BusinessMagazin

Tag: medici

  • Românii „fug” la tratament peste graniţe chiar şi în pandemie. Ce condiţii le oferă clinicile străine

    „Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de uşor situaţia. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, şi cred că acum ne-am obişnuit cu toţii cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK îşi are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorităţi, s-au obişnuit să păstreze distanţarea socială, să poarte măşti şi au înţeles că este necesar să renunţe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

    De aceea, deşi în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicţia formării unui grup mai mare de trei persoane, şi chiar şi acelea din aceeaşi familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reuşit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populaţie de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu şi cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

    În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, deşi admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investiţiilor necesare luării măsurilor de siguranţă, cât şi în ceea ce priveşte numărul de pacienţi, Walter Ebm spune că au reuşit să se adapteze rapid şi speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienţi şi de medici şi a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist şi sper că lucrurile vor intra pe un făgaş normal până la sfârşitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienţi, dintre care circa 30% pacienţi străini, majoritatea venind pentru tratarea afecţiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind şi cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienţilor străini, în jur de 40% au fost români, urmaţi de ruşi şi ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienţilor a fost uşor mai redus.

    Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuşi „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care graniţele au fost închise, executivul spune că terapiile şi tratamentele au funcţionat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puţini în martie şi aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanţii businessului estimau o creştere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulţumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni şi o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne aşteptăm la o creştere de circa 4-5%.” 

    Din rândul măsurilor luate pentru siguranţa echipei şi a pacienţilor clinicii, executivul menţionează testarea repetată a celor 400 de angajaţi, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar şi a pacienţilor, care sunt nevoiţi să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca şi cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test şi, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienţilor au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceştia au fost depistaţi pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

    O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiţi să îşi dezinfecteze mâinile şi le sunt oferite măşti. În ceea ce-i priveşte pe aceştia, numărul a fost restricţionat la un vizitator/pacient, şi asta doar „în cazuri excepţionale sau în situaţii medicale speciale”. Până acum, reprezentanţii clinicii au investit 500.000 de euro în măşti, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenţie COVID şi măsuri luate pentru siguranţa angajaţilor şi a pacienţilor. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

    De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curăţenie şi dezinfecţie, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficienţă de 99.99% în distrugerea virusurilor şi bacteriilor din aer şi de pe suprafeţe şi a presupus o investiţie de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecţie, certificat la nivel european şi validat de teste clinice efectuate la nivel internaţional”.

    Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenţii patogeni din spaţiile închise în câteva secunde şi este proiectat să funcţioneze autonom, putând fi şi operat cu uşurinţă de către personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfecţia, prin intermediul unei aplicaţii mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acţioneze şi se deplasează singur în saloane/sălile de operaţie de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută faţă de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanţii companiei.

    În paralel cu investiţiile destinate măsurilor de siguranţă contra coronavirusului, au existat o serie de investiţii şi în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiunilor vasculare şi ortopedice, maligne şi benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiţii de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât şi amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

    Deşi nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienţii aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă ţară”, reprezentanţii WPK au deschis totuşi două reprezentanţe în România, una în Capitală şi una în Timişoara, fiecare cu câte un angajat.  

  • Povestea omului care a renunţat la jobul din multinaţională pentru a face o afacere cu cea mai la îndemână resursă pe care o are ţara noastră

    Antreprenorul s-a inspirat chiar din nevoia de apă a familiei sale şi a creat un business prin care distribuie un sistem de filtrare a apei, printr-un magazin online propriu, dar şi prin platforma marketplace a eMAG.

    Ideea de business i-a venit lui Ionuţ Gabriel Chivu când pleca în delegaţii, iar familia sa se lovea de dificultatea aprovizionării cu apă. „Aveam şi dubii referitoare la apa transportată la PET, mai ales în contextul în care, pe timp de vară, plasticul nu este un material bun în care să stea apa.

    Mi-a atras atenţia faptul că pe fiecare dintre sticle scrie ca acestea să fie transportate la temperaturi cuprinse între 5 şi 25 de grade şi să fie ferite de razele soarelui. Vorbim despre transportul de la sursă, de la izvor, de la hipermarket în casa noastră – nu ştiu câţi respectă aceste reguli“, a povestit Ionuţ Gabriel Chivu într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    A ajutat la conturarea businessului şi faptul că înainte, la locul de muncă său de muncă, în rolul de marketing director al unei companii axate pe vânzarea de dispozitive medicale, acestea filtrau oxigenul printr-un procedeu asemănător celui de filtrare a apei.

    Primul pas în conturarea businessului a fost alegerea numelui firmei, având în vedere că s-au gândit din capul locului să creeze un produs cu brand propriu. „Ne-am gândit să începem cu un brand propriu, Kiwi Line Concept; mie în liceu îmi spuneau Kiwi colegii, de la Chivu, astfel că aşa am creat şi numele brandului, KLC Aqua“, povesteşte antreprenorul.
    Odată setat numele brandului, au găsit un producător care să realizeze produsul.

    S-au gândit de la început că vor intra în mediul online, iar din momentul în care au lansat site-ul propriu, au intrat şi în marketplace-ul eMAG. „În firmă sunt one man show şi corespondez foarte bine cu colegii din eMAG – îi consider ca fiind agenţii de vânzări pe care nu îi am, comisioanele pe care le percep nu mă interesează fiindcă îi consider drept cei mai buni vânzători“, explică el.  Precizează că în prezent 30-35% din businessul său este generat de eMAG.

    În ceea ce priveşte contextul generat de pandemia de COVID-19, spune că a avut un mic blocaj din cauza stocului, tocmai când făcea aprovizionarea, însă şi-au revenit rapid. „În clădirea de birouri unde aveam activitate se aflau undeva la 20 de firme pe etaj- m-am bucurat foarte tare. Mi-am reglat stocurile destul de rapid, iar potenţialul, cu COVID sau fără, îl văd ca fiind bun, avem o creştere de 120% anul acesta în perioada ianuarie-august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.“

    Ionuţ Gabriel Chivu este de părere că succesul în antreprenoriat vine atunci când cel care furnizează un produs sau serviciu se transpune în locul clientului. „Din punctul meu de vedere trebuie să fii serios, să ai încredere în ceea ce faci, să fii constant şi, în primul rând, trebuie să te gândeşti că tu eşti primul client şi ce ai vrea de la acel produs şi de la persoana care ţi-l vinde“. Crede că aceste lucruri sunt importante mai ales în contextul pandemic. „Lumea s-a schimbat, nu mai aruncăm cu bani la fel cum făceam înainte, începem să căutăm mai mult.“

    Îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să se gândească bine înainte de a intra în business, în contextul în care există anumite riscuri ce trebuie asumate. „Dacă ai hotărât să intri în antreprenoriat, fă-o cu drag, cu fruntea sus, până la capăt, apelează la tot ce înseamnă surse de finanţare“, spune el, precizând că ei au plecat la drum atât cu capitul propriu, cât şi printr-o finanţare cu un IFN.

    De asemenea, precizează că este foarte importantă corectitudinea: „Fiţi corecţi atât cu partenerii, cât şi cu clienţii, nu vă gândiţi că vreţi să vindeţi un produs. În spatele vânzării unui produs trebuie să fie  un serviciu. Gândiţi-vă cum aţi vrea să fiţi trataţi de cei care vă vând produsele. Trataţi-i la fel“.

  • Unul dintre cei mai importanţi medici din România a murit infectat cu noul coronavirus

    A murit prof. dr. Ovidiu Băjenaru, şeful clinicii de Neurologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

    Acesta era internat la Institutul Matei Balş din Capitală, bolnav de COVID-19. Medicul neurolog Ovidiu Băjenaru avea 63 de ani. 

    Medicul neurolog Ovidiu Băjenaru, în vârstă de 63 de ani, şi-a pierdut viaţa joi, la Institutul Matei Balş din Capitală. Acesta era internat aici de mai bine de o săptămână, fiind infectat cu virusul SARS-CoV-2.

    Ovidiu Băjenaru era şeful clinicii de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. De asemenea, a ocupat în perioada 2000-2004 şi funcţia de prodecan al Facultăţii de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti.

    Începând cu anul 2011, Ovidiu Băjenaru a devenit Director al Departamentului 6 – Neuroştiinţe Clinice din UMF „Carol Davila” Bucuresti – Facultatea de Medicină, fiind reales în 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România este pe ultimul loc în Europa la dotări în sistemul medical de stat

    ♦ România are doar 140 de aparate pentru RMN (rezonanţă magnetică), potrivit Eurostat, jumătate din capacitatea Poloniei, de exemplu, care are 301 astfel de aparate. ♦ Lipsa de echipamente medicale pune presiune pe sistemul de stat, iar pacienţii sunt nevoiţi să aştepte şi două luni pentru a avea acces la investigaţii medicale complexe.

    Sistemul sanitar românesc este slab do­tat cu aparatură de prevenţie, iar lipsa investiţiilor în echipa­men­tele de computer tomograf, rezo­nan­ţă magnetică, aparate de mamo­grafie plasează România pe ultimul loc în Europa, arată cifrele Eurostat.

    Doar 140 de echipamente de RMN au fost raportate în unităţile publice şi 274 de echipamente de computer tomograf (CT), în condiţiile în care în total la nivel naţional sunt 368 de spitale de stat.

    „Ar trebui accentuate investiţiile din fonduri comunitare cât mai rapid, mai ales că avem proiectele de finanţare. Dacă ne raportăm la achiziţii publice, ar trebui accentuate acestea cu mult mai mare atenţie asupra preţului de achiziţie şi asupra furnizorilor, să nu existe suspiciuni, să fie făcute în mod transparent“, a explicat pentru ZF Adrian Benţa, consultant fiscal.

    El a explicat că o soluţie pentru a creşte investiţiile în domeniul medical ar fi o scutire de la plata TVA de 19%. Un echipament de RMN de exemplu, cotă în medie circa 1 milion de euro.

    „Dacă facem o investiţie în domeniul medical ar fi necesar să reducem cota de TVA pentru aceste echipamente. Activitatea din spitalele publice şi cele private este scutită de TVA, dar fără drept de deducere, adică statul român îşi cere 19% TVA. Dacă tot facem aceste investiţii în domeniul sănătăţii ar trebui ca statul român să mai facă un pas înapoi şi să mai renunţe la acest TVA“, a mai explicat Adrian Benţa.

    El crede că această facilitate fiscală ar putea creşte apetitul de investiţie în astfel de echipamente, fiind una dintre soluţiile pentru a creşte gradul de dotare al spitalelor.

    Specialiştii din sănătate ar acorda nota 6,5 sis­­temului medical românesc, însă fac o deli­mi­­tare între zone, în contextul în care în ma­rile oraşe, care sunt şi centre universitare, spi­­talele stau mai bine la dotări faţă de restul ţării.

    „Trebuie văzut dacă vorbim despre pro­­vin­­cie sau centre universitare. Diferenţiat, dacă este vorba de imagistică, nota ar fi în cen­tre universitare 7, dacă ar fi în provincie, spi­talele judeţene nota 6, dar apoi nota este 2 în spitalele orăşeneşti“, a spus medicul Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănă­tate Regina Maria.

    Medicul constru­ieşte acum cel mai mare proiect greenfield în nordul Capitalei, un centru medical pentru vârstnici şi un spital oncologic, o investiţie de 60 mil. euro.

    Medicul Enayati spune că sistemele de sănătate din Danemarca, Suedia şi Franţa stau cel mai bine la dotările de imagistică.

    „Ar trebui să nu băgăm banii Sănătăţii excesiv în criza Covid. Acum este catastrofă ce se întâmplă, sunt cazuri depăşite, este măcel.“

    „Accesul la spital este foarte greu acum“, a mai adăugat Enayati.

    O medie de 6 ar acorda şi Tudor Pop, deputat USR, membru în Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor, care este totodată şi for decizional în ceea ce priveşte sistemul sanitar.

    „Nu avem o abordare unitară asupra sistemului sanitar şi vorbim de cât de pricepuţi şi gospodari sunt managerii instituţiilor sanitare. Şi atunci avem un spital foarte bine îngrijit şi dotat, pe lângă el alte zece care sunt într-o situaţie deplorabilă. Atunci arătăm cu degetul către spitalul bine pregătit, o normalitate în alte ţări, dar o excepţie la noi. O notă generală ar fi 6 cu indulgenţă, dacă ar fi să iau situaţia generală, să facem o medie de echipamente şi dotări, am văzut asta şi cu ocazia acestei pandemii“, a spus Tudor Pop.

    El a precizat că statele unde românii merg în general la tratament, cum sunt Austria, Germania, Turcia, au cel mai bine pus la punct sisteme medicale din perspectiva dotărilor cu echipamente.

    „Avem nevoie şi de personal medical, dar şi administrativ, management pregătit. Avem nevoie de o depolitizare a managementului sanitar. Este un fenomen complex, care are nevoie de un plan. Putem merge să corectăm punctual, dar dacă vrem o schimbare de impact în sănătate, trebuie să umblăm şi la mentalităţi, la administraţie şi la pregătirea următoarelor generaţii de medici, asistenţi“, a mai explicat deputatul Tudor Pop.

    De altfel, în sistemul sanitar este o întreagă industrie în ceea ce priveşte investigaţiile medicale complexe, iar din lipsa de investiţii la stat au profitat marii operatori privaţi sau medicii care şi-au dezvoltat propriile afaceri.

    Ziarul Financiar a scris despre lipsa de echipamente medicale din sistemul public care duce la liste de aşteptare uriaşe pentru investigaţii necesare.

    Pacienţii care nu mai au posibilitatea să aştepte şi merg la privat scot între 500 şi 700 de lei pentru o investigaţie RMN, de exemplu.

     

  • Coronavirus: Oficialii din Venezeuela îi numesc pe cei infectaţi „bioterorişti”/ “Este singura ţară din lume în care a avea Covid este o crimă”

    Venezuelenii care se întorc acasă din alte ţări din America Latină sunt nevoiţi să stea în camere aglomerate cu mâncarea, apa şi măştile raţionalizate. Ei sunt ţinuţi sub pază militară săptămâni sau luni pentru teste de coronavirus sau tratamente cu medicamente neprobate, potrivit interviurilor cu deţinuţii şi videoclipurile apărute în presă, scrie Mediafax. 

    „Ne-au spus că suntem contaminaţi şi suntem vinovaţi că am infectat ţara”, a spus pentru New York Times,  Javier Aristizabal, o asistentă din Capitală, Caracas, care spune că a petrecut 70 de zile în centre după ce s-a întors din Columbia în martie.

    Într-un oraş important, San Cristóbal, activiştii de partid marchează casele familiilor bănuite de a avea virusul cu plăci, au spus locuitorii. Într-un alt oraş, Maracaibo, poliţia patrulează pe străzi în căutarea venezuelenilor care au reintrat în ţară fără aprobare oficială. Politicienii din opoziţia locală ale căror circumscripţii înregistrează un focar spun că sunt ameninţaţi cu urmărirea penală.

    “Aceasta este singura ţară din lume în care a avea Covid este o crimă”, a declarat Sergio Hidalgo, un activist din opoziţia venezuelean.

    Pe măsură ce pandemia a afectat ţările vecine mult mai pregătite decât sistemul medical în paragină din Venezuela, Maduro a adoptat o abordare liniară, tratând coronavirusul ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale care ar putea destabiliza naţiunea sa şi să-i pună în pericol puterea.

    „Pandemia prezintă în mod clar o ameninţare pentru guvern, deoarece arată precaritatea resurselor sale”, a spus John Magdaleno, un politolog venezuelean din Caracas pentru New York Times. „Prioritatea nu este de elimina pandemia. Este o supravieţuire politică pe termen scurt”, a mai preziat acesta.

    Medicii şi jurnaliştii care au pus la îndoială statisticile oficiale spun că au fost ameninţaţi. Cel puţin 12 medici şi asistente venezuelene au fost reţinuţi pentru că au făcut comentarii publice cu privire la coronavirus, potrivit sindicatelor medicale.

    Migranţii venezueleni care se întorc acasă după ce şi-au pierdut locul de muncă în străinătate în urma pandemiei sunt vizaţi în special de politicile lui Manduro.

    Potrivit guvernului columbian, aproximativ 95.000 de venezuelani s-au întors în ţara de origine din martie, iar 42.000 îşi aşteaptă rândul de-a lungul graniţei.

    Doar 1.200 au voie să se întoarcă în fiecare săptămână prin puntele de trecerea principale ale frontierei, în conformitate cu regulile impuse de guvernului venezuelean, forţându-i pe mulţi să aştepte luni în taberele improvizate.

    Pe Twitter, forţele armate din Venezuela au îndemnat populaţia să raporteze aşa-numiţii bioterorişti, referindu-se la venezuelenii care au evitat controalele guvernamentale la frontieră şi s-au întors acasă.

  • Medicii se tem de un val întreg de procese, în condiţiile în care ortopedul tratează pacienţi Covid

    Medicii spun că se tem de un val întreg de procese, în condiţiile în care ortopedul, de exemplu, tratează pacienţi Covid. „Avem discuţii care sunt absolut de Kafka cu aparţinători care ne spun că nu există virusul, că noi îi sedăm şi îi intubăm ca să îi omorâm”, spune un medic.

    După 5 luni foarte grele în care medicii au muncit pe rupte au acum pe umeri încă o povară: se tem de un val de plângeri penale din partea pacienţilor sau rudelor acestora.

    Nu mai este un secret faptul că nu există suficienţi infecţionişti, aşa că medici ortopezi, chirurgi, urologi, internişti, dermatologi sau neurologi s-au văzut nevoiţi să trateze pacienţi cu Covid, o afecţiune care nu ţine de specialitatea lor. În multe spitale nu există infecţionişti care să le ghideze munca.

    Medicul Laura Zarafin de la Spitalul Colentina spune că medicii care nu sunt infecţionişti sau epidemiologi nu au nicio derogare din partea autorităţilor care să-i ajute în procesele penale.

    „Foarte multe specialităţi nu au în momentul acesta niciun fel de acoperire legală, în sensul că nu am primit niciun fel de documentaţie, protocoale sau competenţe pentru a trata astfel de pacienţi. Noi avem discuţii care sunt absolut de Kafka cu aparţinători care ne spun că nu există virusul, că noi îi sedăm şi îi intubăm ca să îi omorâm, şi aceste afirmaţii sunt din ce în ce mai dese. Riscăm să ne trezim târâţi prin procese ani de zile”, a declarat pentru MEDIAFAX dr. Laura Zarafin, medic de ATI la Spitalul Colentina.

    Preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor spune că o hârtie de la conducerea spitalului e suficientă pentru ca aceşti medici să fie acoperiţi, dar recunoaşte că se aşteaptă la un val de procese.

    „Trebuie să se asigure că are o hârtie de la directorul său, de la cel care îl trimite să facă lucrul ăsta şi atunci merge în regres răspunderea împotriva celui care l-a trimis acolo, dându-i o hârtie oficială”, a spus preşedintele Colegiului Medicilor, dr. Gheorghe Borcean.

    Avocatul Claudia Gheorghiţă sfătuieşte medicii să se folosească de dreptul de petiţionare prevăzut de Constituţie, adică să facă petiţii spre Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor pentru a obţine soluţii concrete.

    „Situaţia este destul de dificilă, reglementare nu există în acest sens. Ce aş putea vedea la momentul de faţă ca sistem de protecţie pentru medicii specialişti este de a se adresa cu dreptul de petiţionare prevăzut de Constituţie. Medicii ar putea să apeleze şi la asociaţiile profesionale existente şi constituite, la consiliul medicilor, pentru a lua legătura şi a se implica în nişte discuţii cu Ministerul Sănătăţii”, a precizat avocatul Claudia Gheorghiţă.

  • Noul coronavirus loveşte în cel mai mare Spital din vestul ţării: 9 cadre medicale şi 10 pacienţi au fost depistaţi pozitiv

    La Spitalul Judeţean din Timişoara au fost testaţi toţi pacienţii şi tot personalul medical

    Focarul a fost decoperit în urma testărilor pe Secţia de de Chirurgie Vasculară. Cei infectaţi cu noul coronavirus sunt asimptomatici

    Spitalul Judeţean din Timişoara deserveşte judeţele Timiş, Arad, Caraş – Severin şi Hunedoara, fiind cel mai mare spital din vestul ţării. Focarul a fost depistat în urma unor testări de rutină. În Clinica de Chirurgie Vasculară au fost depistate pozitiv nouă asistente şi zece pacienţi. Managerul spitalului, Raul Pătraşcu, a întrunit în regim de urgenţă Comandamentul de Urgenţă care a luat măsura carantinării acestei secţii.  Acest lucru înseamnă externarea pacienţilor negativi dacă situaţia medicală o permite şi transferul pacienţilor asimptomatici în spitalele suport.

    Pacienţii care vor rămâne internaţi pe secţie vor fi monitorizaţi de personalul medical care a fost testat pentru noul coronavirus iar rezultatul este negativ, rezultat primit la cel puţin 72 de ore de la testare. 
    În prezent secţiile de chirurgie generală vor asigura personalul mediu şi auxiliar pentru monitorizarea şi îngrijirea permanenta a pacienţilor, astfel încât  actul medical să se desfăşoare în condiţii normale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban: De la 1 august, zeci de detaşări în sistemul medical. Se suplineşte lipsa de personal

    Zeci de detaşări au intrat în vigoare de sâmbătă în sistemul medical pentru a suplini lipsa de personal din DSP-uri, spitale, secţii ATI şi servicii de ambulanţă.

    Premierul Ludovic Orban anunţă că niciun manager nu va mai putea invoca lipsa de personal.

    ”Am avut o perioadă în care nu am putut apela la detaşări. Foarte multe DSP-uri, spitale şi secţii de ATI, servicii de ambulanţă au avut grave probleme de personal. Odată cu restabilirea dreptului legal de a apela la sistemul de detaşări, deja sunt emise ordine începând cu 1 august. Sunt zeci de detaşări dispuse prin ordinul comandantului, efectivele DSP, serviciile de ambulanţă, spitalele vor avea personal”, a spus Orban.

    Acesta a precizat că se vor lua oameni de la alte spitale, din reţeaua şcolară sau din rândul rezidenţilor.

    ”S-a făcut apel la voluntariat, şi dacă nu s-au completat efectivele, s-au emis ordine de comandant privind detaşarea. Nu vor mai fi întârzieri în realizarea anchetelor epidemiologice”, a explicat Ludovic Orban.

    Premierul a menţionat că direcţiile de sănătate publică au fost aduse aproape în moarte clinică până la izbucnirea epidemiei.

    ”Am găsit DSP-urile deprofesionalizate, reduse numeric, fără experienţa bătăliei contra epidemiei. A trebuit să refacem efectivele, să construim procedurile, să aducem resurse umane suplimentare. Nu vom ezita să luăm măsuri drastice acolo unde managerii nu îţi fac treaba”, a mai spus Orban.

  • Comisia Europează a prelungit perioada de scutire de taxe vamale şi de TVA pentru importurile de echipamente medicale din ţări din afara UE

    Comisia Europeană a prelungit, recent, perioada de scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA-ului pentru importurile de dispozitive medicale şi de echipamente de protecţie din ţări terţe, pentru a contribui la combaterea coronavirusului. Această măsură va facilita, din punct de vedere financiar, accesul la echipamente medicale de care medicii, asistenţii medicali şi pacienţii au atât de multă nevoie, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Această măsură include măştile şi echipamentele de protecţie, precum şi kiturile de testare, ventilatoarele şi alte echipamente medicale. 

    Astfel, în data de 23 iulie 2020, Comisia Europeană a decis să prelungească scutirea temporară de taxe vamale şi TVA la importul de dispozitive medicale şi echipamente de protecţie din ţări terţe pentru a ajuta la lupta împotriva coronavirusului.

    La data de 11 iunie 2020, Comisia a invitat la consultări xtoate statele membre, precum şi Regatul Unit, cu privire la necesitatea prelungirii şi au procedat la solicitarea acesteia. Scutirea se va aplica neîntrerupt până la data de 31 octombrie 2020.

    Legislaţia actuală a UE dispune de instrumente excepţionale în sprijinul victimelor catastrofelor, care pot fi utilizate pentru a face faţă crizei sanitare fără precedent cauzate de coronavirus.

    Scutirea de taxe vamale şi TVA la import se aplică pentru următoarele categorii:

    • organizaţii de stat (organe de stat, organisme publice şi alte organisme guvernate de drept public, inclusiv spitale, organizaţii guvernamentale, comune / oraşe, guverne regionale etc.);
    • organizaţii caritabile sau filantropice aprobate de autorităţile competente ale statelor membre.

     

  • Românul care după ce şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în SUA, a revenit în România. Acum pune umărul la dezvoltarea unui proiect gigant in domeniul medical

    Executivul român Dan Doroftei îşi împarte cariera în două segmente: pre şi post-MBA. Iar acum ar putea să şi-o împartă din nou: înainte de întoarcerea în România, acum trei ani, şi după. Cea mai mare parte a carierei el şi-a petrecut-o în SUA, unde a lucrat în domenii variate, de la bancar la sănătate. S-a întors în ţară în vara lui 2017, fiind în prezent director de dezvoltare al proiectului medical Enayati Medical City.

    „În prima parte a carierei am fost manager în retail şi food service, atât în ţară, cât şi în SUA”, spune Dan Doroftei.

    În 2010 a absolvit programul de MBA al Case Western Reserve University (Weatherhead School of Management), cu focus în zona strategie şi finanţe. „În timpul programului am luat premii pentru prezentări în equity research şi investments pe Wall Street, iar pe plan local am făcut recomandări pentru strategia de real estate a unei companii din Fortune 500, recomandări care au fost implementate ani mai târziu cu rezultate bune.” Post-MBA, atenţia sa în carieră s-a îndreptat către finanţe şi consultanţă în domeniile sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor.  

    „Am trecut prin criza din 2008-2010 lucrând pentru o bancă cu o tradiţie de 124 de ani, care a cedat presiunilor cauzate de expunerea masivă la produsele derivative. Am învăţat că una din cauzele eşecului unui business, chiar şi cu tradiţie, poate fi creşterea accelerată ce ignoră riscurile.”

    În vreme ce conducerea băncii raporta creşteri spectaculoase, departamentul de risc încerca să implementeze planuri de contingenţă şi mitigare, tardiv însă, îşi aminteşte executivul român. El a migrat apoi către sănătate, optând tot pentru o firmă cu tradiţie, Cleveland Clinic, un sistem medical cu peste 60.000 angajaţi în toată lumea şi care în 2021 va împlini 100 de ani. „Am învăţat acolo ce înseamnă creştere sustenabilă, axată pe valori, pe viziune, pe avantaje competitive. Iar din 2012 am activat în consultanţă în domeniul sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor, pentru o altă firmă cu tradiţie aproape centenară, care figurează de peste 20 de ani în Top 100 Forbes al celor mai buni angajatori.”

    Aici el a avut drept clienţi unele dintre cele mai mari sisteme de sănătate şi îngrijire de vârstnici, cu strategii pe termen mediu şi lung de miliarde de dolari, dar şi comunităţi mici, care încercau să supravieţuiască într-o industrie gigant.

    „De aceea am fost absolut încântat de oportunitatea de a lucra în România, la cea mai mare investiţie privată în sănătate din România post-1989. M-am întors în România exact acum trei ani şi, după o binemeritată vacanţă, am început colaborarea cu dr. Wargha Enayati la cel mai interesant proiect în sănătate şi îngrijire a vârstnicilor, dacă ar fi să fac o ierarhie a zecilor de proiecte din care am făcut parte în cariera mea.”

    În prezent el este director de dezvoltare al proiectului Enayati Medical City, un ecosistem medical care include un spital integrat de oncologie (operat de Monza), un spital de geriatrie, un centru rezidenţial pentru seniori, 50 de cabinete de ambulatoriu şi un centru de zi pentru vârstnici, un complex de fizio-kinetoterapie, un restaurant, o sală de conferinţe, magazine şi alte concepte.

    „Dezvoltăm cea mai mare investiţie în medicină integrată din România postrevoluţie într-un ritm alert. În mai puţin de 30 de luni de la obţinerea autorizaţiei de construcţie, acest oraş medical de peste 35.000 mp şi 250 de paturi va fi gata pentru a avea primii pacienţi şi rezidenţi.” Odată finalizată construcţia, Dan Doroftei se va dedica laturii operaţionale împreună cu Wargha Enayati, ei vor opera centrul rezidenţial şi de îngrijire vârstnici din cadrul Enayati Medical City.  

    „Exact ca în ziua în care finalmente am luat decizia de a mă întoarce în România, o simt corectă, bine ancorată sufleteşte. Bine, eu nici nu am plecat din ţară pentru motive socio-economice, ci pentru provocare, fiind câştigător al Loteriei Vizelor, iar motivele întoarcerii au fost total diferite.” A durat o perioadă bună de timp să sedimenteze toate argumentele, pro şi contra, şi a ajutat mai ales faptul că după 12 ani a văzut România, oamenii, societatea progresând. Chiar şi timingul întoarcerii a fost important, pentru că a făcut-o într-un moment în care era foarte stabil financiar şi în carieră, spune el.

    „Astăzi, la trei ani de la întoarcere, încă o consider una din cele mai bune decizii pe care le-am luat, un pas înainte în viaţă.”

    Care au fost motivele care l-au determinat să revină?

    „Voi spune pe scurt că m-am întors ACASĂ şi asta explică totul. Spaţiul este insuficient pentru a enumera toate motivele, dintre care cele mai importante ţin de partea emoţională.” A trăit în SUA 12 ani, suficient pentru a trece peste şocul cultural şi pentru a se integra total în societatea americană, iar odată integrat, să realizeze că nu acolo este acasă, în pofida tuturor avantajelor financiare sau legate de carieră.  

    „Încă nu îmi e dor de vreo experienţă anume, poate doar de oamenii dragi de acolo, români sau nu. Însă, în anumite momente, simt lipsa unei anume predictibilităţi.” Cel puţin în mediul de business din SUA, acesta este un element important. A fost consultant pentru proiecte mari medicale în timpul implementării reformei în sănătate în SUA şi a simţit gradul ridicat de anxietate a mediului de business la schimbări profunde şi rapide, care afectau redictibilitatea planurilor pe termen lung.  

    „De aici şi principala lecţie pe care am învăţat-o în SUA: niciun proiect, nicio acţiune, niciun business nu căpătă tracţiune şi nu are viaţă lungă dacă nu este făcut cu o viziune, cu un plan pe termen lung. Cred că cel mai puţin dor îmi este marketing-ul agresiv, care în anumite momente devenea intruziv şi deranjant (cutia poştală, e-mail, telefon etc.).”

    Acest material a aparut in articolul de coperta `Operatiunea Repatrierea. Managerii romani de top se intorc acasa`.