BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Producătorii de medicamente din România înfiinţează organizaţia independentă PRIMER. Care sunt obiectivele sale?

    „România are o tradiţie îndelungată în industria farmaceutică, iar contribuţia pe care fabricile de medicamente din România, indiferent de capital, o au la dezvoltarea economică este esenţială pentru evoluţia noastră că stat european modern” a declarat Dragoş Damian, director executiv PRIMER. 

    „Sectorul manufacturierii produselor farmaceutice este strategic, plăteşte taxe şi impozite în România, a creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigura medicamente esenţiale pentru români, în ciuda unui mediu concurenţial care îi este potrivnic şi în care nu găseşte niciun sprijin din partea autorităţilor. Medicamentul “Made în România” este respectat în peste 100 de ţări în care este exportat, mai puţin în ţară lui de origine”, a adăugat Damian.

    Obiectivele imediate ale PRIMER sunt:

    • O revizuire a taxei clawback care să ţină cont de interesele economice ale României şi care să ajute producătorii locali şi potenţiali investitori să poată beneficia de un mediu concurenţial corect. Această înseamnă implementarea de la 1 iulie 2017 a formulei de clawback diferenţiat Plx 425/2014 care este blocată în Parlament de peste 3 ani şi, începând cu 2018, trecerea la taxa clawback zero pentru medicamentele generice, care nu sunt răspunzătoare pentru creşterea costurilor din sistemul de sănătate.

    • Modificări urgenţe în metodologia de calcul a preţurilor care să aibă în vedere excluderea prevederilor ambigue legate de patent şi care să permită aprobarea şi includerea în maximum 30 de zile în catalogul naţional (Canamed) a preţurilor pentru medicamentele generice;

    • Adoptarea unor facilităţi fiscale pentru achiziţia de licenţe de fabricaţie şi echipamente de producţie şi a unor facilităţi comerciale de genul celor din din Legea 150/2016, care să asigure prezenţa unui minim de medicamente fabricate în România pe canelele comerciale, având în vedere că producţia locală poate facilita accesul fără obstacole a pacienţilor la o gama largă de medicamente de prima nevoie.

    PRIMER cere autorităţilor să lanseze de urgenţă consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea măsurilor care să oprească crizăînchiderii fabricilor de medicamente şi a dispariţiei medicamentelor şi care să aducă această industrie dintr-o cenuşereasa a economiei într-un factor de dezvoltare economică accelerată.

    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA, VIM SPECTRUM.

  • ARPIM: Creşterea unei taxe poate pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente fără alternativă terapeutică

    „Analizele de date arată că la valori de peste 15% ale taxei clawback, medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piaţă devin nesustenabile. Sunt medicamente care pentru mulţi dintre pacienţi reprezintă unica soluţie de luptă cu boala. Este important ca autorităţile să recunoască acest fapt şi să abordeze echilibrat şi sustenabil accesul pacienţilor români la medicamentele de care au nevoie.  Suprataxarea industriei farmaceutice este o povară fiscală care a depăşit limita de suportabilitate.

    Avem însă încredere că autorităţile înţeleg că această suprataxare pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente şi vor elabora în cel mai scurt timp un mecanism de calcul echitabil.

    Considerăm că situaţia este una serioasă şi poate fi rezolvată prin analiză riguroasă şi argumente solide. Ca şi până acum, suntem deschişi dialogului cu Ministerul Sănătăţii şi cu toate autorităţile implicate în identificarea unui mecanism corect de calcul al taxei clawback astfel încât, în cel mai scurt timp, această povară fiscală să se transforme într-un beneficiu pentru pacienţi şi pentru sistemul de sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    ARPIM subliniază că un mecanism eficient de calcul al taxei clawback trebuie să se bazeze pe transparenţă şi predictibilitate şi solicită acces la datele folosite pentru calcularea suprataxării.

    Prin taxa clawback producătorii de medicamente sunt obligaţi să acopere tratamentul tuturor pacienţilor ale căror nevoi nu sunt cuprinse în bugetul alocat de autorităţi care a rămas îngheţat la nivelul trimestrului 4 al anului 2011.

     

  • APMGR: „Taxa clawback creşte din nou la un nivel nesustenabil pentru medicamentele generice”

    Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, faţă de doar 15.62% în trimestrul 1 al anului 2016.  

    APMGR atrage atenţia că nu există nicio altă măsură care să poată fi implementată imediat, fără costuri pentru bugetul de stat, care ar putea stopa dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţ redus şi închiderea unor întregi linii de producţie ale fabricilor de medicamente locale.  

    “Nivelul acestei taxe este nesustenabil pentru medicamentele generice. Cei care vor suferi sunt în special bătrânii şi bolnavii cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR. APMGR înţelege eforturile guvernului de a găsi o soluţie pe termen lung pentru finanţarea consumului de medicamente, dar atrage atenţia că orice întârziere a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback are efecte ireversibile.

    “Discutăm diverse soluţii cu ceilalţi producători, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor, cu CNAS, dar, până la identificarea unui mecanism ideal, am solicitat introducerea calculului diferenţiat până la 1 ianuarie 2019,” a adăugat Mihai. Proiectul de lege care prevede formula de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014 şi este în dezbatere la Camera Deputaţilor, aşteptând doar punctul de vedere al Guvernului.

    Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru fiecare tip de medicamente (generice sau inovative). 

    Calculul diferenţiat al taxei clawback va permite menţinerea capacităţilor de producţie actuale şi a celor aproape 8.000 de locuri de muncă (taxe doar pe salarii plătite la Bugetul de Stat de aproximativ 79.5 mil euro anual). În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut de pe piaţă în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe.   

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragoş Damian, director general Terapia Ranbaxy

    Executivul a revenit în cadrul companiei după doi ani în care a ocupat poziţia de director general al Zentiva, alt mare producător de generice.

    Dragoş Damian a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca şi şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993, în cadrul companiei Roche, unde a promovat rapid până la poziţia de medical manager. Între 1999 şi 2004 a avansat din postura de country manager conducând reprezentanţa Menarini/Berlin Chemie, apoi a fost cooptat de Terapia, unde a ocupat pe rând poziţia de director comercial, respectiv CEO, odată cu preluarea companiei Terapia de către grupul Ranbaxy.

    Pe lângă producerea medicamentelor generice, compania pe care o conduce cuprinde şi unităţi de cercetare şi dezvoltare, laboratoare de calitate, de farmacovigilenţă, de studii clinice şi de bioechivalenţă.

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.

     

     

     

     

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.

     

     

     

     

  • Bolnavii de cancer, în pericol. 11 medicamente vitale, retrase din România

    Aceştia invocă motive comerciale. În urmă cu două zile, Ministrul Sănătăţii Florian Bodog nu vedea nicio problemă. Astăzi, însă, presat de jurnalişti, ministrul recunoaşte criza şi spune că va căuta soluţii pentru ca bolnavii de cancer să aibă acces la tratament şi după epuizarea stocurilor. Situaţia e similară şi pentru alte câteva sute de mii de pacienţi români. În replică, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, în exclusivitate la Realitatea Tv, că Guvernul “este total angajat în a rezolva politica pacienţilor români”. 
     
    Pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului apare negru pe alb anunţul îngrijorător al producătorilor de medicamente: se retrag de pe piaţa românească. Decizia este pusă pe seama măsurii PSD de a reduce cu 35% preţul medicamentelor inovative care au ieşit de sub protecţia patentului.
     
    Vorbim despre medicamente vitale pentru cei care suferă de cancer de colon, pulmonar, ovarian, mamar, leucemii sau chiar despre un calmant al durerilor destinat pacienţilor în fază terminală. Medicii susţin că impactul va fi devastator pentru bolnavi, scrie realitatea.net
     

  • International Heath Forum: Preţul mic la medicamente face ca acestea să dispară de pe piaţă

    “Consider că România, având în vedere poziţia economică pe care o are în Europa, este normal să aibă, poate nu cel mai mic preţ, dar unul dintre cele mai mici preţuri la medicamente pentru ca pacientul român să aibă acces la ele, însă trebuie să vedem cum cuplăm cu cerinţa europeană, în care medicamentul este tratat ca o marfă şi are dreptul să circule liber. Aşa că, pentru anumiţi jucători în piaţă creează nişte oportunităţi. Produse aduse la preţtul cel mai mic în România, sunt reexportate în ţări care îşi permit preţuri mai mari şi asta produce o problemă de disponibilitate”, a declarat Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, în cadrul International Heath Forum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grindeanu: Taxa de clawback trebuie împărţită în mod echitabil

    “Ştiu de povara taxei clawback asupra producătorilor de medicamente generice. V-am înţeles mesajul şi sunt total de acord că povara acestor contribuţii financiare trebuie împărţită în mod echitabil în industrie. Spre folosul pacientului şi al economiei deopotrivă. Aşa cum a subliniat şi Consiliul Concurenţei, care a recomandat public încurajarea consumului de medicamente generice. Vom învăţa din experienţa ţărilor europene cu istorie în acest domeniu. Iar dacă soluţia este introducerea unui calcul diferenţiat al taxei clawback, nu vom ezita să o aprobăm de urgenţă. Ministerul Sanătăţii împreună cu Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor caută deja o soluţie, pe care sper să o găsim împreună”, a declarat premierul Grindeanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A pornit afacerea în 1990, iar acum grupul de companii pe care-l conduce are afaceri de 430 de milioane de euro

    În prezent, compania pe care a fondat-o rulează afaceri de 1,76 miliarde de lei, conform datelor publicate pe Ministerul Finanţelor Publice. Totodată, grupul Farmexim, din care face parte şi reţeaua de farmacii Help Net, a înregistrat un profit de aproximativ 19 milioane de lei anul trecut.

    La finalul lui 2015, una dintre reţelele de farmacii din top zece de pe plan local, Help Net a preluat 19 unităţi ale lanţului Centrofarm de la omul de afaceri Alain Bonte, o tranzacţie de anvergură pe piaţa farma. Reţeaua de farmacii a fost fondată în 1998 şi în prezent are 200 de farmacii, iar numărul clienţilor activi este de 2,2 milioane de persoane.

    Antreprenorul Ovidiu Buluc a absolvit Facultatea de comerţ exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, domeniu în care a şi profesat începând cu 1968. Din 1980 şi până când a pus bazele Farmexim, Buluc a fost şef de serviciu al Uzinexport (fosta Maşinexport, înfiinţată în 1960).

    Antreprenorul controlează acum un grup de companii cu afaceri anuale de 430 de milioane de euro şi care în ultima perioadă a început să facă mişcări importante pe piaţa farma. În urmă cu aproximativ două săptămâni, Consiliul Concurenţei a publicat un document prin care se anunţa preluarea a 19 farmacii Centrofarm (deţinute de omul de afaceri Alain Bonte) de către Help Net (reţeaua de farmacii a lui Ovidiu Buluc), majoritatea fiind amplasate în centre comerciale. Aceasta este prima tranzacţie de o asemenea anvergură din ultimii patru ani (ultima „mutare“ de acest gen fiind realizată de A&D Pharma, care în august 2012 a preluat prin intermediul Sensiblu 90 de farmacii City Pharma (deţinute de grupul românesc Relad).