BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Ce spune proprietara unui business dintr-o ţară europeană care îşi redeschide terasele de luni: „Îmi este teamă că pe termen lung nu vom mai funcţiona”

    Berăria Graminger Weissbraeu din Altoetting, care a fost administrată de aceeaşi familie de peste un secol, se pregăteşte să primească din nou oaspeţi în restaurantul acesteia după o perioadă de pauză de două luni, potrivit Associated Press.

    Bavaria este unul dintre statele germane care îşi va redeschide sectorul ospitalităţii de luni.

    Birgit Detter este una dintre cele trei surori care conduc acest business din Altoetting, un loc popular pentru turişti din apropierea Munchenului.

    În perioada izolării, restaurantul din cadrul berăriei familiei a vândut mâncare şi băuturi prin intermediul livrării la domiciliu, dar, potrivit antreprenoarei „nu a fost nici pe departe suficient”. Berăria produce aproximativ 200.000 de litri de bere anual.

    Antreprenoarea spune că deşi este o uşurare că pot redeschide restaurantul şi biergartenul pentru oaspeţi, noile condiţii de distanţare socială sunt extrem de dificile.

    „Îmi este teamă că pe termen lung nu vom mai funcţiona fiindcă veniturile nu au ajuns la nivelurile de dinainte – cred că clienţii vor veni, dar în număr mult mai mic”, spune ea
    Printre condiţiile impuse de autorităţi se numără o distanţă între mese de cel puţin 1,5 metri, folosirea măştilor de către angajaţi, o cerinţă grea în condiţiile temperaturilor din perioada verii.
    „Pericolul este că vom avea venituri reduse semnificativ, dar vom avea nevoie de mai mulţi angajaţi pentru a îndeplini aceste condiţii, prin urmare va fi greu să ne continuăm businessul”, a spus Detter.

     

  • Al doilea val de infecţii cu coronavirus, improbabil în Danemarca – una dintre primele ţări care au impus restricţiile de circulaţie

    Numărul cazurilor cu coronavirus a crescut în Germania pe măsură ce restricţiile de circulaţie au fost ridicate, stârnind frici în legătură cu un al doilea val de infecţii odată ce ţările încep să relaxeze măsurile de distanţare socială, scrie BBC.

    Danemarca a fost una dintre primele ţări europene care au adoptat măsurile impuse de starea de carantină şi a fost una dintre primele state care au renunţat la restricţii. Elevii din şcoala primară s-au reîntors la şcoală de pe 15 aprilie, saloanele de coafură fiind deschise a doua zi.

    Acum, ţara a început să redeschidă restaurantele şi mall-urile şi a aplicat măsuri de identificare şi monitorizare a celor infectaţi.

    Epidemiologul-şef Kare Molbak a declarat că rata de infecţii va rămâne mică după ridicarea restricţiilor şi nu crede că ţara va întâmpina un al doilea val de infecţii.

    „Nicio ţară nu a fost lovită momentan de al doilea val. Unele ţări au avut ritmuri de infecţie care au urcat şi au coborât în mod constant. Dar nu informaţiile pe care le deţinem până în prezent, este total improbabil să vedem un al doilea val”, a spus Molbak.

     

  • Leonardo Badea, viceguvernator BNR: 9 măsuri de relansare a economiei României. Trebuie să existe o balanţă între riscul sanitar şi riscul căderii economice

    Deja de câteva săptămâni, în aproape întreg spaţiul european se face simţită o schimbare pozitivă de abordare deşi este evident pentru toată lumea că există în continuare riscuri pandemice importante.

    Preocuparea pentru evoluţia îmbolnăvirilor şi a consecinţelor pandemiei rămâne, dar a trecut în subsidiar, primul plan fiind foarte evident câştigat de dezbaterea şi pregătirile pentru reluarea activităţii şi revenirea la o nouă normalitate.

    Cred că această modificare este un uriaş câştig, schimbând focusul de la preocupările inevitabil apăsătoare emoţional privind limitarea dezastrului către o abordare implicit mai pozitivă, de reconstrucţie a economiei şi societăţii, ce dă speranţa depăşirii momentului cel mai greu al acestei crize.

    Chiar dacă avem în continuare în faţă o luptă grea şi probabil destul de îndelungată, faptul că reuşim să ne angajam în acest demers pozitiv de clădire a unui nou viitor este deja un succes important.

    Avem nevoie acum de maximul de contribuţie al tuturor la efortul de relansare, obiectiv pe care ar trebui să-l urmărim nu doar din perspectiva obligaţiilor şi atribuţiilor formale de serviciu ale fiecăruia la locul său de muncă, ci şi ca o angrenare personală în a găsi cele mai bune soluţii la nivel personal, al familiei, comunităţii, organizaţiilor din care facem parte, naţional şi european, precum şi printr-o implicare serioasă, onestă şi constructivă pentru punerea acestora în aplicare.

    Cu o astfel de perspectivă, am încercat mai jos o trecere în revistă a câtorva repere pentru perioada imediat următoare, care ar putea fi de ajutor în demersul nostru colectiv de creştere a robusteţii economiei locale.

    Dacă analizăm măsurile adoptate de către majoritatea ţărilor în lupta împotriva pandemiei de COVID 19, acestea pot fi grupate pe trei mari categorii:

    1. Măsuri care transmit un impuls fiscal imediat şi care duc în mod rapid la deteriorarea soldului bugetar, fără a exista compensaţii directe ulterioare. În această categorie de masuri intră asigurarea resurselor medicale în timpul pandemiei, menţinerea angajaţilor în şomaj tehnic, subvenţionarea IMM urilor, realizarea de investiţii publice – măsuri având impact pe creşterea cheltuielilor bugetare -, sau măsuri cu impact pe diminuarea veniturilor bugetare curente cum ar fi anularea unor taxe şi a contribuţiilor la asigurări sociale pentru o perioada de timp limitată.
    2. Măsuri care constau în amânarea de la plată care duc la deteriorarea soldului bugetar în anul 2020 dar care îl vor îmbunătăţi în perioada ulterioară. Astfel că multe guverne au decis sa amâne de la plată anumite plaţi de impozite, contribuţii către stat sau rambursarea de împrumuturi si plata de utilităţi către privaţi. Acestea îmbunătăţesc poziţia de lichiditate a persoanelor fizice sau juridice, dar nu le anulează obligaţiile de plată.
    3. Alte măsuri inclusiv garanţiile de lichiditate sunt măsuri care nu au sau au doar o mică influenţă asupra soldului bugetar în 2020, creează obligaţii contingente care s-ar putea transforma în cheltuieli într-un moment ulterior. Aceste măsuri includ garanţii la export, linii de credit prin intermediul băncilor de stat sau a băncilor private în cadrul unor programe bine definite .

    Aceste măsuri au mai diminuat din efectele asupra oamenilor ale acestui veritabil dezastru şi au avut cu siguranţă un impact favorabil asupra capacităţii de recuperare a economiilor după criză. Totuşi pierderile sunt uriaşe iar mecanismele economice au fost afectate structural.

    De aceea este deocamdată o necunoscută dacă măsurile de stimulare se vor propaga eficient în economie şi vor determina o relansare rapidă, sau dacă modificările induse de criză, inclusiv de natură comportamentală la nivelul consumatorilor şi investitorilor, vor necesita mai mult decât stimuli financiari pentru revenirea la creştere economică. Aşadar încă nu avem răspuns la două întrebări foarte dificile şi cu efect amplu asupra vitezei de recuperare după criză:

    1. dacă mai putem funcţiona aşa cum o făceam înainte de criză (măcar în linii generale, cu doar mici ajustări) sau avem nevoie urgent de reforme structurale (care prin definiţie necesită un timp îndelungat) şi
    2. cât de repede putem restabili încrederea.

    Majoritatea  analiştilor economici, consideră că recesiunea actuală ar putea avea două tipare de evoluţie: în formă de V şi în formă de U. O recesiune în formă de V este scurtă, iar recuperarea este rapidă, economia revenind în scurt timp la nivelul de producţie, consum, investiţii, exporturi, ocupare a forţei de muncă anterioare crizei. 

    O recesiune în formă de U are o perioadă mai lungă înainte de recuperare. Cu cât curba de jos a recesiunii in forma de  U  este mai întinsă, cu atât este mai mare prejudiciul economic. Recesiunea din 2007-2009 a fost o recesiune în formă de U. 

    Deoarece recesiunea COVID-19 a fost parţial indusă de blocajul instituit pentru distanţare socială şi limitarea circulaţiei virusului, tendinţa este să presupunem revenirea că va fi scurtă adică în formă de V.

    Există însă şi contraargumente împotriva acestei idei. Din păcate nu putem şti deocamdată în câte valuri succesive s-ar putea manifesta pandemia, ceea ce ar avea o influenţă majoră asupra tiparului evoluţiei viitoare a economiei. Atâta timp cât există o răspândire semnificativă a COVID-19 în comunitate, oamenii vor ezita să revină la programul de dinainte de pandemie. 

    Reticenţa de a se expune la riscul care încă planează este raţională. Altfel spus, economia nu îşi va recăpăta poziţia până când nu va fi rezolvată criza de sănătate. Rezolvarea crizei de sănătate înseamnă recâştigarea încrederii. Iar încrederea are la bază apariţia unui vaccin sau a înţelegerii condiţiilor în care putem să convieţuim cu virusul.

     Chiar dacă am fi tentaţi să presupunem ca noi am fi mai curajoşi ca popor şi că, într-o proporţie mai mare decât alte naţiuni europene, am fi mai dispuşi să ignorăm sau să subestimăm implicaţiile bolii, asta tot nu ne-ar ajuta foarte mult la nivel economic pentru că exporturile noastre depind de evoluţiile externe iar contribuţia lor nu poate fi neglijată.

    După fiecare criză economică majoră tendinţa societăţii a fost să îşi dorească să se întoarcă la situaţia anterioară. Dar poate că de data aceasta (sau mai bine spus şi de data aceasta) ar trebui să ne gândim nu să ne reîntoarcem ci să evoluăm către o societate mai robustă din punct de vedere economic.

    Proiectarea şi construirea unui mediu mai sigur pentru angajaţi, particularizat în funcţie de specificul activităţii (la birou, la catedră, pe şantier, în hala de producţie, la linia de asamblare, la ghişeele de vânzări, în spaţiile de servicii etc.) sunt componente importante pentru recâştigarea încrederii în întreaga economie şi societate.  Trebuie să creăm protocoale clare şi transparente care să le permită oamenilor să se întoarcă încrezători într-un loc de muncă sigur. Aceasta înseamnă implementarea mai multor măsuri şi rutine de igienă necesare.  În acelaşi timp, avem nevoie de noi abordări: testare la scară largă, atât pentru infecţie, cât şi pentru imunitate; noi modele de stratificare a riscurilor; noi practici de urmărire rapidă  şi noi linii directoare pentru când, unde şi cum să deschizi comunităţile şi economia – şi când şi cum să se reacţioneze dacă reapar infecţiile.

    Deşi este adevărat că este treaba companiilor private să găsească soluţiile şi să suporte costurile de implementare, suportul financiar al statului, ajutorul ştiinţific şi tehnic al institutelor de cercetare şi contribuţia constructivă şi realistă/practică a autorităţilor implicate în siguranţa şi sănătate în muncă sunt vitale.

    Nu va fi deloc uşoară găsirea unui echilibru rezonabil între nevoia de a proteja sănătatea angajaţilor (şi a clienţilor) şi nevoia de a controla costurile (inclusiv din perspectiva transmiterii indirecte a acestora către consumatori, prin înglobare în preţurile finale).

    Tocmai din aceasta perspectivă rolul autorităţilor guvernamentale cu atribuţii în domeniu este vital, pentru a conlucra cu mediul privat şi a găsi aceste soluţii necesare pentru eficienţa şi robusteţea noii economii.

    Aşa cum excepţionalii medici români epidemiologi şi de boli infecţioase (dar nu numai!) au fost în această perioadă în contact neîntrerupt cu mediul profesional şi de cercetare internaţional, accesând aproape în timp real cele mai recente studii şi rezultate în domeniu, aceeaşi excelenţă profesională şi colaborare internaţională impecabilă sunt imperios necesare în perioada următoare pentru autorităţile administrative competente în domeniul muncii.

    Poate că nu vom reuşi să inventăm noi pe plan local cele mai eficiente soluţii dar putem să facem efortul de a cunoaşte toate abordările practicate în celelalte state , de a le înţelege în profunzime şi a le implementa local pe cele mai adecvate, obligatoriu în colaborare cu mediul privat.

    România are avantaje pe care le poate fructifica şi care pot face diferenţa pentru succesul pe termen lung al ieşirii din criză. Noi românii ne mândrim cu una dintre cele mai moderne infrastructuri de telecomunicaţii, o armată de specialişti şi companii de top în domeniul soluţiilor informatice, un excelent acces la internet în majoritatea zonelor urbane şi o atitudine generală foarte favorabilă a populaţiei în adoptarea noilor tehnologii. Ar fi o mare pierdere să nu fructificăm la maxim aceste avantaje sau să neglijăm să ne menţinem la un nivel avansat prin continuarea stimulării asimilării noilor evoluţii tehnologice.

    De exemplu, studii internaţionale publicate în perioada recentă arată că oraşele mari din România sunt printre cele mai avantajoase pentru lucrul de acasă. Bazat pe acestea, am putea să includem ca prioritate în strategia noastră naţională menţinerea şi sporirea investiţiilor străine legate de centre de suport, servicii şi lucru la distanţă ale marilor corporaţii regionale, inclusiv să stimulăm domicilierea fiscală a acestora în România. Cred că avem o şansă să facem din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Cluj, Sibiu şi alte oraşe din România adevărate hub-uri pentru activităţi derulate de la distanţă ale companiilor europene. Fiind şi centre universitare valoroase, există premise pentru companiile străine să-şi formeze aici exact competenţele de care au nevoie. Sigur că în oraşe din Asia ar putea plăti salarii mai mici lucrătorilor la distanţă, dar competenţa lucrătorilor şi infrastructura adecvată pot face diferenţa.

    Afacerile şi tehnologiile IT&C sunt strâns legate. Fiecare companie este, într-o anumită măsură, o companie tehnologică. În derularea operaţiunilor cotidiene, majoritatea organizaţiilor se bazează pe tehnologii digitale. Prin urmare, pentru a rămâne competitivi pe piaţă, companiile ar trebui să fie ajutate şi stimulate să integreze tehnologiile emergente cu strategiile lor de afaceri şi să contureze tehnologii ce pot fi o sursă de inovare în afaceri. Creşterea actuală a inovaţiilor pentru combaterea răspândirii coronavirusului poate fi comparată cu procesul de inovaţie în timpul celui de-al doilea război mondial. Atunci, tehnologia rachetelor a ajutat ulterior la descoperirea spaţiului şi a motoarelor cu jet sau cabinelor sub presiune care acum fac parte din tehnologia companiilor aeriene comerciale, iar calculatoarele digitale (create pentru decriptarea comunicaţiilor militare) au fost scânteia revoluţiei digitale din ultimii 30 de ani, etc. Astăzi, criza COVID-19 a dus la o serie de invenţii, cum ar fi măşti cu acoperire antivirală, noi tipuri de ventilatoare şi o serie de piese de schimb sau aparate medicale complexe tipărite 3D.

    Potenţialul agricol este un alt avantaj important al României ce nu trebuie uitat în strategia de regenerare economică. Tradiţional, agricultura este semnificativ dependentă de evoluţiile climatice iar contribuţia sa la PIB variază în funcţie de acest factor. Cu suportul noilor tehnologii şi al programelor de sprijinire a investiţiilor, această dependenţă poate fi ameliorată.

    Mai mult, având materia primă asigurată local, tot cu ajutorul unor programe de sprijinire a investiţiilor, România întruneşte toate condiţiile pentru a deveni un centru regional de producţie în industria alimentară, asigurând astfel siguranţa alimentară a populaţiei şi ameliorând structura exporturilor agro-industriale (de la materii prime către produse destinate consumului final) cu efect pozitiv asupra balanţei comerciale şi implicit asupra deficitului de cont curent.

    Una din condiţiile naturale de care România beneficiază şi care facilitează această dezvoltare (ca şi a altor domenii) este poziţionarea strategică de-a lungul rutelor terestre de comerţ. Dezvoltarea ca centru regional de comerţ şi logistică pentru Europa Centrală şi de Est a fost mereu o ţintă pe agenda guvernului. Ieşirea din criza pandemică este o nouă oportunitate să facem demersuri concrete pentru atingerea acestui important obiectiv strategic. Dezvoltarea infrastructurii fizice ar aduce beneficii în aproape toate domeniile de activitate.

    Există o serie de alte domenii ale economiei în care România deţine avantaj comparativ în comerţul exterior (ex. conform 2018 UNCTAD Data Center) care adesea sunt trecute cu vederea şi care ar trebui să fie toate vizate cu prioritate de programe guvernamentale de sprijin în cadrul efortului de reconstrucţie: producţia de mobilă, prefabricate pentru construcţii, încălţăminte,

    materiale plastice, echipamente şi cabluri electrice, rulmenţilor, piese auto, articole de cauciuc, pielărie, ţevi şi profile metalice sau din PVC, uleiuri vegetale, hidrocarburi, fibre sintetice, tutun etc. La acestea trebuie adăugate domeniile strategice pentru siguranţa şi sănătatea populaţiei.

    Pentru multe dintre domeniile de activitate menţionate pot fi accesate finanţări din fonduri europene sau în cadrul unor programe derulate de către instituţii financiare internaţionale. Toate statele europene sunt în prezent angajate cu maxim de energie într-o cursă contra-cronometru pentru atragerea la maxim a acestor resurse financiare deblocate ca răspuns la criza globală, iar România nu îşi permite să rămână în urmă cât de puţin. Colaborarea şi comunicarea reală, competentă, între sectorul public şi cel privat, pe baza celor mai bune intenţii şi eforturi, este singura varianta în care ne putem apropia de acest deziderat.

    O preocupare importantă, despre care pe bună dreptate se discută multă în ultimele luni, este cea privind regândirea lanţurilor de aprovizionare. Ni s-a demonstrat deja, prin evoluţii situate la distanţă foarte mare în timp, că abordările extreme în acest domeniu nu sunt cele mai potrivite. Astfel, criza recentă a arătat că nu ne putem baza exclusiv pe globalizarea lanţurilor de aprovizionare, în aceeaşi măsură în care nu putem produce la nivel local toate bunurile (inclusiv intermediare) şi serviciile necesare unei economii complexe moderne (aşa arătau încă de la începutul anilor 1800 iluştrii exponenţi ai şcolii clasice de economie – atunci au fost introduşi termenii de avantaj absolut şi avantaj comparativ -, ale căror idei au fost preluate şi revizuite ulterior de economişti neoclasici). Soluţia realistă este probabil cea a localizării unei părţi din nevoia de aprovizionare pentru producţia sau comercializarea de bunuri esenţiale. Dar cum agenţii economici care vor apela la aprovizionare pe plan local probabil vor avea, în multe situaţii, costuri mai ridicate prin comparaţie cu cele aferente aprovizionării din import, aceştia trebuie susţinuţi (inclusiv financiar) de către guvern, pentru a-şi păstra viabilitatea şi pentru a menţine un mediu concurenţial. Calibrarea acestor mecanisme de sprijin este delicată şi probabil discutabilă, de aceea este nevoie de soluţii inteligente dar şi de un maxim de transparenţă şi accesibilitate pentru toţi jucătorii de pe piaţă.

    Revenind la măsurile pentru redeschiderea activităţilor economice, trebuie să fim conştienţi că o abordare cu risc zero nu va funcţiona. Nu există perspective credibile ca virusul să dispară curând iar menţinerea unui nivel ridicat al restricţiilor de circulaţie şi activitate ne vor duce către colapsul economiei. De aceea soluţia nu poate fi decât una de compromis între avantaje şi riscuri.

    În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem cu onestitate că, aşa cum am văzut, doar funcţionarea liberă a pieţei nu reglează totul. Este incontestabil că piaţa liberă şi societatea democratică funcţională sunt elemente decisive ce contribuie o calitate bună a vieţii, deci trebuie protejate cu toate eforturile. Piaţa va reveni întotdeauna la (un nou) echilibru după scurte perioade de criză, dar acesta nu este neapărat cel optim având în vedere constrângeri sociale şi de dezvoltare durabilă pe termen lung. Miopia pe termen scurt a pieţelor cred ca a fost demonstrată incontestabil de-a lungul timpului, de aici şi nevoia de politici guvernamentale înţelepte şi pe cât posibil minim invazive, care să consolideze funcţionarea pieţelor. Din acest unghi de vedere, după cum a scris economistul James Meadway, răspunsul corect la ruptura structurală generată de Covid-19 s-ar putea să nu fie o economie de război – cu o amploare masivă a producţiei. Mai degrabă, e posibil să avem nevoie de o economie „anti-război” adaptată pentru a permite episoade de reducere semnificativă a producţiei fără afectarea lanţurilor de desfacere şi a consumului. Una din căile prin care am putea deveni mai rezistenţi la pandemii în viitor, ar putea fi un sistem capabil să reducă producţia într-un mod care să nu însemne pierderea mijloacelor de trai şi nici penurie de bunuri vitale de consum. O variantă la îndemână ar fi un sistem inteligent de management al stocurilor şi aprovizionării.

    Sintetizând principiile şi dezideratele discutate mai sus, ne putem gândi la câteva măsuri ce ar putea fi considerate în procesul de relansare a economiei locale:

    1. Stimularea producţiei locale  de bunuri si servicii locale  de primă necesitate (de exemplu, produsele alimentare pentru a asigura un grad mai mare de independenţă alimentară, produse esenţiale pentru îngrijirea sănătăţii, servicii de tehnologie de telecomunicaţii). Unele firme au început să îşi regândească modelele de afaceri, deficienţele de aprovizionare din străinătate ducând la o creştere a achiziţiilor de inputuri de la întreprinderile locale sau regionale.
    2. Multe companii şi-au reorganizat afacerile pentru a folosi telecomunicaţiile şi comerţul electronic. Firmele pot fi stimulate să se orienteze către alte mijloace de a face afaceri, de exemplu, prin îmbunătăţirea prezenţei lor web, publicitate prin intermediul social media, îmbunătăţirea funcţiilor de servicii pentru clienţi prin telefon şi online şi implicarea în e-commerce
    3. Trebuie dezvoltat un proiect de finanţate a microfermelor care să permită o soluţie alternativă de procurare a produselor alimentare independentă faţă de lanţurile mari de producţie distribuite regional, prin asigurarea unei producţii agricole locale consistentă şi diversificată.
    4. Companiile ar trebui să fie sprijinite în furnizarea de standarde mai ridicate de siguranţă la locul de muncă şi o mai bună protecţie pentru lucrători dar toate acestea înseamnă costuri suplimentare şi tocmai de aceea este nevoie de un program suport. Acest program poate însemna şi apariţia unor noi linii de fabricaţie locale care să ofere echipamente de protecţie.
    5. Mai mult, guvernul poate sprijini sectorul privat prin creşterea capacităţii de achiziţie a sistemelor de asistenţă medical imediată la nivelul firmelor (spre exemplu achiziţia de scannere de temperatură sau testelor rapide).
    6. Trebuie finanţata capacitatea firmelor de a efectua cercetări pentru a dezvolta  soluţii de afaceri alternative pentru întărirea versatilităţii sectorului productiv. Aceste cercetări se pot realiza în parteneriat cu centrele universitare.
    7. Se pot acorda scheme de finanţare pentru a sprijini dezvoltarea de clustere industriale virtuale care sa grupeze mai multe entităţi industrial ce devin astfel legate într-un prin obiective comune si prin dezvoltarea de soluţii  de afaceri inovative .
    8. Firmele vor trebui să investească în noi procese de afaceri şi în inovaţie tehnologică. Guvernul poate sprijini aceste eforturi monitorizând condiţiile economice si de dezvoltare a pieţelor  şi dezvoltând indicatori, prin instituţii guvernamentale sau in parteneriat,  care să permită firmelor să identifice rapid nevoile emergente ale pieţei şi schimbările în comportamentul consumatorilor
    9. Guvernul ar putea, de asemenea dezvolta scheme de finanţare publică pentru a facilita investiţiile  care duc la crearea de noi reţele de furnizori in domeniile strategice.

    Dincolo de analiza şi interpretarea cauzelor, evoluţiilor si impactului economic generat de criza pandemică, rămân provocările de identificarea a soluţiilor de ieşire din criză. Contează foarte mult cum vom încerca să facem acest lucru deoarece pentru a depăşi criza de azi trebuie să înţelegem ce ne oferă ziua de mâine adică o societate complexă, interconectată, globală şi uneori fragilă

  • Ce se întâmplă în Rusia: Cu 1,4 milioane de şomeri, Vladimir Putin începe relaxarea restricţiilor, însă Kremlinul raportează mai multe cazuri noi ca niciodată

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat un plan de ridicare graduală a măsurilor de carantină naţională, în ciuda faptului că numărul de cazuri noi atinge maxime record, potrivit FT.

    Numărul de oameni intraţi în şomaj s-a dublat de la începutul lunii aprilie la 1,4 milioane persoane, a spus Putin într-un discurs adresat populaţiei, adăugând că „lupta împotriva pandemiei este încă în curs”.

    El a anunţat că perioada de şapte săptămâni de „concediu naţional” se va finaliza marţi, însă măsurile de carantină vor rămâne în continuare.

    Rusia a înregistrat un nou record al numărului de cazuri noi raportate luni, fiind a noua zi consecutivă cu peste 10.000 de cazuri.

    Astfel, Rusia a devenit a treia cea mai afectată ţară din lume, după numărul de cazuri, în urma Statelor Unite şi a Spaniei – cu aproximativ 230.000 de cazuri.

    „Ieşirea din regimul restricţiilor nu va fi una rapidă, ci va dura o anumită perioadă de timp. Prin urmare, începând cu data de 12 mai, la toate nivelurile, până când epidemia se va termina complet, suntem nevoiţi să menţinem atât măsuri sanitare generale, cât şi măsuri preventive suplimentare”, a spus preşedintele Vladimir Putin.

  • Cum va arăta România din 15 mai. Guvernul a adoptat proiectul privind măsurile în starea de alertă şi l-a transmis Parlamentului

    Se vor putea face angajări în domeniul medical fără concurs, masca va fi obligatorie în spaţiile publice închise, iar preoţii pot ţine slujbe dacă există distanţare socială. Guvernul a adoptat proiectul de lege privind măsurile de prevenire şi combatere a efectelor COVID şi l-a transmis Parlametului

    Proiectul adoptat luni de Guvern, care priveşte prevenirea şi combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 după 15, a fost transmis către Parlament pentru dezbatere şi aprobare în regim de urgenţă.

    Şeful Cancelariei Primului Ministru, Ionel Dancă, a declarat că în privinţa activităţilor economice, vor fi permise activităţile de comercializare a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu presupune rămânerea clienţilor în spaţii. Este vorba, în acest caz, de activităţi de tip Drive-in, Room-service sau livrare la clienţi.

    Tot în domeniul economic, pe perioada stării de alertă se pot suspenda activităţi de vânzare cu amănuntul şi serviciile în centrele comerciale, cu câteva excepţii. Astfel, sunt permise activităţile de vânzare a produselor electronice şi electrocasnice dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliu.

    Dancă a mai spus că este permisă activitatea operatorilor economici din centrele comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului. Şi aici sunt prevăzute câteva excepţii, pentru activităţile de tip curăţătorie, cabinete stomatologice, optică medicală şi altele.

     

  • Ce reguli vor fi în mijloacele de transport în comun. Transporturi: măsurile aplicabile după 15 mai la CFR, Metrorex, aeroport, Tarom

    Lucian Bode, ministrul Transporturilor, îşi propune să ridice gradual restricţiile în domeniul transportului de persoane după 15 mai.

    În şedinţa de guvern de luni va fi dezbătut un proiect de act normativ prin care se vor stabili măsurile ce se impun, în starea de alertă, pentru fiecare mod de transport.

    Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor a postat în transparenţă decizională propunerea privind setul de măsuri de prevenire şi control a virusului SARS-CoV-2, pentru companiile de sub autoritatea MTIC
    Măsuri aplicabile după ridicarea stării de urgenţă, începând cu data de 15 mai 2020.

    Pentru CFR Călători, de exemplu, „vrem să menţinem ca regulă de ocupare în vagoane un loc liber, un loc ocupat şi introducerea obligativităţii purtării măştii la bordul trenurilor CFR Călători. Rămâne suspendată posibilitatea de achiziţionare de legitimaţii de călătorie fără loc rezervat, conductorul doar vizualizează biletul de călătorie, fără să-l atingă. Nu vor fi introduse vagoane restaurant”, a detaliat ministrul Bode, pentru Digi24.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro 

  • Nu se dau bătuţi

    Cum tornadele se manifestă în special între aprilie şi iunie, nu toţi americanii vor sta acasă. Unii nu vor mai merge în grup şi vor pleca la vânătoare doar pe plan local, dotaţi cu ceea ce le trebuie ca să evite apropierea de alţi oameni. Alţii vor călători ceva mai departe pentru câteva zile, dar singuri ori în grupuri mici. Mai dificilă  este situaţia pentru firmele care organizează excursii de grup pe urmele furtunilor, care deja au fost nevoite să anuleze unele dintre excursii din cauza măsurilor impuse pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, acestea sperând că vor putea să ducă totuşi turişti la tornade, chiar dacă ceva mai târziu ca de obicei.

  • Ce se întâmplă în perioada izolării cu cel mai mare lanţ românesc de săli de sport. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plină ascensiune când a izbucnit pandemia

    O suprafaţă totală de 9.500 de metri pătraţi şi o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro are reţeaua de centre de fitness Stay Fit Gym, cel mai mare lanţ autohton de profil din România. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plin proces de expansiune la momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19. Cu toate că aceasta a pus momentan „pe hold” industria locală de health & fitness, antrenamentele nu s-au anulat, ci doar s-au mutat în online.

    „Pentru mine, antreprenoriatul a fost întotdeauna scopul, încă de adolescent mă vedeam construindu-mi propria afacere, deşi recunosc că nu ştiam, pe atunci, ce presupune şi de câtă implicare este nevoie. La vârsta de 25 de ani l-am întâlnit pe Marius Preodişteanu, care tocmai deschisese primul său centru de fitness sub brandul Stay Fit Gym. Îmi plăcea încă din liceu ideea unui centru de fitness, iar apariţia lui Marius, care demarase deja un astfel de proiect, m-a făcut să cred că e momentul oportun pentru a-mi pune ideile în acţiune. Am avut o chimie profesională foarte bună, aşa că nu ne-a luat mult să descoperim că avem viziuni asemănătoare şi că dorim să demarăm un proiect comun. Astfel, am pus bazele reţelei de centre de fitness Stay Fit Gym”, povesteşte Alexandru Lascăr, coproprietar al Stay Fit Gym.
    Prima unitate a lanţului de săli de sport, Stay Fit Titulescu, a fost deschisă în 2012, cu o investiţie totală de 110.000 de euro, fiind modernizată complet în urmă cu 2 ani. „Parteneriatul cu Marius Preodişteanu a început în 2013, când am deschis al doilea centru Stay Fit Gym, perioadă care a marcat şi momentul în care am decis să mă dedic total antreprenoriatului şi am renunţat la job. Prima investiţie făcută a fost de aproximativ 40.000 de euro, pe care i-am folosit pentru amenajarea propriu-zisă, aparatele fiind luate în leasing de la furnizor. Contribuţia mea de atunci, în valoare de 20.000 de euro, a fost reprezentată de surse proprii – banii pe care reuşisem să îi strâng în doi ani de muncă, precum şi un ajutor financiar, primit de la fratele meu. De altfel, el s-a întors din Belgia în anul 2017 şi s-a alăturat afacerii, în calitate de acţionar”, spune Lascăr. Pe vremea aceea, erau amândoi la început, atât în zona de wellness, cât şi în antreprenoriat, motiv pentru care a trebuit să muncească mult, pentru a compensa lipsa de cunoştinţe. „Pe de o parte, faptul că am început de la acelaşi nivel ne-a apropiat şi ne-a ajutat să creştem împreună, pe baza, bineînţeles, a unor inevitabile greşeli, pe care le-am făcut fiecare dintre noi. Consider însă că am dezvoltat un model de afaceri puternic, pe care continuăm să îl îmbogăţim încontinuu.”
    A urmat deschiderea unităţilor din Teiul Doamnei şi Pantelimon, modernizate complet în 2018, respectiv 2019 (investiţia totală în deschidere şi modernizare ajungând la 120.000, respectiv 140.000 de euro), Stay Fit City Offices (270.000 de euro, vândută grupului World Class în 2018), Vitan (280.000 de euro), Cocor (310.000 de euro), Liberty (prin achiziţionarea şi modernizarea completă a fostului club Happy Gym, cu o investiţie de 100.000 de euro) şi Stay Fit Iride (330.000 de euro). „Stay Fit Iride va fi cel mai nou centru al nostru, fiind amplasat în complexul Iride Business Center din zona Pipera – Dimitrie Pompeiu. În planul iniţial pe 2020, mai era inclusă cel puţin o deschidere. Momentan am suspendat noi inaugurări, în afară de Stay Fit Iride pentru 2020, până la clarificarea situaţiei.” În prezent, suprafaţa totală a celor şapte săli din reţeaua Stay Fit Gym, incluzând şi centrul Stay Fit Iride, care urmează să fie deschis, însumează aproximativ 9.500 de metri pătraţi. În plus, anul trecut antreprenorii au lansat şi o aplicaţie proprie, care a ajuns în momentul de faţă la peste 3.000 de utilizatori. Dacă în urmă cu şase ani, deschiderea primului centru Stay Fit Gym s-a făcut cu cinci angajaţi, doi dintre ei fiind şi acum în echipa companiei, în momentul acesta reţeaua numără aproximativ 50 de angajaţi proprii şi peste 60 de colaboratori. Odată cu măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei de COVID-19, compania a decis să păstreze integral echipa, toţi angajaţii fiind trimişi în şomaj tehnic. „Una dintre priorităţile noastre este să îi păstrăm şi după deschidere. Ştim că doar cu o echipă dedicată ne vom putea reveni.”
    În 2019, Stay Fit Gym a înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 1,6 milioane de euro, profitul fiind reinvestit constant în achiziţia şi dezvoltarea noilor centre, deoarece busniessul este „într-o perioadă de dezvoltare”. Creşterea pe care reprezentanţii companiei o estimaseră pentru 2020 era de aproximativ 15% în dreptul fiecărui centru, dublată de o cifră consolidată totală de aproximativ 30%, prin deschiderea noului centru Stay Fit Iride. „Situaţia actuală, generată de COVID-19, ne face foarte grea estimarea pentru 2020, nefiind clar când vom putea începe activitatea şi care va fi comportamentul de consum. Astfel, obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului 2020, începutul anului 2021, să revenim la parametri mai buni şi la un nivel de încasări în linie cu perioada anterioară. Succesul va depinde şi de înţelegerea proprietarilor clădirilor în care ne desfăşurăm activitatea.”
    Fiind printre primele afaceri închise de către guvern, activitatea unităţilor Stay Fit Gym a fost sistată încă din perioada incipientă a crizei. „Măsurile pe care le-am luat înainte de închidere au fost predominant legate de procedurile de igienă şi dezinfectare. Ţinând cont, însă, că vorbim despre centre de fitness, în care aceste norme sunt extrem de importante independent de contextul pandemic, noile măsuri nu au avut un impact major în activitatea noastră”, notează Lascăr.
    Ulterior, după închidere, compania a continuat să le ofere clienţilor şi publicului larg opţiunea de a face mişcare. Astfel, pe pagina de Facebook a sălilor sunt transmise zilnic clase online, disponibile gratuit, iar clienţii fideli pasionaţi de spinning şi-au putut lua acasă una dintre bicicletele staţionare Stay Fit Gym, fără niciun cost, în baza unui proces verbal de predare-primire şi a regulei „primul venit, primul servit”.
    „Continuăm aşadar să ne aratăm angajamentul pentru comunitatea noastră şi să încurajăm oamenii să facă sport. Mişcarea este extrem de importantă acum, pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.” În acest moment, antreprenorii studiază toate măsurile propuse de ţările care au repornit timid activitatea şi planurile de redeschidere din ţările membre ale UE. De asemenea, spun ei, împreună cu comunitatea proprietarilor din industrie lucrează activ la un program de măsuri inspirate din  Germania, Belgia, SUA şi încearcă să uniformizeze un set de reguli, pe care să le prezinte guvernului. „Sperăm să venim în sprijinul guvernului în mod proactiv pentru a putea trece mai bine de această perioadă. Primele luni de la restartarea activităţii vor fi foarte mult marcate de pandemie, oamenii fiind obligaţi să poarte măşti, să acorde o atenţie mai mare detaliilor de igienă, atât personală, cât şi a sălilor. Vom reconfigura parţial planul centrelor astfel încât să menţinem o distanţare socială cât mai corectă. Probabil pentru început se va limita şi numărul clienţilor aflaţi în acelaşi timp în centre, pentru a reduce riscurile. În timp, ne vom obişnui cu toţii cu anumite măsuri de igienă sporită şi chiar cu o anumită distanţare socială, făcând parte din normalitatea curentă”, enumeră Lascăr câteva dintre măsurile care vor fi impuse după repornirea businessului. În plus, la sfârşitul lunii martie, reprezentanţii businessului au anunţat că, pe durata stării de urgenţă, cât timp cât sălile rămân închise, în cazul atingerii unui nivel foarte mare al populaţiei infectate pot pune la dispoziţia autorităţilor spaţiile companiei pentru a fi utilizate le diferite necesităţi, de pildă pentru triaj sau carantină, acestea fiind dotate cu utilităţi precum duşuri, vestiare şi mobilier, pentru a contribui în acest fel la limitarea aglomerării altor instituţii.
    În general, media lunară de abonaţi proprii ai companiei este între 4.500 şi 6.500, în funcţie de perioada anului, acestei valori adaugându-i-se persoanele care vin prin parteneri precum 7card, Fitpass, Fitio, şi care reprezintă, lunar, undeva la 1.500-2.000 de clienţi. „Avem o bază de abonaţi destul de variată, care include tipuri diferite de clienţi, uniţi de pasiunea pentru sport. Obiectivul nostru, încă de la început, a fost să transformăm mişcarea fizică, în toate formele ei – indiferent că vorbim de clase cu diferite niveluri de intensitate sau de antrenamentele individuale, cu sau fără greutăţi –, în ceva accesibil şi plăcut, aşa că am creat locuri primitoare, pline de energie, cu o politică de preţ medie.”
    Deoarece, la început, mulţi dintre noi se confruntă cu o formă de anxietate când vine vorba de mersul la sală, „pentru că ni se pare că locul nostru nu e acolo, că nu lucrăm corect, că nu depunem destul de efort”, Lascăr spune că misiunea companiei este ca, prin intermediul echipei sale de antrenori, să îi ajute pe clienţi să depăşească aceste limite autoimpuse şi nesiguranţe şi să devină tot mai buni şi pasionaţi. „Prin urmare, în sălile noastre, veţi vedea atât persoane tinere, la început de drum, care abia descoperă sportul, cât şi persoane mature, care practică o formă de mişcare pentru a se menţine sănătoase, dar şi abonaţi cu experienţă, disciplinaţi, pentru care fitnessul este o parte importantă din activitatea lor zilnică. În acest context, şi profilul socio-profesional al celor ce ne trec pragul diferă – putem vorbi atât despre persoane cu venituri medii, cât şi despre middle şi top management din zona corporate.”
    Pe zona de fitness, cele mai active luni vin odată cu începutul anului, ianuarie-aprilie acoperind aproape 50 – 60% din cifra de afaceri anuală a companiei. În ceea ce priveşte zilele cu cele mai multe check-in-uri, „în centrele noastre de fitness sunt corelate cu ambiţia oamenilor de a începe săptămâna în forţă, aşa că lunea este ziua preferată a clienţilor”. 
    Serviciile oferite de Stay Fit Gym se încadrează în piaţa „value”, preţurile fiind la nivel mediu, spune Lascăr. Un abonament lunar full club costă 190 de lei, iar un abonament full fitness, fără acces la antrenamentele de grup, costă 180 de lei. Clienţii fideli beneficiază de anumite discounturi şi facilităţi. Pachetele Full Fitness reprezintă 65-70% dintre vânzările reţelei. Acestea oferă acces la toate facilităţile cluburilor (vestiare, saună, zonă cardio, zonă fitness, zonă functional training), cu excepţia antrenamentelor de grup. Totuşi, apetitul clienţilor pentru clasele de grup este în creştere în ultimii doi ani, remarcă Alexandru Lascăr, procentul celor care optează pentru ele ajungând de la 15 la 30%. 
    „Provocarea cea mai mare cu care ne confruntăm este aceea de a pune sportul pe agenda consumatorului român”, spune antreprenorul. România s-a confruntat cu cele mai mici procente de populaţie activă din UE, iar în urmă cu şase ani diferenţele dintre ţara noastră şi ţările din vest păreau insurmontabile, adaugă el. „Pe atunci, procentul populaţiei plătitoare de abonamente de fitness în România era sub 1%, faţă de ţări precum Germania, Spania, Suedia sau Danemarca, unde statisticile arătau 8-20%. În timp, lucrurile au evoluat, Bucureştiul a fost oraşul care a crescut disproporţionat faţă de restul ţării. În ultimii ani, oraşe precum Cluj, Timişoara, Oradea, Iaşi, Craiova au simţit de asemenea creşteri.”
    Principalul competitor al companiei este liderul pieţei de fitness, lanţul de centre World Class România, spune Lascăr. „În afară de acesta, mai există centre de fitness cu unul sau două puncte de lucru, care reprezintă concurenţa în anumite zone ale oraşului.”
    În comparaţie cu alte state europene, România încă se situează pe ultimele locuri în UE la numărul persoanelor active şi pe primele locuri atât la obezitate, cât şi la decesele datorate bolilor cardiovasculare, aminteşte Lascăr. „În acest moment, conform cifrelor pieţei, procentul plătitorilor de abonament în România nu depăşeşte 3 – 4% din populaţie, în Bucureşti el fiind, însă, mai mare, spre 6 – 8%, în funcţie de sezon. Suntem încă foarte departe de ţările din vest, precum Belgia, Olanda, Germania, unde media ţării depăşeşte 10%, sau de cele scandinave, unde 20% din populaţie are un abonament la sală.” Încheind totuşi într-o notă optimistă, el spune că facem, însă, progrese constante şi probabil că în următorii cinci ani ne vom apropia de nivelul pieţelor din vest.

  • Colliers: Relansarea retailului şi turismului şi susţinerea IMM-urilor, principalele măsuri luate în Europa pentru ieşirea din starea de urgenţă. Strategia României nu face excepţie

    Toate ţările europene au luat anumite măsuri pentru protejarea şi repornirea economiilor naţionale după perioada stării de urgenţă. Printre priorităţile guvernelor, retailul, turismul şi IMM-urile au beneficiat de cele mai multe măsuri, având în vedere că aceste segmente au fost cele mai afectate de epidemia de Covid-19 în toată Europa, potrivit Colliers International. România a luat până acum măsuri precum sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor, dar şi amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau anularea penalităţilor pentru întârzierile de plată, şi se va concentra pe o strategie de relansare a retailului după ieşirea din starea de urgenţă.

    Multe ţări europene se află deja în a doua etapă de evoluţie a epidemiei de Covid-19, punând în aplicare strategii de ieşire din perioada de carantină. Mai mult de jumătate dintre ţările din EMEA, monitorizate de Colliers International din perspectiva măsurilor de stimulare a economiei, au conturat deja, iar unele chiar au început să implementeze o strategie de ieşire din starea de urgenţă la nivel naţional, pe etape, multe axate pe retail, turism şi IMM-uri. În ceea ce priveşte sectorul imobiliar, majoritatea ţărilor europene şi-au concentrat strategia iniţială în jurul redeschiderii retailului în diverse forme, precum şi a repornirii sistemului de învăţământ.

    Concentrarea pe IMM-uri este relevantă datorită structurii majorităţii economiilor europene, inclusiv a României. Microîntreprinderile şi companiile mici şi mijlocii reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi din România şi din Uniunea Europeană, generând în acelaşi timp două din trei locuri de muncă şi puţin peste jumătate din valoarea adăugată brută. Aşadar, deşi companiile mai mici nu pot fi la fel de eficiente cum sunt corporaţiile şi multinaţionalele în ceea ce priveşte valoarea adăugată, acestea sunt mai relevante din perspectiva impactului social.

    Majoritatea planurilor de ieşire din starea de urgenţă, pe etape, prevăd redeschiderea magazinelor şi punctelor de vânzare cu amănuntul, centrele de bricolaj, de grădinărit şi de înfrumuseţare fiind prioritare. În cea mai mare parte din cazuri, repornirea sectorului de HoReCa va urma la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, potrivit specialiştilor. Anumite ţări europene au în acelaşi timp şi o strategie privind redeschiderea unităţilor de învăţământ, grădiniţele fiind prioritizate în raport cu învăţământul primar şi secundar, ceea ce oferă părinţilor posibilitatea să revină la serviciu. În Europa de Sud, însă, inclusiv în România, planurile actuale prevăd redeschiderea unităţilor de învăţământ în toamnă.
    „Foarte puţine ţări au definit politici explicite pentru întoarcerea la birou sau au oferit îndrumări pentru utilizarea transportului în comun, cu excepţia obligativităţii din multe ţări de a folosi măşti de protecţie. Ţările care au anunţat măsuri în acest sens impun limite privind numărul de persoane care pot călători în acelaşi timp prin mijloace de transport, pentru a menţine distanţarea socială. Cu excepţia Cehiei, graniţele naţionale rămân închise, iar călătoriile în ţară sunt restricţionate”, spune Laurentiu Lazar, managing partner la Colliers International.

    Germania, Austria şi Elveţia sunt printre primele care au luat măsuri de revenire a economiei, iar în aceste ţări se văd îmbunătăţiri majore privind numărul de cazuri active de COVID-19, ceea ce susţine strategia de ieşire din starea de urgenţă.

    Alte ţări învecinate, precum Danemarca, Cehia, Slovacia şi Italia au început de asemenea să aplice strategii etapizate de ieşire din starea de urgenţă, chiar dacă în ritmuri şi circumstanţe diferite. Alte ţări care înregistrează o aplanare a numărului de cazuri confirmate de Covid-19 şi care adoptă măsuri pentru ieşirea din starea de urgenţă sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est, printre care Croaţia, Muntenegru, Lituania şi Letonia. Israel se alătură, de asemenea, ţărilor în această situaţie din EMEA.

    România, sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor

    Una dintre cele mai importante măsuri luate de România pentru redresarea mediului de business a fost sprijinul direct pentru finanţarea IMM-urilor, microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, măsură destul de recentă. În acelaşi timp, Guvernul a permis companiilor care nu au datorii la bănci să solicite amânări la plata ratelor cu condiţia să deţină un certificat emis de Guvern care confirmă o scădere majoră a activităţii în martie, din cauza stării de urgenţă. De asemenea, plata anumitor taxe poate fi amânată, iar unele penalităţi pentru întârzieri la plata taxelor au fost anulate.

    Autorităţile au decis şi să acopere plata şomajului tehnic până la 75% din salariul mediu brut pentru persoanele a căror activitate nu a fost necesară în această perioadă, probabil cea mai accesată facilitate oferită până acum. Guvernul a promis că va susţine o parte din plata salariilor şi în perspectivă, dacă firmele vor reintroduce în activitate angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, dar în prezent nu există clarificări. Deşi cele mai multe măsuri au fost orientate către IMM-uri, oficialii au declarat, de asemenea, că vor oferi ajutor şi pentru companii mai mari. Concret, pentru sectorul imobiliar, o nouă lege adoptată de Parlament, care trebuie ratificată de Preşedinte, oferă proprietarilor de spaţii imobiliare posibilitatea să nu plătească impozit pe veniturile din chirii pe parcursul anului 2020, dacă reduc chiriile.

    Măsuri de susţinere a sectorului imobiliar în Europa

    Unele dintre cele mai mari ţări europene au luat măsuri economice ample pentru a-şi proteja economia şi inclusiv sectorul imobiliar. În Italia, un decret de lege din 18 martie prevede un credit fiscal – 60% din chiria din martie 2020 pentru magazine şi buticuri, măsură care ar putea fi extinsă. În Franţa, o lege protejează IMM-urile împotriva evacuării dacă nu pot face faţă plăţii chiriilor sau a taxelor de servicii, începând cu 12 martie, pe o perioadă de până la 2 luni după ieşirea din starea de urgenţă.
    În Germania şi Marea Britanie, guvernele au impus un moratoriu în ceea ce priveşte evacuările, în timp ce în Ungaria evacuările sunt suspendate până la sfârşitul stării de urgenţă. Alte ţări, precum Grecia, au făcut eforturi pentru reducerea chiriilor, oferind de asemenea măsuri compensatorii proprietarilor, în timp ce, în Austria, au fost oferite subvenţii pentru chirii de către stat dacă anumite condiţii au fost îndeplinite.

    Aproape toate ţările au luat măsuri privind accesul la finanţare pentru IMM-uri şi pentru companiile cele mai afectate. Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Austria au anunţat pachete estimate la zeci sau sute de miliarde de euro pentru a susţine economia. De asemenea, majoritatea guvernelor au anunţat pachete de garanţii de stat pentru plata împrumuturilor accesate, pentru a evita o îngheţare completă a finanţării, cu consecinţe grave în întreaga economie europeană.

  • Ce măsuri pregăteşte Guvernul pentru a sprijini companiile după încetarea stării de urgenţă? ”În pachetul de măsuri avem şi una cu referire la un fel de program similar Kurzarbeit”

    Guvernul pregăteşte un set de măsuri pentru sprijinirea companiilor după ce starea de urgenţă va trece. Printre aceste măsuri va fi subvenţionarea parţială a salariilor şi un program program similar modelului german de flexibilizare a muncii Kurzarbeit.

    ”În primă instanţă, ne dorim să prelungim prevederile Ordonanţei 30, mă refer aici la prevederile despre şomaj tehnic pentru industriile care vor fi în continuare afectate de restricţiile impuse de Guvern. Ne dorim ca pe o perioadă de aproximativ 3 – 6 luni să subvenţionăm o parte din salariile angajaţilor care se întorc la muncă. Restricţiile se vor ridica treptat şi vor fi tipuri de afaceri care vor fi în continuare afectate de aceste restricţii. Aici mă refer în primă instanţă la HoReCa pentru că acest sector va rămâne sub oarecare restricţii în perioada următoare de după 15 mai. În pachetul de măsuri avem şi una cu referire la un fel de program similar Kurzarbeit”, a declarat Tudor Polak, Secretar de Stat în Ministerul Muncii, în cadrul conferinţei online HRMonise – RE:Start Work, organizată de Adecco România.

    Modelul german Kurzarbeit implică o flexibilizare a programului de muncă în funcţie de comenzile pe care le are angajatorul. Acest model de muncă flexibilă există în piaţa muncii din Germania de mai bine de un secol.

    Potrivit acestui model, guvernul suportă o parte din salariile angajaţilor atunci când companiile reduc numărul orelor de lucru, astfel încât să prevină concedierile.

    De asemenea, autorităţile lucrează la protocoalele prin care companii îşi pot relua activitatea după 15 mai.

    ”Noi vom face un pachet de recomandări pentru fiecare tip de activitate în parte pentru cum ar trebui să decurgă activitatea după încetarea stării de urgenţă. Nu ştiu dacă va fi o modificare a legislaţiei în acest sens. Măsurile vor fi anunţate spre partea de final a stării de urgenţă. Efectele crizei asupra pieţei muncii se vor putea cuantifica 15 iunie  – 30 iunie. Şomajul tehnic se va opri şi vom vedea câţi angajaţi au fost afectaţi şi cum va arăta piaţa muncii. Sper ca mediul de afaceri să reuşească să îşi ţină angajaţii. Efectele reale ale acestei crize nu le ştie nimeni”, a adăugat Tudor Polak.

    Florin Godean, Cluster Manager Adecco Romania & Ungaria, afirmă că acţiunile pe care le-a luat Guvernul până acum au dus la o stare de conservare în cadrul companiilor, însă impactul acestei crize va putea fi măsurat după ce trece starea de urgenţă.

    ”Deocamdată noi suntem în o stare de linişte de dinaintea furtunii. Acţiunile pe care le-a făcut Guvernul au dus la o stare de conservare în cadrul majorităţii companiilor. Ştim că sunt câteva industrii care vor fi în continuare afectate, însă sunt câteva industrii care încep încet-încet să îşi reia activitatea. Mă refer aici la industria de automotive, la cei din servicii. Noi, Adecco, am funcţionat în această perioadă şi vom continua să facem angajări, însă nu ştim cu exactitate la ce să ne aşteptăm. Lucrăm pentru câteva industrii precum  logistica, retailul, telecomunicaţiile, IT-ul, care funcţionează fără probleme”, a declarat Florin Godean.