BusinessMagazin

Tag: mall

  • Primul mall din România cu o pârtie de schi în interior. Cum funcţionează pârtia – VIDEO

    Shopping City Timişoara, mallul din vestul ţării, dezvoltat de fondul de investiţii NEPI, a fost deschis pe 31 martie.

    Timişorenii au acces la cel mai mare cinematograf multiplex Cinema City din afara Bucureştiului, cu 13 săli dotate cu tehnologii 3D, alături de o sală de fitness cu piscină semi-olimpică, o zonă de bowling, biliard, cazino, food-court şi un spaţiu de joacă pentru copii. Grupul intenţionează să deschidă şi prima pârtie de schi în interiorul unui mall din ţară, care urmează să fie inaugurată în curând.

    Pasionaţii de schi se pot antrena pe pârtie, iar începătorii pot învăţa fără a fi nevoiţi să se deplaseze până la munte.

    De asemenea, mall-ul va avea o zona de distractie deschisa non-stop si este dotata cu peste 70 de slot machines de ultima generatie si rulete electronice. 

  • Veranda din mijlocul oraşului: cum va arăta cel mai nou mall din Bucureşti

    “Obor a fost întotdeauna o zonă comercială, chiar şi numele Obor înseamnă «târg de vite». Înainte de asta se numea Târgul Moşilor, încă din secolul XVII, când veneau negustori din toată ţara, aduceau produsele şi le expuneau aici. Primul moment în care a fost întrerupt comerţul în zonă a fost în 1950, când au decis să construiască fabrici; acum practic revenim la ce era înainte“, spune Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services.

    „Avem o zonă comercială, zona Obor, care are cinci elemente mari: piaţa nouă, piaţa de legume, magazinul Obor, bazarul Obor şi, la toate acestea, avem o bază de clienţi foarte puternică, în jur de 8 milioane de oameni care vin în fiecare an pentru cumpărături. Dar aceştia nu au comerţ modern, nu au retail modern, nu ai unde să bei o cafenea în zonă, nu ai niciun magazin cu branduri mai cunoscute. În plus, nici partea de leisure sau entertainment nu există, parcul din faţa Primăriei este extrem de aglomerat, iar asta arată cât de multă nevoie de aşa ceva există şi cum lipseşte cu desăvârşire. Iar noi venim exact cu asta, construim un mall de proximitate pentru cei care sunt în oricum în zonă, pentru cei care vin oricum la Obor. Venim cu o ofertă care se leagă, e complementară; nu intrăm pe acelaşi segment de piaţă, ci venim cu ceva modern, ceva care să aducă un plus acestei zone deja foarte puternice.“

    Familia Pogonaru a început să cumpere acţiuni în fabrica de mase plastice Prodplast în 2002; fabrica s-a mutat acum în complexul Faur şi continuă să producă folie şi PVC. „Ne-am concentrat pe a menţine profitabilitatea fabricii şi ideea de a o muta treptat, de a separa proiectul imobiliar, pentru că un lucru a fost întotdeauna clar: comerţul se pretează cel mai bine zonei Obor. Autorizarea şi planificarea le-am început prin 2009. Demolarea a început în septembrie 2014, iar construcţia efectivă în vara anului următor.“

    Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.

    „Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. A fost foarte bun şi timingul, sunt foarte puţine proiecte anunţate, mai ales în Bucureşti. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui.“ Spre exemplu, explică Andrei Pogonaru, Varşovia are de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, adaugă el.

    Chiar dacă vorbim de o zonă cu o densitate mare a populaţiei, locuitorii sectorului 2 se pot îndrepta către un alt proiect care şi-a deschis porţile anul trecut, Mega Mall. De ce ar alege clienţii Veranda? Datorită diferenţelor dintre cele două proiecte, după cum explică Andrei Pogonaru. „În primul rând, Mega Mall este, ca multe alte malluri din Bucureşti, unul de destinaţie. Sunt malluri la care este important ca acei clienţi să stea un număr cât mai mare de ore, şi felul în care sunt construite reflectă acest lucru. Food court-ul e la etaj, încearcă astfel să filtreze oamenii. Mallurile de proximitate, care sunt de generaţie mai nouă, sunt malluri destinate unui altfel de comerţ. Am încercat să facem Veranda cât mai accesibil: are spaţiu verde în faţă, am creat un sistem de trafic prin care am lărgit strada şi am pus spaţii noi de tramvai, am creat refugii noi. Pe noi nu ne deranjează dacă cineva vine, cumpără şi pleacă; e un alt concept de retail. Fiind un mall de proximitate, principalii clienţi pe care îi avem sunt cei care locuiesc în zonă.“

    Un alt motiv pentru care familia Pogonaru e încrezătoare în succesul Veranda este infrastructura: „Noi suntem la intersecţia între inelul central, adică Ştefan cel Mare, şi şoseaua Colentina, care e principala ieşire din Bucureşti în direcţia respectivă. La modul cum e realizată infrastructură, dacă locuieşti înspre Pantelimon, atunci primul mall la care te-ai duce este într-adevăr Mega Mall. Dar în tot ce înseamnă Calea Moşilor, Ştefan cel Mare, toată zona aceasta extrem de densă dinspre centrul Bucureştiului va avea un mall mai aproape, pentru că nu este atât de uşor să ajungi la Mega Mall – acesta este targetul nostru principal.“

    Mai sunt şi alte diferenţe, spune el, în primul rând faptul că Veranda are o suprafaţă mai mică. E şi un concept nou, cu chioşcuri, cu locuri de joacă, care aduce un plus zonei, „nu e o cutie în care trebuie să stai şi să te pierzi“.

    Prima ancoră, arată Andrei Pogonaru, este zona de restaurante la care poţi ajunge atât de pe Colentina cât şi dinspre Piaţa Obor; este o ancoră exterioară, ceea ce din prima reprezintă un concept foarte diferit faţă de ceea ce se construieşte în mod uzual. Alt lucru foarte important e ce se întâmplă cu cei 15.000 de metri pătraţi de spaţiu verde: „Iarna vom avea un patinoar, un târg de Crăciun cu brad în faţă, vom avea tot felul de jocuri pentru copii într-un spaţiu care în mod tradiţional ar fi destinat locurilor de parcare. Un mall se construieşte şi apoi îşi aşteaptă clienţii; la noi e invers – avem deja toţi clienţii care vin în zona Obor, cărora le aducem ceva în plus. Am lucrat cu administraţia străzilor şi cu Primăria pentru a obţine avizele, dar toată investiţia în infrastructură, de vreo 2 milioane de euro, e asigurată de noi. Asta include reasfaltare, mutarea stâlpilor, modernizare, semaforizare sincronizată, o bandă în plus şi altele, chiar şi refugiile de tramvai.“

    La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Cât despre locuri de parcare, Veranda va avea în total 1.200, dintre care o parte pe acoperiş.

    „Ideea este şi să fluidizăm traficul, să nu se mai parcheze maşinile ilegal atât timp cât există locuri de parcare. Este şi în avantajul nostru, pentru că în momentul în care vrei să faci piaţa la Obor, e foarte simplu să îţi parchezi maşina la noi, să traversezi şi să faci piaţa la Obor – la asta se referă conceptul de proximitate, nu încercăm să ţinem clienţii blocaţi“, spune Pogonaru.

    Coordonatorul proiectului Veranda se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să îi treacă zilnic pragul. „Este un target neutru având în vedere densitatea zonei şi faptul că la 10 minute de centrul comercial sunt 430.000 de oameni, 166.000 de familii. Şi discutăm de familii tinere, oameni care chiar se vor bucura de parcul pe care îl facem în faţă.“

    Veranda a fost proiectat de arhitecţii englezi de la Chapman Taylor, iar CBRE România este agentul exclusiv de închiriere a centrului comercial. Centrul comercial este deservit de 16 linii RATB de transport în comun şi de staţia de metrou Obor, aflată la mai puţin de 400 m distanţă. Proiectul va avea peste 100 de magazine şi un hipermarket Carrefour; o zonă verde, de 15.000 mp, cu parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi terase, va suplimenta oferta comercială a noului mall.

  • Bucureşti, capitala cu 10 mall-uri: alte două vor fi deschise anul acesta

    Două noi malluri ar urma să fie deschise în acest an în Bucureşti. Capitala are în prezent opt malluri care au fost construite începând cu 1999.

    Marii dezvoltatori imobiliari specializaţi în proiecte de retail au sesizat potenţialul ridicat pe care îl are Bucureştiul şi au căpătat curaj în ceea ce priveşte construcţia de centre comerciale.

    În prezent, Bucureştiul are opt malluri, alte două fiind în diverse stadii de construcţie. Mai mult, dacă cele funcţionale au ocupată aproape întrega capacitate, cele în construcţie au deja cereri pentru închiriere de spaţii. Specialiştii în consultanţă imobiliară spun că numărul mallurilor ar putea să crească, pe fondul cererii de spaţii comerciale.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Shopping City Timişoara se deschide pe 31 martie. Un cinematograf cu 13 săli şi o piscină semi-olimpică, printre noutăţi

    Shopping City Timişoara, mallul din vestul ţării, dezvoltat de fondul de investiţii NEPI, va fi redeschis pe săptămâna viitoare, pe 31 martie, după finalizarea fazei a doua de construcţie. Timişorenii vor avea acces la cel mai mare cinematograf multiplex Cinema City din afara Bucureştiului, cu 13 săli dotate cu tehnologii 3D, alături de o sală de fitness cu piscină semi-olimpică, o zonă de bowling, biliard, cazino, food-court şi un spaţiu de joacă pentru copii. Grupul intenţionează să deschidă şi prima pârtie de schi în interiorul unui mall din ţară, informează Ziarul Financiar.

    La sfârşitul lucrărilor de renovare, suprafaţa totală închiriabilă va fi de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, investiţia dezvoltatorului ajungând la 83,8 milioane de euro.

    În topul chiriaşilor după suprafaţa ocupată în Shopping City Timişoara, se înscrie Carrefour, deschis încă din noiembrie anul trecut, din prima fază a proiectului, alături de Cinema City – 4.000 mp, Zara – 2.600 mp, H&M – 1.700 mp, Koton şi C&A, cu câte 1.500 mp, potrivit datelor ZF.

  • CBRE: 65% dintre români merg cel puţin o dată pe săptămână la mall

    Cercetarea “Food&Beverage in a shopping center”, realizată de CBRE România, a analizat răspunsurile a aproximativ 1.000 de persoane, din toate zonele ţării, aparţinând tuturor grupelor de vârstă.

    Din raport se conturează un profil detaliat al consumatorului român care vizitează centrele comerciale. Astfel, românii sunt consideraţi vizitatori frecvenţi ai mall-urilor – peste 65% din cei chestionaţi merg în mall-uri cel puţin o dată pe săptămână. Preferinţele a peste jumătate din respondenţi se îndreaptă către marile centre comerciale care au mai mult de 50 de magazine; centrele comerciale mici situate în oraş sunt pe locul doi în topul vizitatorilor, urmate de marile centre de la marginea oraşelor. Centrele comerciale situate în oraşe sunt preferate atât de vizitatorii frecvenţi cât şi de cei ocazionali.

    Cei mai mulţi români îşi doresc să găsească mai multe opţiuni pentru mâncare sănătoasă, oferte inovative dar şi facilităţi pentru familiile cu copii. De asemenea, consumatorii îşi doresc zone de relaxare cu mai mult confort, facilităţi sporite în zonele de parcare, facilităţi pentru copii şi acces gratuit la reţelele de internet Wi-Fi, arată studiul CBRE.

    “Cei mai importanţi factori în alegerea unei destinaţii de shopping sunt accesibilitatea locaţiei, mixul de magazine şi servicii, prezenţa unor magazine sau retaileri şi cât de atractivă e zona de cafenele şi restaurante”, spune Luiza Moraru, Head of Retail&Asset Services, CBRE Romania.

    70% din cei intervievaţi spun că, deşi scopul principal pentru care ajung în mall este să ia masa, merg apoi să viziteze şi magazinele. Este cel mai mare procent înregistrat în toate cele 22 de ţări în care a fost realizat un astfel de studiu. De asemenea, imensa majoritate a respondenţilor – 94% – merg insoţiţi de prieteni, rude, copii sau colegi când iau masa în centrele comerciale.

    Mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi – aproximativ 36% – consideră ca au avut experienţe excelente sau foarte bune când au luat masa la mall iar o treime dintre respondenţi resimt lipsa unor restaurante de top în centrele comerciale pe care le vizitează. În privinţa tipurilor de mâncăruri pe care le savurează românii în mall-uri, 35% dintre aceştia iau o gustare, 29% preferă să ia prânzul şi doar 1% merg în mall pentru mic dejun, acesta din urmă fiind cel mai mic procent înregistrat între toţi respondenţii din Uniunea Europeană.

    Reţelele de fast food nu sunt considerate opţiuni majore în viitor pentru consumatori, mai precizează studiul CBRE, de vreme ce doar 25% dintre aceştia îşi doresc mai multe reţele de fast food în mall-uri în timp ce 35% dintre cei intervievaţi ar vrea să existe mai puţine astfel de unităţi tip în centrele comerciale.

    CBRE Group, Inc este cea mai mare companie în domeniul imobiliar din lume şi societate de investiţii (în termeni de venituri, 2015). Compania are mai mult de 70.000 de angajaţi şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din întreaga lume.

  • De ce se duc de fapt românii la mall

    Peste jumătate din românii care intră în malluri o fac doar ca să mănânce, arată un studiu al companiei de consultanţă imo­biliară CBRE, ale cărui rezultate au fost publicate la sfârşitul anului trecut.

    Cercetarea a fost făcută pe o piaţă care cuprinde Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu, iar la nivelul întregii regiuni rezultatele arată că o treime din vizitatorii mallurilor intră doar ca să bea sau ca să mănânce. În plus, peste 65% din românii care iniţial intenţionau să meargă doar la restaurant aleg să facă şi cumpărături după ce iau masa, subliniază acelaşi raport.

    „Cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, România şi Spania aso­ciază centrele comerciale cu destinaţia lor favorită pentru a lua masa“, scriu reprezentanţii CBRE.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Oferte de Valentine’s Day: Căsătorii de probă la mall şi pachete speciale la hoteluri

    Hotelieri din mai multe zone ale ţării şi mall-uri din marile oraşe îi aşteaptă pe îndrăgostiţi cu oferte speciale, cuplurile având ocazia să petreacă un week-end romantic la hotel, cu şampanie şi ciocolată, să se căsătorească pentru o zi la mall sau să îşi declare iubirea pe ”peretele dragostei”.

    Cuplurile, care vor să profite de faptul că Valentine’s Day coincide cu sfârşitul de săptămână, pot sărbători ziua îndrăgostiţilor la o pensiune sau la un hotel, mai ales că proprietarii din mai multe zone au pregătit oferte speciale pentru această zi.

    Pe Valea Prahovei, o pensiune de trei stele din Sinaia are o ofertă care include cazare pentru două nopţi în cameră decorată cu lumânări, mic dejun inclus şi o sticlă de vin sau şampanie în cameră. Preţul unui astfel de pachet turistic este de 276 de lei de persoană, iar cei care optează pentru această ofertă beneficiază de zece la sută reducere la restaurant, dar şi de 15 la sută discount la un club din apropierea pensiunii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clienţii magazinelor din Băneasa Shopping City au lăsat mai mulţi bani la casă în 2015

    Magazinele de bijuterii, acce­sorii, produse cosmetice şi încălţăminte sunt chiriaşii care înre­­gistrează cele mai mari vânzări în Băneasa Shopping City, centrul comercial din nordul Capitalei, spun reprezentanţii mallului.
     
    Din totalul celor 271 de chi­riaşi, la care se adaugă şi com­plexul Carrefour Feeria, mai bine de jumătate (58%) sunt magazine din segmentul de modă.
     
    Repre­zentanţii Băneasa Shopping City nu au oferit detalii privind chiriaşii cu cele mai mari vânzări, însă potrivit datelor ZF aceştia sunt retailerii Zara şi H&M, cu vânzări anuale de peste 10 mil. euro. Vânzările sunt însă proporţionale cu suprafaţa, cei doi fiind printre cei mai extinşi retaileri.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Iulius Mall Timişoara s-a primenit, cu o investiţie de 3 mil. euro

    Procesul de reamenajare a presupus implementarea unui nou design interior, finisarea culoarelor şi optimizarea sistemului de iluminat. Noul ambient interior al Iulius Mall Timişoara a fost realizat de designeri italieni.

    Sistemul de iluminat eco-friendly implementat, cu LED dimabil, permite reglarea intensităţii luminii şi optimizarea consumului. O bandă cu tehnologie LED de 4.000 m şi alte peste 2.500 de corpuri LED contribuie la creşterea gradului de iluminare interioară cu până la 50%, în funcţie de zonă. În plus, 14 candelabre, compuse din sfere de mari dimensiuni, au fost amplasate în zona Atriumului şi a Centrului Info.

    Pentru coridoare s-au folosit 4.000 de mp de marmură şi granit, într-o combinaţie de modele şi culori, precum alb, maro şi roşu pestriţ. Stâlpii interiori de susţinere au fost îmbrăcaţi în lemn de stejar masiv şi tapet cu imprimeuri în nuanţe de auriu. Pentru tavane şi pereţi au fost alese vopsele decorative speciale.

    Inaugurat în anul 2005 şi extins în 2009, Iulius Mall Timişoara are o suprafaţă totală închiriabilă de peste 69.500 mp şi peste 330 de magazine, restaurante şi cafenele. Traficul înregistrat în 2015 a fost de peste 15,7 milioane de vizitatori, în creştere faţă de anul precedent. 

    Iulius Mall este parte integrată a viitorului ansamblu urbanistic multifuncţional Openville, pe care grupul Iulius îl dezvoltă în imediata proximitate. Astfel, de la finalul anului 2017, zona se va transforma într-un loc care va reuni funcţiuni de office, retail, parc şi entertainment. Investiţia, în valoare de peste 220 milioane de euro, reprezintă cea mai mare infuzie de capital privat în sectorul de real estate din vestul ţării. Openville va cuprinde: 131.000 mp de birouri clasa A, peste 450 de magazine, restaurante şi cafenele tematice, săli de conferinţe, cinematograf multiplex, o zonă de fresh market, cel mai mare parc suspendat din România, patinoar şi carusel pentru copii în aer liber.

    Lucrările au început în toamna anului trecut, prima fază de dezvoltare urmând a fi finalizată în ultimul trimestru din 2017 (80.000 mp de birouri clasa A, 134.000 mp de retail şi un parc de 55.000 mp).

  • Trei ameninţări cu care se confruntă comerţul

    Trei tendinţe ameninţă comerţul aşa cum l-am ştiut până azi“, spune Raluca Crişan, director de marketing la Immochan România, care operează 32 de spaţii comerciale pe plan local. Subliniază cât de reală este această ameninţare povestind istoria Randall Park Mall din Ohio, care a fost la un moment dat cel mai mare mall din lume, construit într-un oraş cu 1.500 de locuitori şi care asigura 5.000 de slujbe, dar care a sfârşit demolat, în 2014. „Este o formă de regenerare A fost demolat şi în locul său va fi construit un parc industrial care promite 1.200 de locuri de muncă.“ Pe de altă parte, tot în 2014 a început remodelarea actualului cel mai mare mall din lume, The Mall of the World din Dubai, contruit pe 75 de hectare. „Vor să-l facă mai permeabil, pătruns de rute de transport. Ei spun că acolo unde sunt oameni este vibraţie şi energie, implicit valoare“, spune Raluca Crişan. O altă ameninţare, continuă ea enumerarea, este comerţul online şi „sunt mulţi cei care prevestesc moartea comerţului tradiţional din această pricină“. Totuşi, la Retails Big Show, cea mai mare manifestare din domeniul retailului, concluzia a fost că magazinul fizic rămâne, în continuare, starul comerţului.

    A treia ameninţare este legată de mentalităţi şi de valorile societăţii de astăzi şi de noua categorie de evanghelişti care avertizează societatea asupra pericolului societăţii de consum.

    În aceste condiţii, centrelor comerciale nu le rămâne decât să se reinventeze, să treacă de la a fi destinaţii de cumpărături la statutul de loc care oferă experienţe, să atragă în primul rând prin alte mecanisme decât hipermarketul şi magazinele de modă pe care le găzduiesc. „Consumul ostentativ nu s-a oprit brusc, dar este pe un trend descendent şi începem să ne aliniem şi noi la ceea ce economiştii au cuantificat demult, economia experienţei, altfel spus nu mai e suficient să vinzi marfă, lucruri, obiecte, trebuie să vinzi experienţe“, afirmă sociologul Vintilă Mihăilescu. El povesteşte că în general ţările care au trecut prin experienţa orânduirii socialiste, în momentul în care au avut acces la o piaţă deschisă, s-au transformat în „pieţe ale dorinţei şi societăţi ale spectacolului. Piaţa dorinţei este lipsa de distincţie între aspiraţie şi trebuinţă“. El adaugă că deopotrivă în perioada comunistă dar şi ulterior s-a petrecut un fenomen de alienare a oraşului, apărând aşa‑numitele nonlocuri, nonspaţii. „Ne-am confruntat şi în Bucureşti cu lipsa spaţiilor publice. În acest context, mallurile preiau din funcţiile pe care ar trebui să le aibă spaţiile publice. De multe ori, neavând aceste spaţii publice se adoptă mallurile ca spaţii de socializare“, spune sociologul.

    CE CONFERĂ VALOARE?

    Pe de altă parte, este tot mai vizibil un contratrend al consumului ostentativ. „A început să fie o reţinere faţă de standardizare, omogenizare şi sunt căutate tot mai mult experienţele care particularizează şi dau sentimentul de ataşament faţă de un spaţiu, magazin“, mai spune Mihăilescu.

    Or tocmai ataşamentul oamenilor faţă de spaţii le conferă acestora valoare, arată Vera Marin, coordonator al Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană, arhitect urbanist, lector la Universitatea de Arhitectură. Ea povesteşte că în anii ‘80, în oraşele din vestul Europei centrele istorice au fost revitalizate, pentru că locuitorii au considerat că sunt valoroase.

    „Un proiect bun contribuie la dezvoltarea economică, dar nu generează segregare socială, în plus protejează mediul şi demonstrează respect pentru contextul cultural local. În secolul XXI nu putem planifica oraşe fără fluxuri rapide de informaţii, iar progresul tehnologic permite comunicarea în timp real şi facilitează procesul de democraţie participativă“, spune Vera Marin.