Tag: joc

  • Un absolvent de automatică a ajuns să facă un milion de dolari pe an din joacă

    “Am făcut facultatea de automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult m-am jucat, eram toată ziua în internet cafe-uri. Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare”, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria în care a devenit antreprenor. Dragoş Hâncu este principalul partener român al Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment american.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat (recrutat de Mihai Pohonţu, actualul vicepreşedinte al Disney Interactive), care a devenit din 2006 Electronic Arts şi de unde a plecat abia în ianuarie 2013. „În EA am avut o carieră ascendentă, am cunoscut foarte mulţi oameni şi am făcut proiecte foarte importante pentru firmă” – împreună cu un coleg din EA, Dragoş Hâncu a stat câteva luni în Canada cu scopul de a se pregăti pentru producţia jocului FIFA pentru telefoane. „FIFA era un joc pentru consolă, iar faptul că am adus producţia în România a fost esenţial pentru existenţa studioului de aici”, spune Hâncu.

    Era head of deployment la EA în 2009, coordonând 200 de oameni care făceau parte din patru echipe diferite, plus echipa din India, când compania a suferit un reset, „o perioadă tulbure”, care a trecut când studioul a început să producă FIFA; a fost apoi development director pentru FIFA 13 şi 14, ocupându-se în paralel şi de angajări. „Mie nu îmi place fotbalul, nu îmi place FIFA şi de aceea nu a fost o potrivire excelentă, dar tot ce am învăţat acolo – management, organizare, strategie – mi-a plăcut şi mi-a folosit enorm.”

    La sfârşitul lui 2012, „nu îmi mai găseam locul”, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu nu o să mă mai apuc niciodată„, povesteşte Hâncu.

    I-a fost clar de la început că nu va lăsa să se întâmple cu firma sa ce se întâmplă în cele mai multe start-up-uri din IT: trei băieţi într-un garaj care se apucă entuziast de un proiect şi realizează după câteva luni că nu au resurse, bani, timp şi închid prăvălia. Cu bonusul de exit de la EA („consistent”) şi cu câteva idei bune a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori. Acum are 29 de angajaţi şi în anul care a trecut au făcut zece proiecte: „Modelul nostru de business urmează câţiva paşi simpli: Disney (deoarece lucrăm aproape exclusiv pentru ei) ne dă un joc, de obicei dezvoltat pe IOS, iar noi trebuie să îl portăm pe alte platforme de la smart TV la telefoane şi PC”. Însă modelul este pe cale să se schimbe, precizează Hâncu: „Deocamdată suntem o fabrică de deployment, dar suntem în curs de organizare a propriei divizii de dezvoltare şi căutăm programatori buni cu care să începem să prototipăm 3-4 idei bune pe care le avem”.

    Vrea să înceapă cu un joc şi cu o aplicaţie, iar ulterior să scoată din sertar proiectele de joc de artă: „Am decis că financiar ne susţinem din partea de deployment şi că putem începe să producem un joc de artă – jocul de artă îţi creează prin imagine, grafică, muzică, problematică o stare emoţională. Simt nevoia să dezvoltăm un asemenea joc deoarece jocurile au devenit simpliste şi agresive, plus pentru că trăim într-o epocă a vitezei în care jucătorul vrea reward instant şi toată lumea s-a dus în zona asta”.

    Pe lângă divizia de producţie proprie şi partea de deployment (core businessul Amber), Dragoş Hâncu are în plan să deschidă şi o divizie de automatic testing.

    „Costurile mari cu oamenii (avem salarii mult peste media pieţei) şi cu echipamentele au fost prioritare în primul an şi de aceea nu am avut profit; oricum nu profitul este important acum, ci să reuşim să creştem cu 60% în termen de cifră de afaceri în acest an.” Ca număr de angajaţi, nu vrea să treacă de 80-100, iar pentru acest an are în plan angajarea a aproximativ 40 de persoane: „Angajările se fac foarte greu pentru că eu caut oameni foarte buni, pe care trebuie să îi conving, să îi curtez, e destul de greu”.

    Însă calitatea oamenilor şi implicit a muncii lor sunt esenţiale: „Piaţa nu mai are relevanţă geografică; sunt mulţi developeri în România, mai mici sau mai mari, dar sunt enorm de mulţi în China sau în State şi cu toţii ne luptăm pentru o singură piaţă, cea globală”. Deocamdată, Dragoş Hâncu preferă să se joace singur la managementul Amber şi spune că nu ar vinde un procent decât dacă ar ajunge într-o situaţie dificilă sau într-un impas de creştere. Deocamdată, lucrurile se întâmplă aproape exact cum le-a plănuit.

  • Noua lege a salubrizării: 2.000 de firme colectoare de ambalaje se plâng că sunt scoase din joc

     Un act normativ care modifică actuala lege a salubrizării localităţilor se află pe masa preşedintelui Traian Băsescu, pentru a fi promulgat. Prin el se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiat contract de salubrizare cu municipalităţile. Astfel, se creează un monopol prin care mii de firme colectoare de ambalaje pentru reciclare sunt scoase din joc, în favoarea firmelor de salubritate, pe o piaţă care valorează un miliard de euro, iar reciclarea deşeurilor de către populaţie este descurajată, susţin reprezentanţi ai industriei colectoare de deşeuri şi ONG-uri de mediu, scrie publicaţia Gândul.

    Modificarea legii 101/2006 privind salubrizarea localităţilor a fost adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii februarie şi se află acum pe masa preşedintelui Traian Băsescu, care are posibilitatea să o promulge sau să o retrimită în Parlament pentru dezbatere. Prin această nouă lege, se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiate contracte de salubrizare cu municipalităţile. Joi, aproximativ 200 de reprezentanţi ai industriei colectoare şi reciclatoare au protestat în Piaţa Constituţiei, cerând ca noua lege să nu fie aprobată, pentru că îi lasă fără obiectul muncii şi instituie monopol în activitatea de salubrizare a fiecărei localităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorul jocului “Candy Crush” vrea să atragă 500 milioane de dolari prin listarea la New York

     King, înregistrată la Dublin, nu precizează în documentaţia preliminară pentru oferta publică iniţială numărul de acţiuni care urmează să fie flotate, nici banda indicativă de preţ, notează New York Times. Suma de 500 milioane de dolari a fost utilizată pentru calculul comisionului de înregistrare a dosarului.

    Candy Crush este cel mai popular joc al companiei, având în medie 93 milioane de utilizatori pe zi.

    Compania a precizat că a înregistrat anul trecut un profit de 568 milioane de dolari şi venituri de 1,8 miliarde de dolari.

    Intermediarii principali ai listării sunt băncile de investiţii JPMorgan Chase, Credit Suisse şi Bank of America Merrill Lynch.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.

  • Primar din Buzău: Îşi bat joc de noi firmele care fac deszăpezirea, nu răspund la telefon

     Primarul din Brădeanu, Nistor Ştefan, a declarat că toate satele care aparţin comunei sunt izolate, întrucât firma care trebuia să deszăpezească drumurile nu a făcut acest lucru.

    “Noi local am rezolvat. Oamenii care au putut şi-au deszăpezit în curţi, noi am intervenit, însă mai trebuie deszăpezite drumurile. Degeaba avem noi grijă şi sunt oamenii de la Consiliul Judeţean care ne ajută, dacă cei care se ocupă de deszăpezirea drumurilor îşi bat joc de noi”, a spus primarul.

    El a precizat că sună de două-trei zile la reprezentanţii firmei care ar trebui să se ocupe de deszăpezirea drumurilor judeţene, însă aceştia nu i-au răspuns niciodată.

    “Cei de la firmele de deszăpezire nu mi-au răspuns niciodată, de două-trei zile îi sun”, a menţionat primarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un joc online a produs aproape un miliard de euro anul trecut

    Jocul, lansat iniţial în Coreea de Sud in 2007, a fost conceput având la bază platforma unui alt joc de mare succes, CounterStrike. Creatorii CrossFire au adăugat hărţi, arme şi o serie de noi caractere, însă au păstrat sistemul intern de joc.

    CrossFire este un joc din categoria numită “pay-to-win”, ceea ce înseamnă că, deşi jocul poate fi accesat gratuit, jucătorii au opţiunea de a plăti pentru arme mai bune, armuri mai solide şi altele. Cu toate că sistemul de joc multiplayer este unul cu probleme, CrossFire a reuşit totuşi să depăşească încasările obţinute de mai cunoscutul League of Legends.

    Următoarele jocuri, după încasările obţinute anul trecut, sunt League of Legends, cu 624 milioane dolari, Dungeon Fighter Online şi World of Tanks.

  • O companie din România, printre dezvoltatorii de jocuri de urmărit în 2014 în App Store

     “Duolingo (Statele Unite), Simogo (Suedia), Frogmind (Marea Britanie), Plain Vanilla Corp (Islanda), Atypical Games (România), Lemonista (China), BASE (Japonia) şi Savage Interactive (Australia) s-au impus ca dezvoltatori de urmărit în 2014”, se arată într-un comunicat publicat de Apple.

    Atypical Games are sediul în oraşul Mountain View, California (SUA), şi este deţinută de Revo Solutions SRL Bucureşti, o firmă înfiinţată în anul 2007 şi contolată de Andrei George Lopată – 75% şi Cristina Isabela Lopată – 25%.

    Potrivit lui Andrei Lopată, care ocupă şi poziţia de director general al Revo Solutions, afacerile Atypical Games au atins 2,4 milioane de dolari în 2013, iar profitul net s-a ridicat la 510.000 dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariul 4G – un joc cu mize multiple şi cu semne de întrebare

    S-AR PUTEA, PENTRU CĂ ÎN STATELE UNITE 4G ŞI VITEZELE SPORITE DE TRANSFER AL DATELOR SE CUANTIFICĂ ÎN VENITURI PE ABONAT DE CIRCA 70 DE DOLARI PE LUNĂ, cu peste 30 de dolari mai mult decât izbutesc să obţină companiile din Europa. Reversul medaliei este că americanii au cheltuit sume cu 74% mai mari în 2012 pentru investiţii faţă de 2007, în timp ce investiţiile europenilor s-au diminuat cu trei procente în aceeaşi perioadă. Iar evoluţia investiţiilor  se regăseşte în vitezele de transfer, mai mari în SUA, în medie, cu 75% decât în Europa, motiv pentru care americanii consumă de două ori mai multe date decât europenii.

    PE DE ALTĂ PARTE, TREBUIE SPUS CĂ VIITORUL VA FI, fără tăgadă, al vitezei, al datelor şi al telefoanelor inteligente. Aceeaşi GSMA estima la finele lunii noiembrie că până în 2017 numărul conexiunilor 4G active va depăşi un miliard, de la cele 176 de milioane în prezent. Conexiunile 4G sunt disponibile în prezent pentru 90% dintre americani, pentru 47% dintre europeni şi pentru 10% dintre asiatici, iar până în 2017 în jur de 500 de operatori din 128 de ţări vor oferi servicii 4G.

    Creşterea numărului de clienţi va fi posibilă atât prin apariţia de dispozitive cu capabilităţi 4G la preţuri accesibile, cât şi prin introducerea de tarife adaptate, crede Hyunmi Yang, chief strategy officer la GSMA. Iar cantitatea de date consumată de clienţi va creşte; un raport al GSMA arată că userii 4G deja ajung la circa 1,5 GB lunar, aproape dublu faţă de restul.

    IN PREZENT EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE ACORDARE A LICENŢELOR 4G, sume considerabile fiind licitate; în Austria autorităţile au încasat 2,01 miliarde de euro la sfârşitul lunii octombrie, în Olanda licitaţiile au însemnat 3,8 miliarde de euro, în Germania 4,4 miliarde de euro, în Franţa 3,6 miliarde de euro, iar în Marea Britanie 2,8 miliarde de euro.

    NUMELE MARI PUSE ÎN JOC, alături de cele deloc considerabile necesare investiţiilor în tehnologie, fac din 4G un soi de joc cu mize multiple şi cu ceva semne de întrebare. Recent şeful celei mai mari reţele de telefonie mobilă din Coreea de Sud îi punea în gardă pe omologii săi europeni asupra faptului că 4G ar putea fi ceva mai puţin decât Eldorado-ul sperat. „Colegii europeni se plâng că explozia traficului de date nu s-a întâmplat în cazul lor.

    Pe de altă parte, la noi cererea şi consumul de date sunt fără precedent, dar problema este că oamenii nu sunt dispuşi să plătească suficient. Aşa că avem o problemă fundamentală: vom putea câştiga bani din asta?„, spune Suk-Chae Lee, şeful KT Corp. „LTE este o binecuvântare pentru oameni, dar se poate dovedi un blestem pentru operatori!„

    Nu este singura problemă legată de extinderea serviciilor 4G. Organizaţia Wireless Intelligence estima recent că în 2015 vor exista circa 200 de reţele LTE în peste 70 de ţări ale lumii, ceea ce, apreciază analiştii, s-ar putea transforma într-un coşmar pentru fabricanţii de telefoane şi de dispozitive mobile. Aceştia ar putea întâmpina dificultăţi tehnice în acoperirea tuturor frecvenţelor 4G locale, iar apariţia unui dispozitiv „mondial„, compatibil cu toate frecveţele şi standardele folosite, este, în opinia analistului Joss Gillet, puţin probabilă.

  • Jocul care a înnebunit posesorii de iPhone. Are cea mai rapidă ascensiune în 2013

    Reprezentanţii companiei Apple susţin că a fost un număr record de înregistrări. Aceştia spun că cel mai rapid joc de anul trecut a ajuns la un milion de utilizatori în nouă zile.

    QuizUp este un joc gratuit pentru IOS care oferă aproximativ 150.000 de întrebări de cultură generală la care utilizatorii trebuie să răspundă contra timp.
    Un aspect interesant al acestui joc este că utilizatorii pot concura între ei şi se pot înscrie într-un clasament QuizUp. Această competiţie se desfăşoară în timp real.

    QuizUp este cel mai atractiv joc gratuit lansat de Apple în acest an.