazin

Tag: modificare

  • În ce fel fotografiatul felurilor de mâncare modifică restaurantele

    Obişnuiţi deja să încarce online, pe Instagram sau altundeva, fotografii cu preparatele pe care le consumă în localuri, clienţii ştiu cam ce ar arăta bine pe internet, scrie Financial Times, iar restaurantele se străduiesc să le anticipeze gusturile pentru ca decorul, cu tot cu mese, veselă şi aranjamentul acestora, să-i îndemne să le pozeze.

    Aceasta presupune, spre exemplu, o atenţie mare acordată soluţiilor care-i ajută pe cei care văd online imaginile să recunoască localul, aşa cum procedează restaurantul londonez Bob Bob Ricard, care are suporturi de pahare cu sigla firmei şi butoane la fiecare masă pe care scrie cu litere mari „PRESS FOR CHAMPAGNE” („Apăsaţi pentru şampanie”) .

    Proprietarii de localuri au şi opţiunea de a apela la designeri specializaţi în industria ospitalităţii care să-i ajute să-şi facă restaurantele sau barurile mai prietenoase cu cei care vor să fotografieze meniul sau decorul, urmând exemplul hotelurilor care s-au întrebat primele, cu câţiva ani în urmă, cât de bine le-ar sta în poză. Designerii recomandă o mare atenţie la detalii, de la folia în care este ambalat un burrito şi cu care clienţilor le place să se joace şi să o împăturească în diverse forme înainte să o pozeze, pe care e bine ca localul să-şi pună sigla, la forma farfuriilor şi mărimea paharelor.

    Un restaurant italian din New York, Pietro Nolita, a ales să se distingă prin culoarea roz folosită din plin în interior, apărând pe Instagram chiar şi înainte de deschidere. Nu trebuie uitaţi nici cei care vor să facă fotografii în afara localului, pentru care trebuie amenajat un loc care să-i atragă şi să facă localul uşor de identificat, un restaurant grecesc din Londra, alegând, spre exemplu, să scrie o poezie pe faţadă.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Deputaţii au modificat Codul Penal. Cu ce au înlocuit sintagma „conflict de interese”

    Astfel, articolul 301 din Codul Penal denumit „Conflictul de interese”, în prezent, devine „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi prevede la alineatul 1, că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”, potrivit proiectului de lege adoptat de Camera Deputaţilor.

    Dispoziţiile amintite nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Impozitul pe gospodării: Cum vor fi taxate veniturile din investiţii, dividende şi dobânzi

    Potrivit proiectului, care prevede modificarea Codului fiscal şi se află în lucru la Ministerul Finanţelor, veniturile din dividende ar urma să fie scutite de impozit. În prezent, această categorie de venit este impozitată cu 5%.

    Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor, prevede actualul Cod Fiscal. Ceea ce înseamnă că după modificarea acestuia firmele care distribuie dividende (părţi din profitul realizat într-un an) nu vor mai avea obligaţia de a reţine la sursă impozitul pe dividende. Toate acestea se vor întâmpla, însă, în prima parte a anului 2019, când se vor calcula dividendele pe anul 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modificări importante la RATB. Toţi bucureştenii vor fi afectaţi de planul Gabrielei Firea

    “Mai aproape de debutul proiectului benzi unice. În prima parte a lunii iunie va demara pilotul în zona: şoseaua Bucureşti Ploieşti de la intersecţia cu str. Elena Văcărescu — Piaţa Presei Libere — B-dul Kiseleff — Mareşal Prezan — Calea Dorobanţilor (între Piaţa Dorobanţilor şi Piaţa Lahovary) — George Enescu — Magheru — Piaţa Romană.

    În partea a doua a lunii iunie vom inaugura şi proiectul pentru fluidizarea traficului în zona Colentina. Linia tramvaiului 21 va fi protejată de gard, ca linia 41, pentru ca maşinile mici să nu mai intre pe linia de tramvai, blocând circulaţia. Cale proprie pe tot traseul: terminal Sf. Gheorghe — Calea Moşilor — Obor — şos. Colentina — Terminal Colentina”, a scris Firea pe Facebook.

     

  • Modificări importante la RATB. Toţi bucureştenii vor fi afectaţi de planul Gabrielei Firea

    Primarul Capitalei Gabriela Firea vrea să introducă benzi unice pentru autobuze, astfel încât să fluidizeze transportul în comun. Firea a anunţat pe Facebook când va demara proiectul.

    “Mai aproape de debutul proiectului benzi unice. În prima parte a lunii iunie va demara pilotul în zona: şoseaua Bucureşti Ploieşti de la intersecţia cu str. Elena Văcărescu — Piaţa Presei Libere — B-dul Kiseleff — Mareşal Prezan — Calea Dorobanţilor (între Piaţa Dorobanţilor şi Piaţa Lahovary) — George Enescu — Magheru — Piaţa Romană.

    În partea a doua a lunii iunie vom inaugura şi proiectul pentru fluidizarea traficului în zona Colentina. Linia tramvaiului 21 va fi protejată de gard, ca linia 41, pentru ca maşinile mici să nu mai intre pe linia de tramvai, blocând circulaţia. Cale proprie pe tot traseul: terminal Sf. Gheorghe — Calea Moşilor — Obor — şos. Colentina — Terminal Colentina”, a scris Firea pe Facebook.

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti a propus Primăriei Generale a Capitalei, în vara anului trecut, demararea unui proiect pilot de amenajare a 20,5 kilometri de benzi rutiere, destinate exclusiv transportului public de persoane.

    Astfel, RATB susţine crearea unor tronsoane unice pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, şoseaua Kiseleff, bulevardul Lascăr Catargiu, bulevardul Gheorghe Magheru, bulevardul Nicolae Bălcescu, bulevardul Unirii, bulevardul Decebal, Splaiul Independenţei, bulevardul Dimitrie Cantemir, bulevardul Tineretului, Calea Văcăreştilor şi bulevardul Iuliu Maniu.

    „Având în vedere avantajele instituirii benzilor dedicate transportului public şi anume îmbunătăţirea siguranţei în circulaţie a mijloacelor de transport, optimizarea exploatării acestora, reducerea consumului de combustibil, scurtarea duratei cursei între zonele de interes, creşterea confortului oferit şi nu în ultimul rând diminuarea poluării, care au ca scop îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport public prin creşterea gradului de atractivitate al acestuia, RATB a propus autorităţilor locale delimitarea acestor tronsoane de circulaţie, în lungime totală de 20,5 kilometri”, se arată într-un comunicat transmis MEDIAFAX.

    În prezent, lungimea totală a căilor dedicate exclusiv transportului public este de 5,8 kilometri, pe bulevardele Regina Elisabeta, Mihail Kogalniceanu, Dacia, Unirii, Calea Dorobanţilor şi Splaiul Independenţei.

     

  • Senatul a stabilit procedura de adoptare a propunerilor de revizuire a Constituţiei

    ”Iniţiativele de revizuire a Constituţiei României se depun, în vederea dezbaterii şi adoptării, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Iniţiativa de revizuire adoptată de Camera Deputaţilor se transmite Senatului, în vederea dezbaterii şi adoptării. Iniţiativa se prezintă Biroului permanent, care o înaintează comisiilor competente, în vederea avizării, stabilind şi termene pentru depunerea amendamentelor şi a raportului sau, după caz, a avizului”, se arată într-un articol introdus în regulamentul Senatului.

    Apoi legea se dezbate şi se votează în plenul Senatului, care este şi forul decizional. Iniţiativa trece cu votul a cel puţin două treimi din numărul total al senatorilor. Dacă legea este adoptată în aceeaşi formă în care a trecut de Camera Deputaţilor, atunci legea este trimisă Curţii Constituţională, în vederea verificării constituţionalităţii acesteia. În cazul în care Senatul respinge forma adoptată de Camera Deputaţilor, procedura legislativă încetează.

    Legea a fost votată cu 73 de voturi ”pentru” şi unul ”împotrivă”.

  • Cronică de film: Kong: Skull Island

    După filmul din 2005, nu foarte bine primit de critici sau de public, varianta regizată de Jordan Vogt-Roberts aduce o gură de aer prospăt. Acţiunea este rapidă, efectele speciale aproape impecabile, iar apariţie actorilor pe care îi aminteam mai sus dă acea doză de superficialitate care lipseşte de multe ori la blockbusterele de azi. Acestea fiind spuse, să analizăm mai în detaliu diferenţele dintre cele două filme.

    Fără a da prea multe detalii, trebuie spus că elementele definitorii ale celuilalt film (şi ale tuturor versiunilor anterioare, de altfel) erau, în ordine: călătoria către insulă, întâlnirea cu King Kong, povestea de dragoste (să-i spunem aşa) şi confruntarea de pe meleagurile americane. Unele dintre aceste elemente lipsesc, unele sunt uşor modificate; vă las pe voi să aflaţi care.

    O altă diferenţă sesizabilă e dimensiunea lui Kong – nu am datele exacte, dar cred că producătorii au vrut să vadă cât de mult spaţiu poate o maimuţă să ocupe. Le-a reuşit, cred, pentru că este cea mai mare versiune a lui Kong de până acum.

    Un element oarecum nou este dat de animalele cu care Kong trebuie să se lupte (spun oarecum pentru că maimuţa s-a mai confruntat cu diverse creaturi de-a lungul timpului); acestea sunt bine schiţate şi produc efectul de frică pe care presupun că regizorul l-a căutat.

    În rest, Skull Island respectă reţeta clasică imaginată în urmă cu 84 de ani de James Ashmore Creelman şi Ruth Rose. Dacă vă aflaţi printre cei câţiva oameni de pe planetă care nu ştiu despre ce e vorba în film, nu vă aşteptaţi la ceva foarte logic sau care să conţină vreun mesaj memorabil. Filmul este un blockbuster şi trebuie tratat ca atare.

    Distribuţia este una mai mult decât respectabilă, aducând la un loc un premiu Oscar (Brie Larson), o nominalizare la aceleaşi premii (Samuel L. Jackson) şi un Glob de Aur (Tom Hiddleston).

    Trebuie să mă refer şi la durată, pentru că în cazul filmului din 2005 regizorul Peter Jackson nu a primit chiar cuvinte de laudă pentru cele 3 ore lipsite de suspans. Sigur, scuza lui Jackson poate fi puterea obişnuinţei – trilogia Stăpânul Inelelor a avut o durată media de 3 ore şi 6 minute pe film.

    După cum scriam şi la începutul acestei cronici, efectele speciale sunt realizate fără cusur, mult superioare celor din 2005 – sigur, tehnologia de azi ajută mult în acest sens. Dar realismul creaturilor este cel care mă face să cred că scenariştii au avut şi ei ceva de spus în această privinţă.

    Până la data redactării acestei cronici, Kong: Skull Island a generat încasări de 393 de milioane de dolari contra unui buget de 185 de milioane. Cu alte cuvinte, pregătiţi-vă pentru Kong: Multe alte părţi.

    În concluzie, filmul este mai mult decât decent; cea mai bună parte? Nu încearcă să fie mai mult decât este.

    Nota: 7/10

  • EXCLUSIV Ce conţine proiectul de modificare a codurilor. Prevederile legate de abuz şi conflict

    Potrivit documentului intrat în posesia MEDIAFAX, abuzul în serviciu este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Pedeaspa pentru infracţiune este cuprinsă între 2 şi 7 ani de închisoare şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro