Tag: marketing

  • Cât cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae

    Conform studiului, cei mai mulţi intenţionează să cheltuie cu această ocazie între 100 şi 250 de lei (44%), în timp ce aproape 32% scot din buzunare între 251 şi 500 de lei, iar 16% cheltuie peste 500 de lei.

    Deşi în oraşele mici intenţia de cumpărare este mai mare, suma medie pentru cadouri este mai mică decât în oraşele cu peste 100.000 de locuitori.

    Ca tendinţă, lista de cadouri a Moşului seamănă cu cea de anul trecut, cele mai căutate fiind dulciurile (72,5%), jucăriile (45,3%) şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte (40,3%). La aceasta, se adaugă fructele, cosmeticele/parfumurile sau cărţile. De asemenea, au fost menţionate şi cadouri precum bijuterii, electrice/electronice/electrocasnice, smartphone/tabletă sau excursii/călătorii. Moşul aduce şi bani (4,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berea Timişoreana a ajuns în magazinele din Italia, SUA şi Canada

    „Timişoreana este produsă sub licenţă în Republica Moldova şi câştigă cotă de piaţă în segmentul premium de acolo. În plus, Timişoreana este brandul numărul unu la export, merge în Italia, Spania, Grecia, SUA şi Canada“, a spus managerul într-un interviu acordat ZF. El nu a dat detalii despre vânzările la export ale brandului.

    Timişoreana este cel mai vechi brand din România, fabrica din Timişoara datând din 1718.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Andreea Mihai, omul care face marketingul Carrefour de la primul hipermarket deschis în România în 2001, pleacă din companie

    Carrefour a fost primul lanţ de hipermarketuri din România. Primul magazin Carrefour s-a deschis în 2001, iar în prezent Carrefour Romania are peste 300 de magazine (hipermarketuri, supermarketuri, proximitate, online, Bringo) şi peste 17.000 de angajaţi.

    Carrefour România, companie care operează hipermarketurile cu acelaşi nume şi care administrează franciza magazinelor de proximitate ale grupului fran­cez, şi-a dublat profitul în primul semestru al acestui an com­parativ cu aceeaşi perioadă din 2016, până la 16,6 mil. lei. În aceeaşi perioadă cifra de afaceri a crescut cu 10%, până la aproape 2,9 miliarde de lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Laura Chiculiţă, chief marketing officer eJobs România: Răţuşca cea urâtă a HR-ului. Şi lebăda de după colţ

    Doar 9% dintre companiile româneşti participante la cel mai recent studiu derulat de eJobs investesc în programe prin care să-şi dezvolte şi să-şi consolideze un brand atractiv de angajator, astfel încât să-şi eficientizeze procesele de recrutare şi retenţie a angajaţilor. Asta deşi reputaţia companiei şi brandul de angajator sunt printre principalele criterii care determină preferinţa candidaţilor pentru o anumită companie. Şi, mai mult decât atât, în prezent traversăm una dintre cele mai disproporţionate perioade în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă şi numărul de candidaţi disponibili. Iar disproporţia este în defavoarea angajatorilor, evident.

    Dacă, având în vedere cele de mai sus, dezvoltarea şi consolidarea brandului de angajator ar trebui să fie principalul obiectiv de pe agenda departamentului de resurse umane, dar şi una dintre cele mai importante preocupări ale departamentului de marketing, iată că el încă se pierde printre acele puncte care ar fi bine să fie bifate, dar nu sunt încă prioritare. Nimic mai greşit, nimic mai dăunător pentru organizaţie! Cine crede că brandul de angajator este un lux sau un capriciu pe care şi-l permit doar companiile care nu mai duc grija zilnică a supravieţuirii în piaţă, se înşală. Ba mai mult! Dacă acceptăm şi promovăm ideea că oamenii sunt cea mai importantă resursă a unei companii şi motorul care o activează, trebuie să acceptăm şi faptul că lipsa oamenilor sau a celor mai buni dintre ei poate reprezenta o frână în dezvoltarea companiei.

    Iar dacă vă gândiţi că este suficient să veniţi cu o ofertă financiară generoasă, vă înşelaţi din nou. Ne aflăm într-o piaţă şi într-un moment în care diferenţele salariale pentru poziţii similare din companii diferite au devenit aproape inexistente. În plus, candidaţii încep să contextualizeze orice ofertă, analizând tot mai mulţi factori precum oportunităţile de dezvoltare profesională şi personală, reputaţia companiei, cultura şi valorile sale. Sondajele eJobs relevă faptul că jumătate dintre angajaţii români nu ar schimba doar pentru bani un job care le place şi îi face fericiţi. De aceea există în piaţă exemple de companii care nu reuşesc să atragă candidaţi valoroşi nici măcar atunci când vin cu oferte financiare cu 40% mai mari decât media pieţei. Iar asta se întâmplă mai cu seamă de când pe piaţa muncii au început să intre tinerii din generaţia Millennials, cei mai exigenţi şi versatili candidaţi pe care i-au întâlnit, până acum, angajatorii.

    Această contradicţie este uriaşă, între ceea ce cere piaţa de la o companie şi ceea ce oferă (din perspectiva practicilor de HR). Companiile au nevoie să îşi creeze şi să îşi promoveze eficient imaginea de angajator, cu scopul de a atrage candidaţi valoroşi şi relevanţi, de a eficientiza procesul de recrutare şi de a construi şi reţine o echipă puternică. Întreg demersul este unul amplu şi include paşi precum auditul şi cercetarea de brand, strategia şi dezvoltarea brandului de angajator, comunicarea internă şi externă în zona de resurse umane, employee engagement sau dezvoltarea de sisteme de compensaţii şi beneficii pentru angajaţi.

    Se spune că o imagine face cât 1.000 de cuvinte. Nu este o sintagmă care se aplică doar în lumea fotografiei, ci se extinde asupra oricărui tip de imagine proiectată către un public – fie că este vorba de imaginea fiecăruia dintre noi sau de imaginea unei companii. Niciodată această zicală nu a fost mai actuală şi niciodată răţuşca cea urâtă nu a ascuns în spatele ei o lebădă mai impunătoare.

  • Ce vor să cumpere românii de Black Friday şi de la ce magazine

    „Datele studiului din acest an arată că evenimentul Black Friday a dobândit o recunoaştere pe scară largă la nivelul populaţiei României. Notorietatea evenimentului a fost susţinută de participarea tot mai numeroasă din anii trecuţi a comercianţilor şi de apetitul românilor pentru reduceri”, a declarat Mădălin Vladu, Account Director, Kantar Millward Brown România.

    Studiul arată că 79% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani au auzit despre Black Friday şi 45% vor să achiziţioneze ceva cu ocazia evenimentului anual de reduceri. Ca şi în 2016, lista de dorinţe este dominată de produse din categoria electro-IT. 40% dintre respondenţi doresc să cumpere un produs din categoria electrocasnice mici, iar următoarea categorie din topul preferinţelor este reprezentată de televizoare (33%). În acest an 24% dintre români doresc să cumpere telefoane mobile la preţ redus. Pe lista de dorinţe se află şi electrocasnice mari: frigidere (20%) şi maşini de spălat (17%).

    În rândul produselor pentru care s-a înregistrat un interes în creştere în ceea ce priveşte intenţia de cumpărare se numără, în acest an, şi produsele fashion. 16% dintre persoanele care au zis că intenţionează să cumpere ceva de Black Friday au menţionat această categorie, iar Fashion Days este primul magazin menţionat din categoria fashion online.

    Pentru a face cumpărături de Black Friday, românii vor alege produse atât de pe rafturile magazinelor online, cât şi din retailul tradiţional. Primele 5 magazine care au venit în mintea respondenţilor atunci când au fost întrebaţi de unde au de gând să-şi cumpere ceva de Black Friday au fost:

    1)    eMAG
    2)    Altex
    3)    Flanco
    4)    Carrefour
    5)    Media Galaxy

    Topul categoriilor de produse pe care oamenii intenţionează să le cumpere de Black Friday:

    1)    Electrocasnice mici
    2)    Televizoare
    3)    Telefoane mobile
    4)    Frigidere
    5)    Maşini de spălat
    6)    Produse fashion
    7)    Laptopuri
    8)    Aragaze  
    9)    Tablete
    10)    Produse pentru casă şi grădină

    Cercetarea a fost realizată la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ. La această cercetare au participat 2.008 de respondenţi, din mediul urban şi rural, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani. Interviurile, realizate prin metoda CATI, s-au desfăşurat în perioada 24 – 31 octombrie 2017. Eroarea de eşantionare este de +/- 2,2%.

    Millward Brown Romania este parte a reţelei Millward Brown, agenţie globală de cercetare de marketing specializată în evaluarea eficienţei reclamelor, a comunicării strategice precum şi a cercetării de media şi de brand equity. La nivel global, reţeaua are mai mult de 87 de birouri şi operează în 58 ţări.

  • Ce vor să cumpere românii de Black Friday şi de la ce magazine

    „Datele studiului din acest an arată că evenimentul Black Friday a dobândit o recunoaştere pe scară largă la nivelul populaţiei României. Notorietatea evenimentului a fost susţinută de participarea tot mai numeroasă din anii trecuţi a comercianţilor şi de apetitul românilor pentru reduceri”, a declarat Mădălin Vladu, Account Director, Kantar Millward Brown România.

    Studiul arată că 79% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani au auzit despre Black Friday şi 45% vor să achiziţioneze ceva cu ocazia evenimentului anual de reduceri. Ca şi în 2016, lista de dorinţe este dominată de produse din categoria electro-IT. 40% dintre respondenţi doresc să cumpere un produs din categoria electrocasnice mici, iar următoarea categorie din topul preferinţelor este reprezentată de televizoare (33%). În acest an 24% dintre români doresc să cumpere telefoane mobile la preţ redus. Pe lista de dorinţe se află şi electrocasnice mari: frigidere (20%) şi maşini de spălat (17%).

    În rândul produselor pentru care s-a înregistrat un interes în creştere în ceea ce priveşte intenţia de cumpărare se numără, în acest an, şi produsele fashion. 16% dintre persoanele care au zis că intenţionează să cumpere ceva de Black Friday au menţionat această categorie, iar Fashion Days este primul magazin menţionat din categoria fashion online.

    Pentru a face cumpărături de Black Friday, românii vor alege produse atât de pe rafturile magazinelor online, cât şi din retailul tradiţional. Primele 5 magazine care au venit în mintea respondenţilor atunci când au fost întrebaţi de unde au de gând să-şi cumpere ceva de Black Friday au fost:

    1)    eMAG
    2)    Altex
    3)    Flanco
    4)    Carrefour
    5)    Media Galaxy

    Topul categoriilor de produse pe care oamenii intenţionează să le cumpere de Black Friday:

    1)    Electrocasnice mici
    2)    Televizoare
    3)    Telefoane mobile
    4)    Frigidere
    5)    Maşini de spălat
    6)    Produse fashion
    7)    Laptopuri
    8)    Aragaze  
    9)    Tablete
    10)    Produse pentru casă şi grădină

    Cercetarea a fost realizată la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ. La această cercetare au participat 2.008 de respondenţi, din mediul urban şi rural, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani. Interviurile, realizate prin metoda CATI, s-au desfăşurat în perioada 24 – 31 octombrie 2017. Eroarea de eşantionare este de +/- 2,2%.

    Millward Brown Romania este parte a reţelei Millward Brown, agenţie globală de cercetare de marketing specializată în evaluarea eficienţei reclamelor, a comunicării strategice precum şi a cercetării de media şi de brand equity. La nivel global, reţeaua are mai mult de 87 de birouri şi operează în 58 ţări.

  • Această companie oferă zile de concediu în plus angajaţilor care nu fumează

    Piala, o companie de marketing din Tokyo, a decis să ofere angajaţilor care nu fumează şase zile în plus de concediu pe an.

    Compania susţine că ideea a venit de la un angajat care s-a plâns că munceşte mai mult decât colegii săi, aceştia pierzând mult timp cu pauzele de fumat.

    “Nu vrem să îi pedepsim pe cei care fumează”, a declarat Hirotaka Matsushima, purtătorul de cuvânt al companiei. “Mai degrabă, vrem să oferim o recompensă celor care renunţă la acest viciu.”

    Mai mulţi angajaţi s-au arătat deranjaţi de faptul că unii colegi pierd câte 15 minute la o pauză de fumat. În Japonia, unul din cinci adulţi fumează, iar spaţiile de fumat se găsesc la tot pasul.

  • Cu cât trebuie să scazi preţul unui produs pe care-l pui pe OLX pentru a vinde repede şi la un preţ bun

    „Din studiile noastre, controlăm aproximativ 50% din piaţa de utilizatori pe verticala OLX – Storia, adică segmentul nostru de imobiliare. OLX face bani din interesul businessurilor de a acapara toate audienţele, vorbim aici de publicitate, de serviciile de promovare anunţuri şi, bineînţeles, odată cu creşterea activităţii pe site există reguli. De la un anumit punct, utilizatorul trebuie să plătească pentru postarea unui anunţ. Este vorba de sume mici, aproximativ patru euro pentru o postare”, a spus Răzvan Acsente.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cu cât trebuie să scazi preţul unui produs pe care-l pui pe OLX pentru a vinde repede şi la un preţ bun

    „Din studiile noastre, controlăm aproximativ 50% din piaţa de utilizatori pe verticala OLX – Storia, adică segmentul nostru de imobiliare. OLX face bani din interesul businessurilor de a acapara toate audienţele, vorbim aici de publicitate, de serviciile de promovare anunţuri şi, bineînţeles, odată cu creşterea activităţii pe site există reguli. De la un anumit punct, utilizatorul trebuie să plătească pentru postarea unui anunţ. Este vorba de sume mici, aproximativ patru euro pentru o postare”, a spus Răzvan Acsente.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • 13 ani de Business Magazin: Produsele româneşti care au cucerit lumea

    Câteva strategii de marketing puse la punct în România au convins milioane de oameni din întreaga lume să aleagă produsele româneşti în detrimentul altor branduri internaţionale.

    În clădirea din oţel şi sticlă situată pe strada Delea Veche din Bucureşti, Mihaela Păun şi Ciprian Istrate stabilesc strategia de marketing pentru produsul românesc care ajunge la peste jumătate de miliard de clienţi de pe toate continentele – antivirusul Bitdefender. Cei doi manageri lucrează de mai bine de un deceniu în afacerea antreprenorului Florin Talpeş şi administrează un buget de marketing de zece milioane de dolari destinat doar comunicării digitale.

    Se înţeleg din priviri şi povestesc amuzaţi despre cănile de pe birourile lor, inscripţionate cu un lup care merge la psiholog şi se plânge că este mereu treaz: „Când am făcut rebrandingul în urmă cu trei ani, am redefinit valorile brandului şi strategia, am schimbat logoul şi am creat povestea produsului. Awake (treaz – n.red.) este starea Bitdefender. Vigilent, tot timpul gata de acţiune“. Lupul dacic a devenit parte din logoul Bitdefender începând cu 2011, rezultat al unui proiect comun al diviziei de marketing a companiei, alături de agenţia de branding Brandient, deţinută de Aneta Bogdan.

    Mihaela Păun şi Ciprian Istrate nu sunt singurii români care fac marketing global din România. Dar îl fac cu cel mai mult succes, dacă măsurăm după numărul de produse vândute în afara ţării şi după bugetul pe care îl gestionează exclusiv pentru comunicare digitală, dar şi după procentul de business pe care îl generează exteriorul – peste 90%. Companiile de soft au fost mereu în avangarda marketingului global: când alte domenii căutau să importe modele sau produse, softiştii au mers pe drumul invers şi au gândit produsele mai ales pentru piaţa globală. Softwin, Total Soft sau Siveco sunt exemplele care au construit piaţa, dar ulterior toţi dezvoltatorii de aplicaţii şi de softuri diverse au început să se adreseze consumatorului şi nu unei ţări anume.

    Deşi au convins milioane de clienţi din întreaga lume, nici softiştii români, nici producătorii de cosmetice sau medicamente care targetează lumea întreagă prin strategia lor de marketing nu se află în topul celor mai mari exportatori români. Explicaţia vine din valoarea mică adăugată a produselor, din faptul că vorbim despre multe produse care merg în retail, dar şi despre faptul că exportatorii performanţi sunt definiţi de vânzări en gros, în special de materii prime sau produse cu valoare adăugată mare. Tocmai de aceea topul exportatorilor din România este dominat de multinaţionale, precum producătorii de maşini Dacia şi Ford, respectiv de componente auto Continental şi Leoni, companiile din petrol şi gaze OMV Petrom şi Lukoil sau furnizorii din industria prelucrătoare, Arcelormittal sau Alro.

    Într-un top al celor mai mari exportatori români, furnizat de Institutul Naţional de Statistică, cel mai mare exportator de origine română este Interagro, urmat de cei mai mari furnizori de mobilă pentru Ikea, Aramis şi Taparo, şi de companii care vând deşeuri, cereale sau piese pentru diverse industrii. În general, marii exportatori se bazează pe o relaţie veche cu un partener extern, pe nevoia de o materie primă la un preţ competitiv sau exploatează o nişă a pieţei. Nu prea au nevoie să convingă utilizatori pe forumuri, să înţeleagă pas cu pas cum funcţionează achiziţiile în funcţie de tiparul şi specificul fiecărei ţări sau cum să îşi facă brandingul pentru a reuşi să convingă un francez sau un american să le cumpere produsul. Dar cum fac cei care reuşesc să îi convingă?

    LECţIA DE GLOBALIZARE. „Imediat îţi răspund, că mă sună domnul Talpeş“, spune Ciprian Istrate, în prezent directorul de marketing global al Bitdefender. Ploieşteanul Ciprian Istrate a ajuns să lucreze pentru Softwin, o firmă specializată pe aplicaţii e-business, e-CRM, tehnologii XML şi securitate antivirus, gestionată de Măriuca Talpeş, după un târg de joburi la Politehnică, universitate la care a studiat. Tot după un anunţ în ziar avea să se mute la antivirusul AVX, ceea ce avea să devină apoi Bitdefender – „un proiect care era oarecum secret şi despre care se ştiau puţine“.

    Mihaela Păun, absolventă de ASE, s-a angajat la Bitdefender în 2001, când produsul fanion al companiei, antivirusul AVX, tocmai îşi schimba numele. A acceptat să lucreze în poziţia de coordonator de vânzări şi marketing în regiunea EMEA, după ce anterior a făcut tot marketing, dar în domeniul industrial. Trebuia să găsească şi parteneri de afaceri în regiune, dar şi să contureze o strategie de marketing, un lucru destul de nou la acea vreme în România. „Soţul meu mi-a spus că sunt unii tari care fac în România un produs software. Du-te la interviu! Aşa că am zis să încerc după ce am văzut şi un anunţ de angajare în ziar.“ A susţinut inteviul de angajare cu Bogdan Irina, în prezent directorul operaţional al Bitdefender şi numărul doi în companie. Deşi venise în companie pentru a lucra în zona de dezvoltare a reţelei de parteneri, după un an a intrat în ceea ce avea să fie departamentul de comunicare digitală, însemnând distribuţia online a antivirusului.


    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?