BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Cifrele “potopului” de colete fără taxe vamale din China: 4,2 miliarde de produse cu valoare sub 150 de euro au fost importate în UE în 2024. Doar în România sunt livrate zilnic 250.000 – 300.000 de colete de la Temu, Shein şi AliExpress – aproape 100 de milioane într-un an

    Peste 4 miliarde de produse de mică valoare (sub 150 de euro), pentru care nu s-au plătit taxe vamale, au fost livrate anul trecut în ţările din Uniunea Europeană de retaileri din China – dublu faţă de anul 2023, conform datelor publicate miercuri de Comisia Europeană în contextul discuţiilor privind impunerea unor controale vamale care să pună pună sub control asaltul Temu, Shein şi AliExpress.

    Şi România este parte din acest fenomen: conform datelor publice prezentate de companiile de curierat în fiecare zi pe plan local sunt livrate 250.000 – 300.000 de colete din China, adică aproape 100 de milioane într-un an.

    Acest “potop” de colete pentru care nu se plătesc taxe ar putea fi limitat printr-o serie de măsuri drastice ale Comisiei Europene, care ar adăuga mai multe controale vamale şi taxe.

    Planul CE dezvăluit miercuri îşi propune să crească coordonarea între autorităţile vamale şi cele de supraveghere a pieţei, cu o aplicare mai strictă a regulilor existente şi mai multe verificări pentru produsele defecte sau contrafăcute. Comisia a propus şi o nouă “taxă nediscriminatorie de manipulare a coletelor ” pentru a ajuta organele vamale să “controleze corespunzător” importurile, conform propunerii.
    Comisia a cerut Parlamentului European şi Consiliului UE — care reprezintă guvernele naţionale — să accelereze discuţiile privind o reformă vamală, propusă iniţial în 2023, care sugera eliminarea scutirii de taxe pentru coletele sub 150 de euro, considerată responsabilă pentru stimularea comerţului online cu produse ieftine din China, conform Politico.

    Eliminarea scutirii este estimată să aducă autorităţilor vamale venituri suplimentare de 1 miliard de euro anual.
    Încă nu este clar cât va fi noua taxă de manipulare şi cum va funcţiona.

    În România, Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a transmis că susţine publicarea de către Comisia Europeană a Comunicării privind comerţul electronic sigur şi sustenabil, considerând-o un semnal pentru toate statele membre că protejarea Pieţei Unice trebuie să fie o prioritate comună având în vedere volumul copleşitor de colete care intră zilnic în UE.

    „Această iniţiativă are un impact semnificativ şi asupra consumatorilor europeni, care trebuie să fie conştienţi că beneficiile aparente oferite de comercianţii din afara UE vin cu un cost ascuns. Acest cost nu afectează doar afacerile europene, ci şi siguranţa produselor pe care le achiziţionează şi securitatea datelor personale pe care le împărtăşesc platformelor din afara UE. Protejarea consumatorilor şi asigurarea unor standarde ridicate de siguranţă şi transparenţă trebuie să fie o prioritate comună la nivel european”, conform ARMO.
     

  • Doi prieteni din facultate s-au săturat să rămână fără bani, aşa că s-au gândit la o idee de afacere. Ce au ajuns acum sa fac cei doi si ce sa intamplat cu afacerea lor

    Pe vremea când erau studenţi, Max Lytvyn şi Alex Shevchenko s-au confruntat cu o problemă des întâlnită în facultate: lipsa banilor. Sătui să se lovească iar şi iar de acelaşi obstacol, ei au decis să înceapă un business de la zero, care astăzi a ajuns să fie evaluat la 13 miliarde de dolari şi e cunoscut în toată lumea, scrie CNCB.

    Lytvyn şi Shevchenko sunt oamenii din spatele aplicaţiei Grammarly, un instrument AI, care verifică în timp real greşelile de ortografie şi gramatică, oferind totodată sugestii de scriere şi corectare generate de inteligenţa artificială.

    Înainte să pună bazele aplicaţiei Grammarly, ei au creat un program de detectare a plagiatului numit atunci MyDropBox. Imediat după ce au vândut software-ul către compania de educaţie tehnologică Blackboard din SUA, ei au început deja să caute o nouă idee de business, iar un software bazat pe AI care să corecteze textile utilizatorilor a fost soluţia câştigătoare.

    Cei doi antreprenori ucraineni s-au lovit de mai multe eşecuri şi dificultăţi, iar de mult ori au fost pe punctul de a da faliment. De fapt, întreaga lor reuşită s-a bazat pe o serie de pariuri şi investiţii foarte riscante care puteau oricând să îi lase fără nimic în buzunare.

    „Problemele financiare cu care ne-am confruntat au pus foarte multă presiune pe învăţarea şi pe evoluţia noastră. Noi nu ne-am putut permite luxul companiilor de venture capital care aruncă cu bani până când un produs se apropie de perfecţionare”, a spus Lytvyn.

    În 2009 atunci când au lansat Grammarly, inteligenţa artificială era încă la început şi nu putea opera cu viteza de astăzi. Din acest motiv, fondatorii au construit aplicaţia în jurul tehnologiei disponibile şi au încercat să o vândă celor ce aveau 10 minute la dispoziţie, atât cât dura procesarea unui document. Apoi, au aşteptat ca tehnologia şi să avanseze pentru a ţine pasul cu tot ce şi-au propus ei să schimbe sau să îmbunătăţească la aplicaţie.

    Şefii Grammarly nu şi-au încasat salariile timp de doi ai de la lansarea aplicaţiei, nu până când aplicaţia nu a ajuns la 300.000 de abonaţi, spun fondatorii. Datorită acelei baze de clienţi, aplicaţia a trecut la un model „freemium”, ceea ce a făcut baza de clienţi să crească vertiginos, aceasta totalizând un milion de oameni în 2015.

    Acum, Lytvyn şi Schevchenko – ambii membri ai consiliului de administraţie al Grammarly, – sunt încrezători că afacerea lor este bine poziţionată pentru a profita de valul revoluţiei AI.

    „Tehnologia este aici acum. Au existat evoluţii uimitoare privind inteligenţa artificială generativă şi modelele de limbaj. Ăsta e doar începutul. Vom ajunge departe”, a spus Shevchenko

     

  • Vânzările de medicamente au totalizat anul trecut 34 miliarde lei, în creştere cu 13,8%. Cea mai mare creştere a fost la segmentul de spital, cu un plus de 25%

    Vânzările de medicamente au totalizat anul trecut 34 miliarde lei (6,86 mld.euro), cu 13,8% mai mult faţă 2023, în condiţiile în care medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au totalizat  20,8 miliarde lei (+14,2%), iar cele fără reţetă 8 miliarde lei (+6,2%),  conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim Customer Information

    În acelaşi timp, medicamentele distribuite în spitale au totalizat 5,3 miliarde lei (+25,6%).

    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV) din retail, ce totalizează cca. 3,2 miliarde lei, piaţa de medicamente Rx fără contract, din farmacii a crescut faţă de perioada de referinţă cu 14,8%, la valoarea de 17,6 miliarde lei.

    În volum,  în perioada ianuarie – decembrie 2024, pacienţii din România au achiziţionat  710,0 milioane cutii, în scădere cu 1,7% faţă de consumul din anul 2023.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu 0,3%. Pentru medicamentele pe baza de prescripţie din retail şi spital, numărul de zile de tratament a rămas aproximativ acelaşi, fără a lua în calcul medicamentele aferente programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV).

    Volumul medicamentelor pe bază de reţetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 415,8 milioane cutii, în scădere cu 1,8%, iar cel al produselor OTC din farmacii la 262,8 milioane cutii, în scădere cu 2,5%. Volumul medicamentelor din spitale a atins 31,4 milioane cutii, canalul de spital crescând în volum cu 5,7%.

    Principalele 7 grupe terapeutice mari generează 84,8% din volumul pieţei, respectiv 82,7% din valoarea ei.

    În ultimele 12 luni, se evidenţiază creşteri în volum numai în cazul antineoplazicelor şi imunomodulatoarelor (+9,9%) şi în cazul medicamentelor destinate sistemului musculo-scheletic (+1,3%), toate celelalte grupe terapeutice înregistrând scăderi cuprinse între -2,6% pentru sistemul alimentar şi metabolism şi pentru sistemul nervos, până la -11,8% în cazul anti-infecţioaselor sistemice.

    În valoare, în ultimele 12 luni se evidenţiază creşteri peste media pieţei de +13,8% în cazul antineoplazicelor şi imunomodulatoarelor (+24,6%) şi al medicamentelor destinate sistemului sistemul musculo-scheletic (+14,0%). Toate celelalte grupe terapeutice au avut creşteri semnificative, dar s-au situat sub media pieţei. Astfel medicamentele destinate sistemului respirator au crescut 13,6%, cele pentru sistemul cardiovascular cu 12,0%, cele pentru afectiuni ale sistemului nervos cu 11,6%, cele pentru sistemul digestiv şi metabolism au crescut cu 9,2%, iar anti-infecţioasele sistemice cu 7,5%.

    Topul corporaţiilor, după valoarea vânzărilor, este condus de  AstraZeneca cu vânzări de 1,74 mld.lei, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 1,52 mld. lei şi de Sanofi cu 1,527 mld.lei.

    Clasamentul este completat de Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 1,47 mld lei, Johnson&Jonhnson cu 1,26 mld.. lei, Servier (inclusiv Egis) cu 1,22mld.lei, Pfizer cu 1,16 mld.lei, Hoffmann La Roche (1,013mld.lei), Novartis cu 1,008 mld. lei, urmată de Novo Nordisk (950,1 mil. lei).

  • Investitorii nu iartă: Veniturile Alphabet (Google) au crescut cu 12%, ajungând la 96,5 miliarde de dolari în T4, sub estimările analiştilor. Acţiunile gigantului american au scăzut brusc după anunţ, cu 7,27%

    Acţiunile Alphabet au scăzut brusc după încetinirea creşterii afacerii de cloud a companiei-mamă Google şi anunţul privind cheltuieli de 75 de miliarde de dolari în acest an pentru dezvoltarea capacităţilor necesare produselor de inteligenţă artificială, ceea ce a neliniştit investitorii, scrie FT. 

    Târziu, marţi, Alphabet a raportat creşteri de două cifre ale veniturilor şi profiturilor din trimestrul al patrulea, susţinute de activitatea sa principală de publicitate. Însă investitorii s-au concentrat asupra unui trimestru dezamăgitor pentru divizia sa de cloud, care operează centrele de date Google.

    Divizia de cloud a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor, ajungând aproape la 12 miliarde de dolari, însă acest ritm a fost mai lent faţă de creşterea de 35% din trimestrul anterior şi sub estimările analiştilor de 12,2 miliarde de dolari. Directorul financiar Anat Ashkenazi a atribuit această încetinire unei cereri mai mari decât capacitatea disponibilă.

    Totuşi, amploarea cheltuielilor Google legate de AI pentru a satisface această cerere a surprins piaţa. Cheltuielile de capital din trimestrul al patrulea au crescut la 14,3 miliarde de dolari, faţă de 11 miliarde anul trecut, depăşind aşteptările de 13,2 miliarde de dolari.

    Directorul executiv al Google, Sundar Pichai, a declarat că investiţiile în centre de date şi servere vor accelera până la 75 de miliarde de dolari în acest an, faţă de 53 de miliarde în 2024, cu o treime mai mult decât estimările de pe Wall Street.

    „Costul utilizării AI va continua să scadă, ceea ce va face posibile utilizări şi mai extraordinare”, a spus Pichai, negând că firma cheltuieşte excesiv. „Aceasta este oportunitatea. Este uriaşă şi de aceea investim pentru a fi pregătiţi.”

    Acţiunile Alphabet au scăzut cu până la 8% în tranzacţiile after-hours, ceea ce ar putea duce la a cincea cea mai proastă zi de tranzacţionare din ultimul deceniu, ştergând aproximativ 200 de miliarde de dolari din capitalizarea sa de piaţă. Totuşi, acţiunile crescuseră cu 45% în ultimele 12 luni, evaluând compania la 2,5 trilioane de dolari, fiind depăşită doar de Apple, Microsoft, Nvidia şi Amazon.

    Scăderea Alphabet a urmat o tendinţă similară celei a Microsoft săptămâna trecută, care a pierdut, de asemenea, 200 de miliarde de dolari din valoarea sa de piaţă după ce a ratat estimările de creştere a diviziei cloud şi a anunţat că va cheltui 80 de miliarde de dolari pentru AI în anul fiscal care se încheie pe 30 iunie. În aceeaşi zi, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a promis că va investi „sute de miliarde” pentru a rămâne în fruntea cercetării în AI.

    Reacţia pieţei reflectă îngrijorările mai largi cu privire la cheltuielile masive ale companiilor americane care construiesc şi operează centre de date uriaşe echipate cu cipuri avansate, despre care susţin că sunt necesare pentru antrenarea şi rularea modelelor lingvistice de mari dimensiuni ale AI.

    Vânzarea masivă a acţiunilor Alphabet amplifică şi îndoielile generate luna trecută de un nou model AI lansat de startup-ul chinez DeepSeek. Acesta a susţinut că a atins performanţe comparabile cu liderii AI din SUA, inclusiv Google Gemini, OpenAI ChatGPT şi Anthropic Claude, folosind un buget redus şi mult mai puţine cipuri avansate Nvidia.

    Pichai a declarat că DeepSeek are o „echipă extraordinară” şi că a demonstrat că „se poate obţine o eficienţă mare în operarea acestor modele AI.”

    El a răspuns şi întrebărilor analiştilor despre posibilitatea ca Gemini şi rivalii săi să canibalizeze activitatea principală de căutare a Google, deoarece utilizatorii se bazează din ce în ce mai mult pe chatboţi pentru a găsi informaţii, eliminând nevoia de a face clic pe reclamele care susţin serviciul gratuit al Google.

    Deocamdată, nu există dovezi clare că motorul său de căutare dominant ar fi ameninţat. Veniturile din publicitatea legată de căutare au crescut cu 13%, ajungând la 54 de miliarde de dolari în acest trimestru, depăşind estimările, susţinute de un nou trimestru de creştere a veniturilor din reclame pe YouTube.

    Per total, veniturile grupului au crescut cu 12%, ajungând la 96,5 miliarde de dolari în trimestrul al patrulea comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Excluzând costurile de achiziţie a traficului plătite partenerilor de publicitate şi dispozitive, cifra a fost de 81,6 miliarde de dolari, sub estimările Wall Street de 82,8 miliarde de dolari, conform unui sondaj Bloomberg. Profitul net a crescut cu 28%, atingând 26,5 miliarde de dolari.

  • Ţara care pariază tot pe opulenţă absurdă ca să atragă super-bogaţii şi miliardele lor. Au construit palate pentru vânătorii de lux şi acum aşteaptă să vadă cine muşcă momeala

    Autorităţile din Dubai au pus ochii pe banii miliardarilor şi acum fac eforturi pentru a îi aduce în ţară. Dezvoltatorii au început să ridice vile şi penthouseuri mega opulente, unele fiind dotate cu cinematografe, piscine interioare şi exterioare, spa, şi alte facilităţi cu care sper să curteze super-bogaţii, scrie Bloomberg.

    Aceste locuinţe ultra luxoase se vând deja la preţuri care pleacă de la 60 mil. dolari şi pot ajunge să depăşească 120 mil dolari, mai ales din cauza vânătorilor de lux care se îndreaptă rapid către Emiratele Arabe Unite abandonând Europa, Asia şi SUA pe măzură ce Emiratele mizează tot pe opulenţă.

    Un constructor a transportat un perete de sticlă gigantic mii de kilometri pentru a-i oferi proprietarului priveliştea dorită asupra mării. Un altul a lucrat la un un living şi la un lift pentru cumpărătorul unui penthouse atât de mare încât se întinde pe două turnuri. Alţii a creat o podea mobilă pentru piscina unui client, care se ridică pentru a se contopi cu gresia de grădină în timpul petrecerilor.

    Preţurile de pe piaţa imobiliară în plină expansiune din Dubai se temperează după explozia din 2021, dar acest lucru nu îi opreşte pe constructori să ridice case noi şi palatale de-a lungul celor mai scumpe zone de pe malul mării din oraş.

    „Zona high-end a pieţei este cea mai profitabilă. Dacă lucrează cu cap, un dezvoltator poate vinde la preţuri uriaşe”a declarat Mark Phoenix, director executiv al Sankari Properties, a cărui companie construieşte un turn ultra-luxos de 1 miliard de dolari.

    Piaţa din Dubai prin dezvoltarea şi preţurile ei pare că nu se înscriu în trendul global unde preţul locuinţelor de lux încep să se tempereze sau chiar să scadă pe tot mai multe pieţe internaţionale.

    Anul trecut, peste 400 de locuinţe au fost evaluate la preţuri ce depăşesc 10 milioane de dolari şi toate s-au vândut doar în Dubai atingând un record şi depăşind New York şi Hong Kong, potrivit  companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank. Consultantul imobiliar estimează că preţurile vor creşte cu cel puţin încă 5% în acest an în Dubai, după ce au crescut cu aproximativ 67% din 2021.

    Insulele artificiale ale Dubaiului sunt locaţiile preferate ale miliardarilor. Conacele de pe insula în formă de cal de mare din Dubai, cunoscută sub numele de Insula Miliardarilor, sunt dotate de obicei cu plaje private şi platforme rotative pentru parcare, care întorc automat maşinile în direcţia corectă.

    Firma de consultanţă pe wealth management Henley & Partners a estimat că aproximativ 600-700 de bogaţi au mers în Emiratele Arabe Unite în 2024, depăşind toate celelalte ţări.

    În ciuda apetitului pentru noi proiecte, brokerii şi dezvoltatorii spun că o parte din exuberanţa din ultimii ani se temperează. Creşterile de preţuri încetinesc, iar unii constructori au dificultăţi în a cumpăra locaţii de top pentru noi proiecte imobiliare.

  • Peste 1 milion de turişti români au vizitat Turcia în 2024

    Potrivit Ministerului Culturii şi Turismului din Turcia, în intervalul ianuarie-decembrie 2024 ţara a găzduit 1.173.358 de turişti români. Cu 18.52% mai mulţi turişti faţă de 2023 (990.005). Mai mult, la final de 2024 Turcia a găzduit 329.796 de turişti din Republica Moldova. Cu 14.36% mai mulţi turişti comparative cu 2023 (288.377). 

    Cu această ocazie Turcia stabileşte noi recorduri în turism, găzduind în total 62,2 milioane de vizitatori şi generând venituri de 61,1 miliarde de dolari în 2024.

    Turcia a înregistrat o creştere anuală de 9,8% a numărului de vizitatori şi a găzduit 62.269.890 de turişti în 2024, o creştere de 20,3% faţă de 2019, anul de referinţă de dinaintea pandemiei. Cu acest rezultat, Turcia şi-a depăşit obiectivele de 60 de milioane de vizitatori, anunţate la începutul anului 2024, şi de 61 de milioane de vizitatori, stabilite în octombrie anul trecut. În plus, Turcia a generat venituri de 61,1 miliarde de dolari din turism, cu 8,3% mai mult decât în anul precedent. Per total, 2024 a fost cel mai de succes an din istoria turismului turcesc.

    Europa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală au rămas cele mai importante pieţe de origine pentru Turcia, în timp ce pieţele emergente, precum cele din America, India şi China, au înregistrat o creştere semnificativă în 2024. Rusia, Germania şi Regatul Unit au fost în continuare principalele trei pieţe de origine, însă creşterea numărului de vizitatori din pieţele emergente a fost de 8,1% pentru SUA, 65,1% pentru China şi 20,7% pentru India.

    Vizitatorii internaţionali ai Turciei au petrecut în medie 10,7 zile în ţară, iar venitul mediu per vizitator a fost de 972 USD. Conform UN Tourism, Turcia s-a clasat printre primele cinci destinaţii turistice cele mai vizitate din lume în 2023.

     

  • Investitorii nu iartă: Microsoft a pierdut 200 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă după rezultatele slabe ale diviziei de cloud, care a crescut cu ”numai” 21%

    Microsoft a pierdut 200 de miliarde de dolari din valoarea sa de piaţă după ce divizia sa vastă de cloud a raportat o creştere mai lentă decât estimările de pe Wall Street, în condiţiile în care grupul tehnologic a întâmpinat dificultăţi în a ţine pasul cu cererea pentru servicii legate de inteligenţa artificială, potrivit FT. 

    Grupul de software din Seattle a depăşit aşteptările analiştilor în ceea ce priveşte veniturile şi profitul net pentru trimestrul încheiat în decembrie, dar divizia sa de cloud – principala sursă de venit, care include platforma Azure – a ratat uşor estimările.

    Deşi veniturile din serviciile AI ale Azure au crescut cu 157% faţă de anul precedent, directorul financiar Amy Hood a avertizat că “impactul continuu” al limitărilor de capacitate va persista şi în 2025, în timp ce compania lucrează pentru a „remedia provocările de execuţie”. Totuşi, a menţionat că această situaţie se va îmbunătăţi până la sfârşitul anului fiscal.

    Divizia cloud a Microsoft a înregistrat o creştere a veniturilor de 21%, ajungând la 40,9 miliarde de dolari, sub aşteptările sondajului Bloomberg, care estimase 41,1 miliarde de dolari.

    Rezultatele dezamăgitoare ale diviziei cloud au dus la o scădere de peste 6% a acţiunilor Microsoft joi.

    Veniturile totale ale grupului pentru trimestru au crescut cu 12% faţă de anul precedent, atingând un nivel record de 69,6 miliarde de dolari. Profitul net a crescut cu 10%, ajungând la 24,1 miliarde de dolari, peste media estimărilor din sondajul Bloomberg, care prognoza 23,5 miliarde de dolari.

    Microsoft a cheltuit 22,6 miliarde de dolari pe cheltuieli de capital în al doilea trimestru, dublu faţă de anul precedent. La începutul acestei luni, compania a anunţat că va investi aproximativ 80 de miliarde de dolari în acest an fiscal, care se încheie pe 30 iunie, pentru a extinde infrastructura centrelor de date necesare pentru antrenarea modelelor AI şi implementarea aplicaţiilor.

    Această creştere masivă a cheltuielilor are loc pe fondul îngrijorărilor de pe Wall Street legate de DeepSeek din China, care susţine că poate efectua sarcini AI la acelaşi nivel cu marile companii americane, precum OpenAI, susţinută de Microsoft, dar la un cost mult mai mic.

    Directorul executiv Satya Nadella a declarat că DeepSeek a demonstrat o “inovaţie reală”, reuşind să egaleze performanţele modelului OpenAI o1, apreciat pentru capacitatea sa de a răspunde la întrebări mai avansate şi ştiinţifice.

    „Vom vedea cum toate acestea se vor comoditiza şi vor fi utilizate pe scară largă. Iar cei care vor beneficia cel mai mult de pe urma unui astfel de ciclu software sunt clienţii”, a adăugat el.

     

     

  • Apple surprinde analiştii: Gigantul a raportat venituri de 124,3 mld. dolari în ultimul trimestru, dar concurenţa pentru iPhone-uri creşte puternic din cauza producătorilor chinezi

    Profitul şi veniturile trimestriale ale Apple au depăşit uşor estimările de pe Wall Street, în ciuda scăderii vânzărilor de iPhone, pe fondul unei concurenţe tot mai mari în China, scrie FT. 

    Grupul a raportat joi venituri de 124,3 miliarde de dolari pentru trimestrul din decembrie, peste estimările analiştilor dintr-un sondaj Bloomberg, care preconizau 124,1 miliarde de dolari, şi în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Profitul net a crescut cu aproximativ 7%, ajungând la 36,3 miliarde de dolari, depăşind aşteptările de 35,5 miliarde de dolari.

    Cu toate acestea, vânzările de iPhone, în valoare de 69,1 miliarde de dolari, au fost uşor în scădere şi sub estimările de 71 miliarde de dolari.

    Veniturile din regiunea China, unde Apple se confruntă cu o concurenţă tot mai puternică din partea producătorilor locali de smartphone-uri precum Huawei şi Xiaomi, au scăzut cu aproximativ 11%, ajungând la 18,5 miliarde de dolari.

    Apple a declarat că se aşteaptă la o creştere a veniturilor de la cifre mici până la medii, în procente, pentru trimestrul din martie, în ciuda unui impact negativ estimat de aproximativ 2,5 puncte procentuale cauzat de fluctuaţiile valutare.

    Trimestrul din decembrie a fost primul de la lansarea Apple Intelligence, suita sa de funcţii bazate pe inteligenţă artificială, care include un parteneriat cu OpenAI. Aceste funcţii nu sunt încă disponibile în alte limbi în afară de engleză, însă compania implementează introducerea treptată a acestora. Mai multe limbi vor fi adăugate în aprilie.

    Directorul financiar al Apple, Kevan Parekh, a declarat pentru Financial Times că firma este „incredibil de optimistă în privinţa impactului profund al AI-ului”. Parekh a preluat funcţia în acest an, înlocuindu-l pe Luca Maestri, care a ocupat poziţia timp de un deceniu.

    Performanţa iPhone 16, care beneficiază de funcţii AI, a fost mai bună în pieţele unde Apple Intelligence era disponibil, a spus Parekh, sugerând că această suită a stârnit interesul consumatorilor. Într-o convorbire cu analiştii, directorul executiv al Apple, Tim Cook, a declarat că această tendinţă este un „indicator pozitiv”.

    „Ei încă susţin că Apple Intelligence este un factor de creştere a vânzărilor şi spun că au date care să confirme acest lucru”, a afirmat Gene Munster, de la Deepwater Asset Management.

    Estimările Apple pentru trimestrul în curs sunt încurajatoare, a adăugat Munster, ceea ce ar putea compensa impactul negativ al vânzărilor mai slabe de iPhone asupra acţiunilor companiei. Acţiunile Apple au crescut cu aproximativ 3% în tranzacţiile după închiderea pieţei.

    Divizia de servicii a Apple, care include App Store, iCloud şi Apple Pay, a înregistrat venituri record de 26,3 miliarde de dolari în trimestrul din decembrie. Produsele iPad şi MacBook au avut o creştere de două cifre procentuale.

     

     

  • Tranzacţie gigantică: SoftBank, în negocieri pentru o investiţie de până la 25 miliarde USD în OpenAI. Tranzacţia ar poziţiona grupul japonez ca principal susţinător financiar al dezvoltatorului ChatGPT

    SoftBank se află în negocieri pentru o investiţie de până la 25 miliarde USD în OpenAI, într-o tranzacţie care ar consolida poziţia sa ca principal susţinător financiar al dezvoltatorului ChatGPT, în contextul parteneriatului dintre cele două entităţi pentru un proiect masiv de infrastructură în domeniul inteligenţei artificiale, scrie Financial Times.

    Cele două companii au anunţat săptămâna trecută că vor fi liderii unuijoint venture care va investi 100 miliarde USD în Stargate – un proiect extins de centre de date promovat de Preşedintele SUA Donald Trump – cu potenţialul de a ajunge la 500 miliarde USD în următorii patru ani.

    SoftBank negociază o investiţie directă de 15-25 miliarde USD în OpenAI, suplimentar faţă de angajamentul său de peste 15 miliarde USD în Stargate, conform multiplelor surse cu cunoştinţă directă despre negocieri, citate de FT.

    În final, compania japoneză ar putea aloca peste 40 miliarde USD pentru parteneriatul său cu OpenAI. “Negocierile sunt în desfăşurare, iar suma pe care SoftBank ar putea să o investească în capitalul propriu al OpenAI este în continuă evaluare”, a declarat o persoană familiarizată cu situaţia.

    Tranzacţia, care nu a fost încă finalizată, reprezintă o strategie ambiţioasă a fondatorului SoftBank, Masayoshi Son, de a deveni o forţă dominantă în domeniul AI prin consolidarea relaţiilor cu OpenAI şi directorul său executiv Sam Altman.

    O investiţie de 15 miliarde USD sau mai mult ar poziţiona investitorul japonez ca cel mai mare susţinător individual al OpenAI. Microsoft – care a investit iniţial în OpenAI în 2019 – este în prezent cel mai mare acţionar al startup-ului.

  • Tesla a ratat aşteptările analiştilor: Cel mai mare producător de vehicule electrice din lume a înregistrat primul declin anual al vânzărilor din mai bine de un deceniu, iar veniturile au crescut cu numai 2%, până la 25,7 mld. dolari

    Tesla a ratat aşteptările analiştilor privind profitul şi veniturile, cel mai mare producător de vehicule electrice din lume înregistrând primul declin anual al vânzărilor din mai bine de un deceniu şi dezvăluind o creştere puternică a cheltuielilor cu inteligenţa artificială, scrie FT. 

    Venitul net ajustat pentru al patrulea trimestru a crescut cu 3%, ajungând la 2,5 miliarde de dolari, ratând aşteptările de 2,6 miliarde de dolari, potrivit unui raport depus miercuri de compania cu sediul în Austin, Texas. Veniturile au crescut cu 2%, ajungând la 25,7 miliarde de dolari, sub estimarea medie de 27,2 miliarde de dolari a analiştilor.

    La începutul acestei luni, Tesla a raportat cifre privind livrările trimestriale care au fost sub estimări. În plus, livrările de vehicule în 2024 au scăzut pentru prima dată în mai mult de un deceniu.

    Marja operaţională a Tesla din trimestrul al patrulea a scăzut la 6,2%, de la 8,2%, pe care compania a pus-o pe seama preţurilor medii de vânzare mai mici pentru maşinile sale de bază Model S, X şi Y şi a unei „creşteri a cheltuielilor operaţionale determinate de AI şi alte proiecte de cercetare şi dezvoltare”.

    Acţiunile au scăzut cu mai mult de 3 procente în tranzacţiile de după închiderea şedinţei.