BusinessMagazin

Tag: impozit

  • Întrebarea crucială pentru dealerii auto din România: există viaţă după programul Rabla?

    POVESTEA PROGRAMULUI RABLA NU A ÎNCEPUT ÎN 2005, atunci când a avut loc prima ediţie, ci la sfârşitul anilor ‘90, atunci când piaţa auto locală era dominată de Dacia, iar în România se vindeau anual mai puţin de 10.000 de maşini de import.

    „Ideea a pornit de la Ford – să dăm 1.000 de dolari discount pentru orice maşină veche pe care o aducea clientul în curtea importatorului; suma era mare ca procent la o maşină de 13.000 de mărci. Ideea era bună, dar ce făceam cu maşinile? Statul ar fi trebuit să preia măcar din punct de vedere logistic rablele sau să scutească de la plata TVA maşinile noi„, îşi aminteşte Viorel Niculescu, cel care a condus până în 2005 Romcar, importatorul Ford de la acea vreme.

    El a devenit, alături de Constantin Stroe, directorul general de atunci al producătorului local Dacia, un promotor al acestui sistem promovat sub numele de primă de casare. Ideea demarării programului a prins contur abia după anul 2000, dar bani pentru demararea sa s-au găsit doar după ce Călin Popescu-Tăriceanu a devenit premier, el anterior fiind inclusiv preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În 2005, primul an când s-a desfăşurat programul, acesta a înregistrat o rată de succes de aproape 100%, la fel ca şi în 2006 şi în 2007.

    Anul 2014 va fi ultimul al programului Rabla pe piaţa locală, în condiţiile în care acesta a pierdut mult din eficienţă în ultimii ani, în timp ce vechimea parcului auto naţional a continuat să crească, potrivit membrilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Susţinem derularea unui program Rabla şi în 2014, dar dorim să fie ultimul an în care să se mai desfăşoare. Pentru a avea efect, programul trebuie să înceapă de la mijlocul lunii februarie şi nu în iunie, cum s-a întâmplat în acest an.

     

    De asemenea, suntem de acord cu prima de casare de 1.500 de euro şi cu un volum similar de tichete cu cel din 2013, de 20.000 de vouchere„, a spus Ernest Popovici, preşedintele APIA. Din 2005 şi până în acest an, prin program s-au casat aproape 470.000 de maşini vechi şi s-au vândut 216.000 de maşini noi.

    Anunţul cu privire la oprirea programului de casare vine în contextul în care anul acesta piaţa a continuat declinul cu aproape 10% comparativ cu anul trecut, 2013 fiind cel de-al şaselea an consecutiv când piaţa înregistrează o scădere. „De ce susţinem programul Rabla şi în 2014? Deoarece, în ciuda semnalelor macroeconomice pozitive, nu se identifică niciun progres anul viitor în ceea ce priveşte creşterea consumului sau a puterii de cumpărare.

    Continuarea programului şi anul viitor va susţine industria şi va ajuta la compensarea stagnării puterii de cumpărare„, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele APIA şi care mai deţine şi funcţia de director general al Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală.

  • Guvernul nu va mai impozita venituri din jocuri de noroc, pe motiv că nu poate afla cât se câştigă

    Modificarea va fi operată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, conform proiectului obţinut de MEDIAFAX.

    În prezent, veniturile obţinute de persoanele fizice din jocuri de noroc sunt considerate venituri impozabile şi cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, iar Codul Fiscal nu cuprinde reglementări care să excludă din sfera impozabilă veniturile realizate de persoanele fizice ca urmare a participării la anumite tipuri de jocuri de noroc.

    Cu argumentul “dificultăţilor întâmpinate” în aplicarea reglementărilor actuale referitoare la determinarea câştigului obţinut de fiecare participant persoană fizică la anumite tipuri de jocuri de noroc, Guvernul se pregăteşte să elimine din sfera impozabilă a veniturilor realizate din jocuri de noroc de tipul slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, precum şi jocurile specifice cazinourilor şi cluburilor de poker.

    “Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a identificat o serie de neajunsuri în aplicarea prevederilor fiscale în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice ca urmare a participării la anumite tipuri de jocuri de noroc. Astfel, s-a constatat că este dificilă determinarea venitului obţinut de participant, de la acelaşi plătitor sau organizator de jocuri de noroc, pentru anumite tipuri de joc: slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocurile specifice cazinourilor şi cluburilor de poker. Având în vedere dificultăţile întâmpinate în aplicarea reglementărilor actuale, se propune eliminarea din sfera impozabilă a veniturilor realizate din tipurile de jocuri mai sus menţionate”, se arată în proiectul de ordonanţă.

    În document se arată că propunerea privind neimpozitarea veniturilor realizate din participarea la anumite tipuri de jocuri de noroc va fi aplicabilă şi în cazul celor realizate din jocuri de noroc on-line ce vor fi licenţiate în România în perioada următoare, cu asigurarea că, până la acest moment, statul român nu a eliberat nicio licenţă sau autorizaţie de funcţionare pentru niciun organizator de jocuri de noroc on-line.

    Conform documentului, “eventualele” reduceri ale veniturilor bugetare rezultate din neimpozitarea acestor venituri urmează să fie compensate cu încasările “provenite din modificarea taxelor” prevăzute de legislaţia în materie pentru desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc, “legislaţie ce urmează a fi aplicată odată cu intrarea in vigoare a acestei ordonanţe”.

    În aceste condiţii, impactul financiar asupra bugetului de stat estimat ca urmare a aplicării acestei modificări este estimat ca pozitiv, cu un plus de 34,2 milioane lei.

    Documentul obţinut de MEDIAFAX include şi exemple de situaţii în care autorităţile au constatat că există “dificultăţi în aplicarea prevederilor fiscale”, respectiv în determinarea câştigului la nivelul fiecărui participant şi, implicit, a impozitului aferent.

    Astfel, o primă situaţie întâlnită în practică se referă la jocurile de tip slot-machine, iar argumentul Guvernului este că, prin natura sa, jocul de tip slot-machine presupune o activitate de scurtă durată, repetată chiar de mai multe ori pe zi, de multe ori concomitent la mai multe aparate ori în mai multe locaţii, cu diverse câştiguri, astfel încât jucătorului nu i se poate determina câştigul.

    În ceea ce priveşte jocul de videoloterie (Video Lotery Terminal -VLT), este avută în vedere eliminarea din sfera impozabilă a câştigurilor de la acest tip de joc cu justificarea că menţinerea acestui impozit generează o situaţie de concurenţă neloială între organizatorii de jocuri tip slot-machine şi loteria naţională care operează jocul de videoloterie (VLT).

    În ceea ce priveşte pariurile în cotă fixă, este explicat de asemenea că menţinerea acestui impozit generează o situaţie de concurenţă neloială între organizatorii de jocuri tradiţionali (land base) şi cei care vor opera pariuri în cotă fixă on-line.

    Aceleaşi dificultăţi în determinarea câştigurilor realizate de participanţii la tipurile de jocuri menţionate anterior sunt invocate ca fiind identificate şi în cazul celor obţinute de persoanele fizice din jocurile de noroc caracteristice activităţii cazinourilor, precum şi celor caracteristice activităţii cluburilor de poker.

  • Doar 12% dintre firmele care au obţinut profit în 2011 au optat pentru direcţionarea a 20% din impozitul pe profit

    Cheltuiala cu sponsorizarea nu este deductibilă dar poate genera un credit fiscal, care reduce impozitul de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite, dacă această sumă este mai mică decât: 0,3% din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit de plată.

    Conform datelor centralizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), doar 12% dintre firmele care au obţinut profit în 2011 au optat pentru direcţionarea a 20% din impozitul pe profit către organizaţiile neguvernamentale.

    ONG-urile au primit 463,7 milioane de lei (103,59 mil. euro) în 2011, potrivit ANAF. Totuşi, entităţile neguvernamentale ar fi putut încasa circa 440 de milioane de euro, dacă toate companiile din România, care au avut câştiguri brute de 58,1 miliarde de lei (12,98 mld. euro) în 2011, ar fi decis să le acorde 20% din impoziul pe profit, după un calcul efectuat de situl de ştiri altreileasector.ro.

    Miruna Enache, Tax Partner la EY România consideră că ’’Facilitatea fiscală acordată prin mecanismul de credit fiscal permite practic sponsorului să plătească efectiv suma respectivă nu în contul impozitului pe profit, ci către o organizaţie non-profit. Pentru a fi inclus în calculul impozitul pe profit de pe anul respectiv, contractul de sponsorizare trebuie încheiat înainte de sfârsitul anului calendaristic iar plata trebuie de asemenea efectuată până la finele anului.’’

    Pentru a facilita întelegerea procedurilor legale, EY, a întocmit un exemplu simplificat:

    O societate are un profit impozabil de 100.000 euro la sfârşitul anului 2013 şi o cifră de afaceri de 1,5 milioane euro. Impozitul pe profit de plată se ridică la 16.000 euro (cu plata finală urmând a se efectua în 2013). Dacă societatea are cheltuieli de sponsorizare de până la 3.200 euro în 2013 (care nu au impact asupra profiturilor impozabile ale societăţii), impozitul ar putea fi redus la 12.800 euro. Astfel, societatea sponsorizează cu până la 3.200 euro pe durata anului fără un impact advers asupra fluxului de numerar sau alte costuri suplimentare.

  • Investitori: Impozitul pe construcţii speciale va afecta şi plătitorul direct şi consumatorul final

     “FIC atrage atenţia asupra efectelor negative generate de unele măsuri fiscale anunţate de oficialii Ministerului Finaţelor Publice în ceea ce priveşte introducerea unui impozit asupra construcţiilor speciale din sectoarele energie, telecomunicaţii, utilităţi, transport şi infrastructură, dar şi din restul sectoarelor care deţin astfel de construcţii speciale. Suntem îngrijoraţi în special deoarece nu am fost consultaţi şi deoarece nu a fost prezentatată o analiză de impact a consecinţelor acestui impozit, care va afecta nu numai plătitorul direct, dar se va răsfrange indirect, prin preţ, şi asupra consumatorului final al produselor industriilor menţionate”, se arată într-un comunicat al FIC.

    Membrii Consiliului semnalează că lipsa de consultare în ceea ce priveşte adoptarea unor noi taxe va conduce în mod cert la menţinerea opiniei conform căreia mediul fiscal românesc este dominat de o lipsă acută de predictibilitate atât de necesară proceselor de planificare investiţională pe termen mediu şi lung, generând mai departe o reconsiderare a poziţiei pe piaţa autohtonă din partea investitorilor, în sensul redirecţionării investiţiilor prezente şi viitoare în jurisdicţii care oferă o anumită stabilitate fiscală, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone România: Impozitul pe contrucţiile speciale va afecta negativ capacitatea de a investi

    “Ştim că există discuţii despre un nou posibil impozit pe construcţiile speciale. Avem încredere că autorităţile vor acţiona pentru a asigura predictabilitatea mediului de afaceri. În urma licitaţiei de anul trecut, operatorii mobili au contribut cu 700 de milioane de euro la bugetul de stat. De asemenea, taxele de utilizare a spectrului pe care le vom plăti începând de anul viitor sunt cu 40% mai mari decat cele anterioare licitaţiei. O nouă taxare va avea cu siguranţă un impact negativ asupra capacităţii noastre de a investi pe termen lung”, au declarat reprezentanţii Vodafone România la solicitarea MEDIAFAX.

    Vodafone România este al doilea operator local de telefonie mobilă. În 2012, afacerile companiei au urcat cu 1,7%, la 3,46 miliarde de lei, iar profitul net a atins 502,2 milioane de lei, de la 425,5 milioane de lei. în 2011.

    Reprezentanţii Orange România, liderul pieţei de telefonie mobilă, au afirmat că adoptarea actului normativ privind impozitul pe construcţiile speciale va avea un efect negativ asupra operatorilor de telecom, cu impact direct în profitabilitate şi, implicit, în valoa investiţiilor planificate pentru 2014.

    “Consideram că proiectul de ordonanţă de urgenţă nu respectă principiul predictibilităţii şi stabilitatii fiscale, cu atât mai mult cu cât nu au existat nici consultări publice pe marginea acestui proiect de de act normativ”, au spus vineri reprezentanţii operatorului.

    Şi reprezentanţii Romtelecom şi Cosmote România au criticat intenţia Guvernului privind aplicarea unui impozit de 1,5% pe contrucţiile speciale şi au afirmat că România are nevoie de investiţii în infrastructura telecom, nu de taxe suplimentare, care sunt în contradicţie dezvoltarea societăţii informaţionale.

    Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, companiile vor plăti un impozit pe construcţii speciale de 1,5% din valoarea construcţiei.

     

  • Guvernul bulgar nu va renunţa la cota unică

    Guvernul vrea să crească pensiile cu 3% de la 1 iulie, iar salariul minim va creşte de la 310 la 340 de leva (174 de euro). De asemenea, impozitul pe dobânzile la depozite va fi redus de la 10% la 8%, aceasta fiind deocamdată singura măsură de relaxare fiscală care se anunţă pentru 2014.

    Kornelia Ninova, deputat socialist, a explicat că formaţiunea nu-şi poate îndeplini promisiunea electorală de a renunţa la cota unică de impozitare de 10% în favoarea unui impozit progresiv, fiindcă nu există suficientă susţinere parlamentară.

    Cota unică de impozitare de 10%, cea mai mică din Europa, a fost introdusă în Bulgaria în 2008, înlocuind vechiul sistem progresiv cu trepte între 20% şi 24%.

    În campania electorală din acest an, socialiştii au promis înlocuirea cotei unice printr-un impozit progresiv cu trei trepte – zero pentru săraci, 10% impozit pentru bulgarii cu venituri medii şi unul mai mare pentru cei bogaţi, “deşi nu 70% ca în Franţa”, după cum spunea în februarie purtătorul de cuvânt al Partidului Socialist, citat de Novinite.

    Una dintre raţiunile revenirii la impozitul progresiv a fost împărţirea mai echitabilă a poverii crizei, cealaltă a fost legată de faptul că introducerea cotei unice nu a reuşit să diminueze economia subterană.

  • Autogolul austerităţii: Hollande contra Ibrahimovic

    Cluburile de fotbal, aflate sub presiune financiară, se plâng că impozitul îi va face pe jucătorii buni să plece la cluburi concurente din străinătate, iar fotbalul francez va decădea, astfel încât au anunţat că intră în grevă în ultima săptămână din noiembrie. Cluburile cer ca impozitul să fie aplicat numai pentru contractele viitoare ale jucătorilor, nu şi pentru cele deja existente.

    Cel mai afectat va fi Paris Saint-Germain, cu 21 de salarii peste 1 mil. euro, inclusiv cel al lui Zlatan Ibrahimovic, cel mai bine plătit jucător din campionat (14 mil. euro). Sondajele de opinie afirmă că 85% dintre francezi aprobă ca impozitul de 75% să fie aplicat şi cluburilor de fotbal.

  • Guvernul introduce impozit pentru proprietăţi exceptate în prezent, precum parcări şi piscine

     Noul impozit va fi aplicat doar acelor persoane sau firme care deţin în proprietate astfel de construcţii, nu şi persoanelor fizice care achită anual o taxă primăriei pentru folosirea unui loc de parcare.

    Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii acestei ştiri.

    Ideea impozitării piscinelor a fost avansată de către reprezentanţii Guvernului încă din toamna anului trecut, când Liviu Voinea, atunci secretar de stat în Finanţe, în prezent ministru-delegat pentru Buget, anunţa pentru MEDIAFAX că se urmăreşte o reformă a impozitării proprietăţii, care are în vedere extinderea bazei de taxare prin eliminarea excepţiilor şi un accent mai puternic pe principiu solidarităţii, ceea ce înseamnă că proprietăţile multiple vor fi impozitate şi mai mult decât până în prezent. El a prezentat atunci piscinele din proprietăţile individuale ca exemplu de exceptare de la impozitare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boagiu: Guvernul vrea introducerea impozitului diferenţiat, ceea ce ar însemna explozia evaziunii

     “Se pregăteşte o altă măsură, o lovitură mult mai puternică pentru economia românească şi pentru români. Este o măsură deja anunţată când Ponta era în opoziţie şi anume introducerea impozitului diferenţiat”, a afirmat într-o conferinţă de presă Anca Boagiu.

    Ea a citat o declaraţie apărută în presă, pe care a făcut-o Victor Ponta când era în opoziţie, potrivit căreia va introduce patru cote diferenţiate de impozit, 10%, 15%, 25% şi 35%.

    “Acest lucru ar însemna explozia evaziunii fiscale şi pe vremea lui Adrian Năstase evaziunea fiscală, datorită introducerii acestei măsuri ajunsese la 40%”, a spus Boagiu.

    Ea a adăugat că românii “vor scoate din buzunar 11 miliarde de lei” şi că în acest guvernul “distruge” oamenii, instituţiile şi firmele.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Suprataxarea bogaţilor, soluţia statelor în faţa crizei economice

    Mai multe ţări din întreaga lume continuă să creeze noi praguri valorice pentru cotele de impozit pe venit aplicabile pentru persoanele cu venituri foarte mari sau să introducă noi taxe temporare, ca răspuns la preocupările privind deficitul bugetar guvernamental, arată un comunicat transmis de compania de consultanţă fiscală KPMG International. Conform KPMG, cota medie de impozit pe venit la nivel mondial a crescut din nou, în acest an, cu 0,3% – marcând al doilea an consecutiv de creştere. 2013 marchează, de asemenea, al doilea cel mai mare număr de creşteri ale cotei de impozit (în 9 ţări), începând din 2003, de când KPMG colectează date pentru acest studiu.“Vizarea persoanelor cu venituri mari reprezintă pentru guverne o modalitate de a obţine venituri suplimentare şi de a arăta contribuabililor că se iau măsuri corecte şi necesare pentru binele ţării lor”, spune René Philips, Directorul Global al departamentului International Executive Services din cadrul KPMG.

    Un bun exemplu de creştere a impozitelor temporare pentru bogaţi este India: pentru anul fiscal 2013/14, India a impus o taxă suplimentară de 10% din impozitul plătit de persoanele fizice cu un venit anual peste 10 millioane de rupii indiene. De asemenea, Republica Cehă a aplicat un impozit temporar de 7%, numit “suprataxă de solidaritate” pentru veniturile de peste 1.242.432 coroane cehe. Japonia şi-a majorat cea mai ridicată cotă de impozitare cu 0,84 puncte procentuale, ca urmare a introducerii unei “Suprataxe Speciale de Reconstrucţie”, pe care guvernul japonez a introdus-o pentru a ajuta la finanţarea costurilor de reconstrucţie după marele cutremur din estul Japoniei, din 2011.

    O acţiune de reducere a cotei de impozitare a avut loc în Letonia, unde cota unică de impozitare a fost scăzută cu 1 punct procentual, ca parte a unei acţiuni eşalonate de reducere a cotei, de la 25% la 20%, până în 2015. Grecia a redus cota maximă cu 3 puncte procentuale (de la 45% la 42%).Totuşi, deşi în Grecia cota cea mai ridicată a cunoscut o  scădere, schimbarea a fost parte a unor măsuri  mai ample de restructurare a tuturor pragurilor valorice pentru aplicarea cotelor de impozitare progresive. Aceste modificări au condus la creşterea cotelor de impozitare pentru nivelurile mici şi mijlocii de venit, astfel încât cotele de impozitare au crescut de fapt pentru toate persoanele fizice cu venituri anuale sub 220.000 euro (în ciuda scăderii cotei maxime).

    Cea mai notabilă scădere a avut loc în Marea Britanie, unde cea mai mare cotă a fost redusă de la 50% la 45% începând cu 6 aprilie 2013. Pe parcursul celor trei ani de funcţionare, cota de 50% aplicată în Marea Britanie a fost foarte criticată pe seama faptului că determina persoanele cu venituri ridicate să plece în străinătate şi acţiona ca un factor de descurajare a spiritului antreprenorial.

    Critici similare au fost aduse foarte mediatizatei categorii de impozitare de 75% (pentru persoanele cu venituri de peste 1 milion de euro), categorie propusă de preşedintele francez François Hollande, cu mai mult de un an în urmă. În decembrie 2012, consiliul constituţional al Franţei a hotărât că impozitul de 75% este neconstituţional, însă este încă neclar dacă Franţa va mai introduce un impozit pentru cei “super bogaţi” sub o altă formă.

    “Francezii au fost în mod tradiţional toleranţi cu privire la impozitele şi contribuţiile sociale mari, considerându-le preţul pe care trebuie să îl plătească pentru servicii publice de calitate şi beneficii sociale. Mai mult decât atât, opinia publică a fost în general dezaprobatoare faţă de persoanele bogate care au părăsit Franţa pentru a scăpa de cota propusă de 75%. Va fi interesant de văzut cum va fi tratată problema impozitării în viitoarele campanii electorale atât locale, cât şi europene”, spune  Mădălina Racoviţan, Partener în cadrul KPMG în România şi coordonatorul departamentului People Services.

    În ce priveşte România, Mădălina Racoviţan spune că impozitarea de 16% pare a fi una competitivă, ”însă pentru a înţelege costurile reale ale ocupării forţei de muncă, contribuţiile sociale trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare. Acestea sunt destul de ridicate în România, după cum au arătat studiile comparative la nivel mondial realizate de KPMG, în timp ce beneficiile pe care le aduc sunt reduse. Plafonarea contribuţiilor sociale la de cinci ori salariul mediu reprezintă un aspect pozitiv, cu toate că are aplicabilitate restrânsă. Guvernul ar trebui să analizeze cu atenţie reducerea contribuţiilor sociale, sau cel puţin plafonarea lor la niveluri rezonabile, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă şi stimularea creşterii economice. Guvernul a declarat public în acest an că se urmăreşte o reducere a contribuţiilor sociale pentru anul viitor. Cu toate acestea, rămâne de văzut care vor fi măsurile concrete ce vor fi luate în perioada următoare”.