BusinessMagazin

Tag: M.BRITANIE

  • Malala şi-a dedicat Nobelul pentru Pace “copiilor fără o voce”

    “Sunt mândră că sunt prima pakistaneză, prima fată şi prima adolescentă care primeşte acest premiu”, a declarat ea într-o conferinţă de presă, la Birmingham.

    “Această recompensă este pentru toţi copiii fără o voce şi care trebuie să fie auziţi”, a adăugat ea.

    “Le-am cerut onorabilului premier (indian) Narendra Modi şi onorabilului premier (pakistanez) Nawaz Sharif să ni se alăture” la ceremonia de înmânare a Premiului, la Oslo, pe 10 decembrie, a declarat adolescenta, care purta un văl colorat, cu flori de culoarea verde.

    Cea mai tânără laureată din istoria Nobelului împarte distincţia cu indianul Kailash Satyarthi, în vârstă de 60 de ani, pentru lupta lor împotriva exploatării copiilor şi dreptul acestora la educaţie.

    Ea s-a declarat “întru totul inspirată” de activitatea colaureatului şi a apreciat că premiul transmite “un mesaj de dragoste între Pakistan şi India şi între religii diferite”.

    “Puţin contează ce culoare are pielea ta, ce limbă vorbeşti, religia în care crezi; ar trebui să ne batem cu toţii pentru drepturile noastre, pentru drepturile copiilor, pentru dreptul femeilor şi dreptul fiecăruia de a fi uman”, a subliniat ea.

    Ea i-a mulţumit totodată tatălui ei pentru că nu i-a “cusut aripile, pentru că m-a lăsat să zbor şi să-mi ating obiectivele, pentru că a arătat lumii că o fată nu este o presupusă sclavă”.

    O fată “nu este doar o mamă, o soră sau o soţie, ci ea trebuie să aibă o identitate, ea trebuie să fie recunoscută şi ea are aceleaşi drepturi ca un băiat”, a continuat ea.

    “Prin povestea mea, vreau să le spun copiilor din întreaga lume că trebuie să-şi apere drepturile, (că) nu trebuie să aştepte ca altcineva să o facă pentru ei”, a mai spus Malala Yousafzai.

  • Nigel Farage vrea să interzică intrarea imigranţilor infectaţi cu HIV în Marea Britanie

    Nigel Farage a făcut această declaraţie într-un interviu pentru Newsweek Europe. Subliniind că partidul său, eurofob şi antiimigraţie, vrea “să controleze cantitatea şi calitatea oamenilor care vin”, el a precizat că, prin oameni de calitate, se referă inclusiv la “cei care nu au HIV”. Interzicerea intrării lor în ţară ar fi “un început bun”, a adăugat el.

    Prin această ieşire, Farage a atins un “nivel de ignoranţă inedit”, a protestat preşedintele Terrence Higgins Trust, principala asociaţie britanică de luptă împotriva HIV şi SIDA.

    Clasa politică şi-a exprimat de asemenea indignarea. Deputata laburistă Pamela Nash s-a declarat “dezgustată” în faţa unui exemplu de “discriminare flagrantă”. Colegul său conservator Henry Smith a declarat pentru The Guardian că Nigel Farage nu este “interesat de viitorul ţării, ci doar de campania sa de publicitate”.

  • Partidul antiimigraţie şi eurofob Ukip a obţinut primul mandat în Parlamentul britanic

    Ales cu un scor de 60% din voturi, Carswell, un deputat în exerciţiu, era favoritul acestui scrutin organizat în circumscripţia Clacton, pe coasta de est a Angliei, pe care l-a provocat chiar el după ce a plecat de la Partidul Conservator, aflat la putere, la sfârşitul lui august.

    Victoria acestui eurosceptic convins permite Ukip să obţină primul mandat de deputat la Westminster de la înfiinţarea formaţiunii, în 1993.

    Ea validează succesul înregistrat de formaţiune în alegerile europene, partidul antiimigraţie clasându-se primul, şi-i permite lui Nigel Farage să-şi anunţe candidatura în alegerile generale din 2015, prin care intenţionează să-şi continue “ofensiva împotriva Westminsterului”.

    În schimb, Ukip a fost învins, cu un scor strâns, în circumscripţia Heywood and Middleton, în nord-vestul laburist, în alt scrutin legislativ parţial, organizat în urma decesului lui Jim Dobbin, deputat laburist din 1997.

    Candidatul partidului eurofob, John Bickley, care miza pe nemulţumirea claselor populare şi pe scandaluri recente privind abuzuri comise asupra unor minori în regiune pentru a încerca să “dea afară acest (Partid) Laburist putred”, a fost învins cu 617 voturi de către candidata laburistă Liz McInnes.

  • Platformă petrolieră evacuată în Scoţia, după un incendiu la bordul unei nave cu deşeuri radioactive

    Paza de Coastă din arhipelagul Shetland a fost informată marţi seara de nava daneză Parida că la bordul său a izbucnit un incendiu, “în condiţii dificile pe mare”.

    Incendiul a fost stins rapid, dar echipajul nu a reuşit să repornească motoarele. Nava a plutit în derivă spre coastele scoţiene şi în direcţia platformei petroliere Beatrice. Nava se afla la aproximativ 20 de kilometri de platformă când un elicopter al Forţelor aeriene britanice a evacuat, la miezul nopţii, toate cele 52 de persoane care lucrau acolo.

    Nici o persoană nu a fost rănită, a informat compania Woodgroup, responsabilă de platformă, evocând o evacuare din precauţie.

    Nava a fost remorcată şi a sosit în port miercuri dimineaţă, la Moray Firth, a anunţat Paza de Coastă scoţiană.

    Parida urma să ajungă de la Scrabster, extremitatea nordică a Scoţiei, la Anvers, în Belgia, transportând deşeuri radioactive de la centrala nucleară Dounreay, aflată în curs de dezmembrare.

    Conform lui Mike Douglas, un reprezentant al Pazei de Coastă scoţiene, este vorba despre “material cu radioactivitate redusă, acoperit de o şapă de beton”.

    “Nu a existat nici un pericol pentru echipaj, iar încărcătura nu a fost ameninţată de foc”, a precizat o purtătoare de cuvânt a centralei Dounreay, adăugând că nava Parida este intactă şi nu prezintă nici un pericol pentru mediu.

    Ministrul scoţian al Mediului, Richard Lochhead, a calificat însă acest incident ca fiind “grav”.

  • Cameron: Paradoxal, în Marea Britanie nu sunt mulţi români, ci prea mulţi italieni, spanioli, francezi

    “Marea Britanie este de o mie de ori mai importantă decât Uniunea Europeană. (…) Să fim cinstiţi – Uniunea Europeană nu funcţionează în mod corespunzător pentru noi în acest moment”, a declarat Cameron, pledând pentru renegocierea relaţiei Marii Britanii cu UE.

    În centrul renegocierii ar fi problema migraţiei în cadrul Uniunii Europene, iar Cameron va pleda pentru obţinerea unor derogări de la principiul “libertăţii de circulaţie”.

    “Economia noastră a crescut mai mult decât cele ale altor ţări europene. În mod paradoxal, nu avem atât de mulţi imigranţi din România şi Bulgaria, ci un număr foarte mare de italieni, spanioli şi francezi”, a afirmat Cameron, potrivit site-ului italian Blitzquotidiano.it.

    Cameron a avertizat că va fi pregătit să le recomande britanicilor să voteze pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană dacă nu reuşeşte să reconfigureze relaţia ţării cu Blocul comunitar.

    David Cameron a promis organizarea, în 2017, a unui referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, dacă va câştiga alegerile parlamentare britanice în 2015 şi dacă nu va reuşi reconfigurarea relaţiei cu Blocul comunitar.

  • Cameron se va întâlni cu Rohani, o premieră pentru relaţiile iraniano-britanice din 1979

    Această întâlnire, care va avea loc cu ocazia Adunării Generale a ONU la New York, va fi prima discuţie bilaterală între un premier britanic şi un preşedinte iraian de la revoluţia islamică iraniană din 1979.

    Cameron va încerca să ralieze Teheranul la coaliţia internaţională împotriva extremiştilor sunniţi din cadrul grupării Stat Islamic (SI). Ianul a respins deja o cerere de cooperare americană în acest sens.

    Relaţiile dintre Marea Britanie şi Iran, izolat multă vreme din cauza tensiunilor generate de programul său nuclear, s-au îmbunătăţit într-o oarecare măsură după închiderea ambasadei britanice la Teheran, determinată de luarea ei cu asalt de către manifestanţi în 2011.

    David Cameron a afirmat săptămâna trecută că este hotărât să urmărească extremiştii din cadrul SI, “indiferent de cât timp va fi nevoie”. Această organizaţie este responsabilă de uciderea unui angajat umanitar britanic. Statul Islamic controlează zone întinse din Irak şi Siria, unde a masacrat sute de persoane.

    Avansul său în ultimele zile în nord-estul sirian a determinat peste 130.000 de persoane, în principal kurzi, să se refugieze în Turcia.

    Statele Unite, care desfăşoară atacuri aeriene în Irak din 8 august, şi ţările arabe aliate au bombardat marţi pentru prima dată poziţiile islamiştilor SI din Siria.

  • Respingerea independenţei scoţiene este “bună pentru o Europă mai puternică”, apreciază Barroso

    “Salut decizia poporului scoţian de a menţine unitatea Regatului Unit. Acest rezultat este bun pentru Europa unită, deschisă şi mai puternică pe care o susţine Comisia Europeană”, a declarat Barroso, citat într-un comunicat.

    “Comisia Europeană salută faptul că în timpul dezbaterii (asupra acestui referendum), în ultimii ani, Guvernul şi poporul scoţiene nu au încetat să-şi reafirme angajamentul european”, a continuat Barrsoso.

    El a promis că CE “va continua să menţină un dialog constructiv cu Guvernul scoţian, în domeniile aflate în responsabilitatea acestuia, care sunt importante pentru viitorul Scoţiei”, şi anume crearea de locuri de muncă, creşterea economică, energia, schimbările climatice, mediul şi îmbunătăţirea reglementărilor.

    Anterior, preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz a salutat, la rândul său, votul împotriva independenţei scoţiene.

    “Este o decizie bună, într-o perioadă în care unitatea este supusă unor probe şi provocări cu care ne confruntăm”, a declarat el, citat într-un comunicat.

    Reprezentanţii europeni au avertizat că, în caz de independenţă, Scoţia urma să fie considerată o ţară din afara Uniunii Europene (UE) şi că era necesar să parcurgă o procedură de aderare.

    Barroso a apreciat, în februarie, că va fi “foarte dificilă obţinerea acordului tuturor celorlalte state membre” faţă de aderarea Scoţiei la UE.

    Aderarea unui nou stat necesită unanimitatea Celor 28, iar o ţară ca Spania, care se confruntă cu tendinţe separatiste în Catalonia, ar fi putut să blocheze Scoţia, pentru a da un exemplu.

  • David Cameron: “Marea Britanie trebuie să se reunească şi să meargă înainte”. Premierul britanic promite puteri sporite celor patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit

    “Este momentul ca Regatul nostru Unit să se reunească şi să meargă înainte”, a declarat Cameron în cadrul unei intervenţii de la sediul Guvernului din Londra, apreciind că problema independenţei Scoţiei este de acum rezolvată pentru “o generaţie”.

    David Cameron promite puteri sporite celor patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit

    Premierul britanic David Cameron a promis, vineri, noi puteri celor patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit, după respingerea independenţei Scoţiei în cadrul referendumului organizat joi, relatează AFP.

    “Într-un moment în care scoţienii vor să aibă mai multe puteri în gestionarea afacerilor lor, acest lucru se va extinde şi asupra locuitorilor din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, care trebuie să aibă, de asemenea, un cuvânt mai greu de spus în ceea ce îi priveşte“, a declarat David Cameron de la sediul Guvernului din Londra.

    Scoţienii au votat împotriva independenţei de Marea Britanie la referendumul organizat joi, potrivit cifrelor oficiale anunţate vineri.

    După numărarea voturilor din 31 dintre cele 32 de circumscripţii, 1.914.187 de persoane au votat împotriva independenţei, ceea ce reprezintă mai mult decât cele 1.852.828 de voturi necesare pentru a obţine o victorie în acest referendum, potrivit datelor oficiale anunţate de BBC.

    În procente, 55,42 la sută din populaţia Scoţiei a votat împotriva independenţei, iar 44,58 la sută în favoarea ei.

     

  • Scoţienii RESPING independenţa de Marea Britanie, potrivit datelor oficiale: 55,42% contra independenţei faţă de 44,58% în favoarea ei

    UPDATE 08:27 Alex Salmond îşi recunoaşte înfrângerea la referendumul pe tema independenţei Scoţiei

    Liderul separatiştilor scoţieni Alex Salmond şi-a recunoscut, vineri, înfrângerea la referendumul organizat joi în Scoţia, în cadrul căruia majoritatea populaţiei a votat împotriva independenţei de Marea Britanie

    UPDATE 08:24 Scoţienii resping independenţa de Marea Britanie

    Scoţienii au votat împotriva independenţei de Marea Britanie la referendumul organizat joi, potrivit cifrelor oficiale anunţate vineri şi citate de AFP.

    După numărarea voturilor din 31 dintre cele 32 de circumscripţii, 1.914.187 de persoane au votat împotriva independenţei, ceea ce reprezintă mai mult decât cele 1.852.828 de voturi necesare pentru a obţine o victorie în acest referendum, potrivit datelor oficiale anunţate de BBC.

    În procente, 55,42 la sută din populaţia Scoţiei a votat împotriva independenţei, iar 44,58 la sută în favoarea ei.

    UPDATE 07:40 BBC anticipează respingerea referendumului pentru independenţă din Scoţia

    După numărarea buletinelor din 26 ce circumscripţii, 54 la sută dintre alegători au votat împotriva independenţei, iar 46 la sută în favoarea acesteia.

    La ora locală 05.15 (07.15 ora României), împotriva independenţei votaseră peste 1.397.000 de persoane, iar în favoarea ei peste 1.176.000.

    Pentru a obţine victoria în acest referendum sunt necesare 1.852.828 de voturi.

    BBC anticipează că pe baza rezultatelor declarate până în prezent, referendumul va fi respins cu 55 la sută din voturi la 45 la sută.

    Această victorie va fi, în acest caz, cu trei puncte procentuale peste cea anticipată de ultimele sondaje de opinie.

    UPDATE 06:52 Independenţa Scoţiei, respinsă de 52 la sută din populaţie, potrivit rezultatelor parţiale

    Aceste rezultate au venit cu întârziere din cauza ratei de participare de peste 80 la sută în unele circumscripţii. 

    Din cele zece circumscripţii în care s-a efectuat numărătoare, opt au respins referendumul, în timp ce două s-au pronunţat în favoarea lui. 

    John Curtice, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Strathclyde, a declarat pentru BBC că “dovada că tabăra NU este pe cale să câştige sunt pe cale să apară”.

    “În acelaşi timp, începem să vedem un succes al respingerii referendumului care este departe de a fi atât de important precum se aşteptau ei atunci când a fost anunţat referendumul, în urmă cu 18 luni, sau în orice caz faţă de ceea ce estimau în urmă cu două luni”, a adăugat el.

    UPDATE 01:04 Aproximativ 54% dintre scoţieni se pronunţă împotriva independenţei – exit-poll

    Majoritatea scoţienilor au votat în favoarea rămânerii Scoţiei în cadrul Marii Britanii, anunţă un sondaj al YouGov realizat la ieşirea din secţiile de votare, relatează BBC.

    Aproximativ 54% dintre locuitorii Scoţiei au respins proclamarea independenţei faţă de Marea Britanie, în timp ce 46% s-au pronunţat pentru, anunţă YouGov.

    UPDATE 00:36 Birourile de vot s-au închis în Scoţia

    Birourile de vot s-au închis joi seara, la ora locală 22.00 (00.00, ora României) pentru referendumul privind independenţa Scoţiei, o consultare istorică al cărei rezultat va fi anunţat vineri dimineaţa şi care ar putea conduce la destrămarea Marii Britanii, relatează AFP.

    De la Glasgow la Edinburgh, aproape 80% din cei 4.285.323 de alegători înscrişi în liste, potrivit ultimelor estimări, s-au prezentat la urne pentru a răspunde la întrebarea: “Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?”, şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.

    Peste 600.000 de scoţieni au votat deja prin corespondenţă.

    “A fost o zi foarte încărcată”, a declarat pentru AFP Peter Macvean, un responsabil din cadrul unui birou de vot de la Edinburgh. “Oamenii erau foarte motivaţi”, a adăugat el.

    Cu o oră înainte de închiderea birourilor de vot, alegătorii continuau să vină pentru a-şi exprima opţiunea.

    Cele 2.600 de birouri de vot deschise într-un teritoriu care reprezintă o treime din suprafaţa Marii Britanii trebuie de-acum să înceapă numărarea voturilor.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut.

    Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.

    UPDATE 21:14 Exit-poll nedefinitiv: 51% dintre scoţieni se pronunţă împotriva independenţei

    Cincizeci şi unu la sută dintre alegătorii din Scoţia se pronunţă împotriva independenţei faţă de Marea Britanie, în timp ce tabăra secesionistă are o cotă de 49 la sută, conform unui sondaj de tip exit-poll nedefinitiv, prezentat de Reuters înainte de închiderea secţiilor de votare.

    UPDATE 17:40 Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil lui Edward Snowden

    Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil fostului consultant al NSA (Agenţia naţională de securitate din SUA), Edward Snowden, relatează site-ul ibtimes.co.uk.

    UPDATE 16:50 Scoţia ar putea stabili noi recorduri în ceea ce priveşte rata de participare la referendum – studiu

    Rata de participare la referendumul de joi privind independenţa Scoţiei ar urma să fie deosebit de mare, dar pentru a înregistra un record absolut ar trebui să depăşească cele 97,6 de procente înregistrate în Noua Zeelandă în 1946, potrivit unei analize a Universităţii Reading.

    Scoţia ar putea stabili noi recorduri în ceea ce priveşte rata de participare la referendum, se arată în analiza profesorului Alan Renwick, publicată pe blogul Departamentului de politică şi relaţii internaţionale al Universităţii Reading, care prezintă mai multe puncte de comparaţie.

    Cea mai mare prezenţă la un plebiscit organizat exclusiv în Scoţia a fost înregistrată la referendumul din 1979, cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene, când 63,6 la sută dintre alegători s-au prezentat la urne.

    La alegerile generale din Regatul Unit din 1950, au participat 80,9 la sută dintre scoţieni, aceasta fiind cea mai mare participare înregistrată în Scoţia.

    Cea mai mare rată de participare la un referendum din Regatul Unit a fost înregistrată în 1998, în Irlanda de Nord, când 81,1 la sută dintre alegători s-au prezentat la urne. Pe de altă parte, cea mai mare rată de participare la un vot din Regatul Unit, de 84 la sută, s-a înregistrat la alegerile generale din 1950.

    Recordul de participare la un referendum european după 1970 a fost stabilit în 2003, la votul privind aderarea Maltei la UE, când 90,9 la sută dintre cetăţeni s-au prezentat la urne.

    Cea mai mare participare la un referendum unde prezenţa nu este obligatorie a fost în 1995, la votul privind independenţa Quebecului, de 93,5 la sută.

    La alegerile din Nauru din 2013 au participat 96,9 la sută dintre electori, aceasta fiind cea mai mare prezenţă la un vot naţional într-o democraţie după anul 2000. La alegerile generale din Noua Zeelandă din 1946 au participat 97,6 la sută dintre alegători, aceasta fiind cea mai mare rată de participare la un vot naţional într-o democraţie după 1945.

    UPDATE 14:18 Ţările care şi-au proclamat independenţa faţă de britanici

    Scoţia, în cazul unei victorii a taberei care susţine independenţa în referendumul de joi, se va alătura unei lungi liste de state care s-au eliberat de britanici, relatează site-ul american Global Post, care prezintă o hartă cu toate statele care au făcut parte din Imperiu.

    Statele Unite, în 1776, şi Irlanda, în 1916, sunt primele care şi-au proclamat independenţa. Au urmat Egiptul (1922), Canada, Africa de Sud, Australia şi Noua Zeelandă (1931) şi Irakul (1932). Iordania (1946), India şi Pakistanul (1947), Myanmar şi Sri Lanka (1948) şi Malaysia şi Ghana (1949) au constituit următorul val de ţări care au devenit independente.

    Această mişcare de emancipare a continuat atât în Africa şi Orientul Mijlociu, dar şi în America Centrală şi Oceania în anii ’60-’70, iar Zimbabwe şi Vanatu (1980), Belize şi Antigua and Barbuda (1981), St Kitts and Nevis (1983) şi Brunei (1984) sunt ultimele state care au devenit independente în prima jumătate a anilor ’80.

    UPDATE 13:50 Vremea ar putea întârzia anunţarea rezultatelor referendumului din Scoţia

    Vremea ar putea determina întârzieri în anunţarea rezultatelor referendumului pe tema indepedenţei care are loc joi în Scoţia, deoarece există zone izolate de unde buletinele vor fi aduse cu elicoptere sau ambarcaţiuni, relatează BBC News Online.

    Scoţia are zone izolate, astfel încât vremea şi factorul geografic pot juca un rol important în calcularea rezultatelor referendumului.

    Buletinele de vot din insulele Argyll şi Bute, unde o treime din populaţie trăieşte în sate care au mai mult de 1.000 de locuitori, vor fi aduse cu elicopterele la centrul din Lochgilphead, unde se vor număra voturile. Alte zone se bazează pe transportul urnelor cu bărcile.

    Dar vremea nefavorabilă ar putea întârzia primirea buletinelor de vot pentru numărătoare şi, prin urmare, ar putea întârzia rezultatele finale.

    Şi rata de participare ar putea influenţa numărătoarea voturilor. Peste 4,2 milioane de persoane s-au înregistrat pentru a vota în cadrul acestui referendum, acesta fiind cel mai numeros electorat înregistrat vreodată în Scoţia.

    Ofiţerii care vor număra voturile au pus în funcţiune măsuri speciale pentru a reduce cozile de aşteptare de la cele 5.579 de secţii de votare.

    UPDATE 12:24 Personalităţi scoţiene care votează pro sau contra independenţei faţă de Marea Britanie

    Pro-independenţă

    • Liz Lochhead, poet şi dramaturg: Aproape fiecare scriitor sau artist contemporan, tânăr sau bătrân, pe care îl cunosc a declarat că va spune un mare DA la întrebarea Ar trebui ca Scoţia să fie o ţară independentă?…Există o dorinţă puternică spre autonomia politică şi culturală. O dorinţă de a creşte şi de a ne asuma responsabilitatea pentru noi înşine.

    • Irvine Welsh, scriitoare: Cred că Scoţia este în pragul unor lucruri minunate. Începe de fapt să se realizeze pe sine. Dezbaterea naţionalistă pare să fi devenit mult mai matură. Cele două ţări au ales drumuri diferite, deci independenţa pare inevitabilă.

    • Sean Connery, actor: Campania “DA” s-a concentrat pe o viziune pozitivă asupra Scoţiei. Are la bază tendinţa de includere, egalitate şi acea valoare democratică autentică potrivit căreia poporul Scoţiei este paznicul perfect al propriului viitor.

    Contra-independenţă

    • Alex Ferguson, fost manager în fotbal: Opt sute de mii de scoţieni lucrează, ca şi mine, în alte părţi ale Regatului Unit. Nu trăim într-o ţară străină; suntem doar într-o altă parte a familiei Marii Britanii. Scoţieni care trăiesc în afara Scoţiei dar înăuntrul Marii Britanii ar putea să nu primească dreptul la vot la acest referendum, dar avem o voce şi ne pasă foarte mult de ţara noastră.

    • Susan Boyle, cântăreaţă: Sunt o scoţiancă mândră şi independentă, pasionată de moştenirea şi de ţara mea. Dar nu sunt o naţionalistă.

    • Joanne K Rowling, scriitoare: Reticenţa mea în a fi de acord cu independenţa nu are nimic de-a face cu lipsa de încredere în oamenii remarcabili ai Scoţiei sau în realizările sale. Adevărul simplu este că Scoţia este supusă aceloraşi presiuni din secolul 21 ca şi restul lumii. Trebuie să participe la aceeaşi competiţie a pieţelor globale, să se apere de aceleaşi ameninţări şi să navigheze prin ceea ce pare în continuare o recuperare economică fragilă.

    UPDATE 09:00 Birourile de vot s-au deschis

    De la Glasgow la Edinburgh, alegătorii vor trebui să răspundă la întrebarea: “Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?”, şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.

    În total, 4,29 de milioane de alegători – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă – sunt chemaţi la urne, în timp ce se aşteaptă o participare masivă, de 80 la sută.

    Într-un birou de vot din Edinburgh, Peter Macvean, unul dintre responsabilii de procesul de vot, anticipează chiar o rată de participare de 90 la sută.

    “Este o zi foarte specială, aşa ceva se întâmplă o dată în viaţă”, a declarat el, în timp ce îşi făceau apariţia primii alegători.

    Secţiile de votare se vor închide joi seara, la ora 22.00 (24.00 ora României), iar rezultatele vor fi anunţate vineri dimineaţa.

    După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii, o treime din suprafaţa sa şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut. Prin urmare, o minoritate va decide viitorul entităţii formate din Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

    Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.

    07:40 Scoţia decide joi dacă va deveni sau nu independentă

    Cele 2.600 de birouri de vot scoţiene îşi deschid uşile la ora locală 07.00 (09.00 ora României) şi se închid la 22.00 (24.00 ora României). Primele rezultate sunt aşteptate vineri dimineaţă.

    Cei 4,29 milioane de alegători – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă – sunt chemaţi la urne şi este aşteptată o participare masivă, de ordinul a 80 la sută din populaţie.

    Nimeni nu vrea să rămână tăcut atunci când este în joc viitorul Scoţiei şi scrutinul se anunţă strâns.

    După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Această independenţă, “să o facem!”, a declarat liderul separatiştilor, premierul scoţian Alex Salmond, într-o scrisoare solemnă publicată de presă miercuri.

    “Este o ocazie unică în viaţă, să o prindem cu amândouă mâinile”, a insistat el, în strigăte de “Da, putem” ale unei mulţimi entuziasmate în timpul unui miting la Perth, în cursul serii.

    “Dacă aveţi cea mai mică îndoială, nu o transformaţi în vot pentru da”, a replicat liderul campaniei de respingere a referendumului, fostul ministru britanic de finanţe Alistair Darling, la Glasgow.

    “Să ameninţi scoţienii cu sfârşitul lumii nu serveşte la nimic”, apreciază Ali Durrani, student la drept pakistanez la Edinburgh, care ar putea participa la vot ca toţi rezidenţii de origine străină din Scoţia. “Pakistanul, atunci când şi-a obţinut independenţa în 1947, nu avea nimic: nici serviciu public, nici armată. Să lăsăm o şansă independenţei”.

    Londra a promis să lanseze procesul de delegare a mai multor competenţe în domeniile bugetar şi social către Edinburgh, care dispune de propriul Parlament şi de un Guven regional din 1999, încă din ziua următoare votului, în cazul respingerii referendumului.

    Dacă Scoţia alege independenţa, va fi sfârşitul unei alianţe ce datează din 1707. Aceasta ar putea marca şi soarta premierului britanic David Cameron, care a calificat miercuri drept “tragedie” scenariul unei sciziuni.

    În schimb, Alex Salmond ar urma să iasă învingător din scrutin indiferent de rezultatul acestuia. În cazul în care câştigă tabăra care susţine aprobarea referendumuui, el se va putea erija în erou al indepedenţei. Dacă nu, va obţine o autonomie sporită.

    În ceea priveşte Scoţia, “indiferent dacă va fi da sau nu, (ea) nu va mai fi niciodată la fel”, anticipează cotidianul scoţian The Herald.

    ANALIZĂ: Consecinţele economice şi politice ale unei independenţe a Scoţiei

    Numeroase întrebări de ordin economic, politic şi diplomatic despre viitorul unei eventuale Scoţii independente au apărut înaintea referendumului de joi, în timp ce sondajele de opinie anticipează un scor strâns între susţinătorii şi opozanţii independenţei.

    Într-o primă fază, un vot în favoarea independenţei nu se va materializa în schimbări spectaculoase, dar va marca începerea unor negocieri complexe de dobândire a independenţei efective a regiunii nordice a Marii Britanii, fixată pentru 24 martie 2016 de către Partidul Naţional Scoţian (SNP) al lui Salmond.

    Între timp, problemele legate de economie sunt cele care stârnesc cele mai multe comentarii.Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

    ANALIZĂ: Referendum istoric pe tema independenţei Scoţiei

    Scoţienii au ocazia istorică, joi, să-şi recapete independenţa pierdută acum trei secole, printr-un referendum ce ar putea provoca o formidabilă undă de şoc, o victorie a susţinătorilor independenţei putând conduce la destrămarea Marii Britanii şi încurajarea naţionaliştilor în Europa.

    Miza este considerabilă. Suspansul copleşitor. Mobilizarea extremă.

    La sfârşitul campaniei, sondajele mizează pe rezultate foarte strânse. După ce a dominat timp de doi ani, tabăra unioniştilor este urmată îndeaproape de susţinătorii independenţei, înregistrând un avans mediu de două puncte procentuale, situat în interiorul marjei de eroare.

    Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

    CRONOLOGIE: Lungul drum pe care Scoţia l-a parcurs până la referendumul asupra independenţei

    Scoţia şi-ar putea redobândi independenţa pe care a pierdut-o în urmă cu trei secole, în urma referendumului de joi, relatează AFP, care prezintă 12 date ce pot permite înţelegerea drumului pe care Scoţia l-a parcurs către acest scrutin.

    – 2 noiembrie 1967: ascensiunea spectaculoasă a formaţiunii separatiste Scottish National Party (SNP), până atunci marginală, într-un scrutin parţial la Hamilton, propulsează problema independenţei scoţiene pe scena naţională.

    – 1 martie 1979: eşecul unui referendum cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene. O proporţie de 51,6 la sută dintre scoţieni a votat “pentru”, dar această tabără reprezenta doar 32,9% din alegătorii înscrişi, sub pragul prevăzut de 40%.

    Continuarea cronologiei

  • Primul test clinic al unui vaccin împotriva Ebola nu a provocat reacţii adverse până în prezent

    Acest vaccin, dezvoltat de către laboratorul britanic GlaxoSmithKline de mai mulţi ani, împreună cu Institutele Naţionale americane pentru Sănătate (NIH), şi care a dat rezultate foarte bune pe maimuţe, face obiectul unui studiu clinic asupra a zece persoane, de la 2 septembrie.

    “Până în prezent nu există niciun semn” care să indice reacţii grave, a declarat doctorul Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) în Comisia pentru Alocaţii Bugetare a Senatului.

    Alţi zece voluntari vor primi vaccinul în zilele următoare, a adăugat el. În total, zece persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani şi sănătoase participă la acest test clinic efectuat la sediul NIH, în apropiere de capitala americană Washington.

    Rezultatele complete ale acestui test urmează să fie disponibile la sfârşitul anului.

    În paralel, o echipă de cercetători de la Oxford, în Marea Britanie, va efectua un test clinic al aceluiaşi vaccin pe 60 de voluntari sănătoşi.

    Cercetătorii vor fi astfel în măsură să stabilească dacă acest vaccin, care nu conţine material genetic al virusului Ebola, poate declanşa o reacţie a sistemului imunitar cu scopul de a produce suficienţi anticorpi, permiţând protejarea faţă de acest agent patogen a cărui rată a mortalităţii depăşeşte 50%.

    Dacă, după testele în curs sau viitoare, “vaccinul pare sigur, el ar putea să fie disponibil încă din noiembrie în vederea unei utilizări prioritare asupra profesioniştilor în domeniul sănătăţii”, a anunţat recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la finalul unei reuniuni, la Geneva, a aproape 200 de experţi.

    De la începutul anului, epidemia s-a soldat cu 2.461 de morţi din 4.985 de cazuri, mai ales în ţări din Africa de Vest, potrivit ultimului bilanţ OMS.