BusinessMagazin

Tag: important

  • Ce poate să facă un scaun de 20.000 de euro

    Din colaborarea cu designerul industrial Ron Arad a apărut un scaun de sufragerie, denumit AKO, inspirat de un produs din oferta retailerului. AKO arată la interior ca un scaun obişnuit, protejat însă pe trei părţi de o învelitoare din oţel inoxidabil şi cupru, care-şi schimbă nuanţa de culoare în funcţie de cum cade lumina. Scaunul, care marchează cea de a douăzecea aniversare a retailerului, a fost produs într-o serie limitată de 10 bucăţi, colecţionarii trebuind să se despartă de circa 20.000 de euro pentru a achiziţiona unul, conform The Telegraph.

  • Cum poţi să câştigi mii de euro testând produse cosmetice la tine acasă

    Andreea Codrea, sau deeacodrea, cum este cunoscută pe pagina de Instagram, unde are aproape 72.000 de urmăritori, este blogger de şase ani, prin prisma pasiunii pentru scris pe care o are dintotdeauna, absolventă a Facultăţii de Psihologie şi între timp şi-a deschis şi propria agenţie de modelling. În trecut, a lucrat ca promoter, cosmeticiană şi însoţitor de bord. „Parcursul nu a fost peste noapte, tot ce sunt astăzi s-a construit în ani. Am căutat mereu să construiesc durabil şi în timp. Pe lângă tot haosul ăsta sunt pasionată de frumos, de artă, de modă, de oamenii buni, de Paris, de ploaie, de cărţi, de muzică veche, de hainele vintage şi de Lună.” Cu toate că este „pe val”, zona de vlogging nu a atras-o atât de mult, deşi are un canal de YouTube pe care a încărcat câteva video-uri, deoarece sunt puţine subiecte care i se par suficient de relevante încât să povestească despre ele, „şi pur şi simplu nu pot face un vlog despre nimic sau despre ceva comercial. Când voi avea ceva serios de spus, voi mai urca câte un video acolo, dar de obicei îmi place să fac ceva util, nu doar zgomot”.
    Publicul Andreei Codrea este alcătuit, potrivit ei, preponderent din persoane de 25-35 de ani, majoritatea femei. „Oamenii care mă urmăresc o fac în special pentru că rezonează cu mine, pentru că găsesc o bucată din mine pe care şi ei o au. Sunt oameni profunzi, pasionaţi de cuvinte frumoase, de versuri, de artă, de modă sustenabilă, de smart shopping, de produse de beauty naturale şi de un stil de viaţă sănătos.”
    Codrea spune că agenda sa zilnică nu arată niciodată la fel, fiecare zi fiind unică, cu provocările ei. „Dacă într-o duminică pot avea o filmare sau o sesiune foto, o zi de luni mă poate prinde încercând o mască de faţă. Sunt zile extrem de pline şi unele în care pot rezolva totul de acasă. Cred că fix asta este partea frumoasă în ceea ce fac: nu există rutină, nu mă plictisesc, fac mereu ceva nou şi cu asta mă hrănesc. Sunt totuşi câteva lucruri pe care le fac în fiecare zi: citesc, fac cercetare, caut concepte noi sau surse de inspiraţie.”
    Veniturile sale lunare spune că sunt greu de estimat, deoarece nicio lună nu e la fel, variind de la câteva sute de euro până la mii, în această ecuaţie fiind însă o mulţime de variabile, dar lucrul cu adevărat important, spune ea, este că reuşeşte să se susţină singură şi să facă din asta un job full time.
    Potrivit ei, nu există o medie, o sumă general valabilă sau reţete pentru contorizarea câştigurilor din acest domeniu. „Se poate trăi mai mult ca decent din domeniul ăsta, însă totul are un cost. Atunci când eşti propriul tău şef treaba nu se termină la ora 18:00 când închizi uşa de la birou. Aşa că oricât de superficial ar părea, oamenii ăştia care trăiesc din social media chiar muncesc, aşa că ar fi minunat dacă am înţelege asta înaintea de a judeca că de cele mai multe ori nu fac nimic; ei bine, de cele mai multe ori fac mult mai multe decât faci tu, cel sau cea care citeşti aceste rânduri, şi tot în aceleaşi 24 de ore.” În ciuda faptului că toată lumea este tentată să spună că freelancerii au mai mult timp liber, adaugă bloggeriţa, nimic nu este mai fals. „Când lucrezi după un program fix, de exemplu de la 8:00 la 16:00, după ce ai părăsit biroul nu te mai gândeşti la muncă, la deadline-uri, pe noi în schimb uneori ne prinde chiar şi noaptea redactând vreun articol, editând poze sau căutând inspiraţie pentru un proiect viitor. Cumva singurul avantaj este că ai posibilitatea de a face ceea ce iubeşti, iar asta merită orice sacrificiu.”
    În prezent are cinci contracte anuale, care se repetă în fiecare lună. Ea spune că în domeniul acesta care fluctuează este important să ai o constanţă şi o siguranţă. „Sunt luni care se aglomerează foarte multe proiecte şi luni în care nu prea există activitate, însă până la urmă e important să existe un echilibru şi, cu toate că tentaţia este mare, e important să triezi în funcţie de ceea ce ţi se potriveşte. E important să îţi păstrezi identitatea şi să nu cauţi doar să colaborezi cât mai mult.”
    Opţiunea de a pleca peste graniţe încă nu o ia în calcul. „Cred că nu mă voi despărţi prea curând de România şi asta pentru că am eu încăpăţânarea de a reuşi lucruri aici şi chiar cred că lucrurile se vor schimba în şi mai bine. Mă uit în jurul meu la toţi ţinerii ăştia frumoşi şi creativi şi îmi dau seamă că nu aş vrea să fiu în altă parte. Plus că eu cel mai bine funcţionez «acasă», iar acasă pentru mine e România, fix aşa cum e ea, aşa că în loc să schimbăm ţara, mai bine hai să ne schimbăm pe noi.”

  • Cele mai importante 20 de măsuri economice cu care vine guvernul Orban

    PNL a validat ieri în unanimitate, în şedinţa Biroului Politic Naţional, lista finală cu propunerile de miniştri pentru formarea noului guvern, care va fi alcătuit din 16 ministere. Pe lângă veşnicele promisiuni, liberalii au venit şi cu câteva soluţii economice concrete.

    • Deblocarea investiţiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră.

    • Listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Aeroporturi Bucureşti), concentrarea investiţiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică.

    • Listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti).

    • Finalizarea procedurilor şi declanşarea lucrărilor de construcţie pentru Autostrada Sibiu – Piteşti, Autostrada de Centură a Capitalei şi Drumul expres Piteşti – Craiova.

    • Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni cu fonduri europene şi finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Braşov în Parteneriat Public – Privat.

    • Finalizarea procedurilor şi începerea construcţiei pentru spitalele regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj cu fonduri europene.

    • Restructurarea ANAF astfel încât această instituţie să îşi exercite atribuţiile fără interferenţa factorului politic, să devină eficientă în combaterea evaziunii fiscale şi să promoveze principiul conformării voluntare în relaţia cu contribuabilii; accelerarea procesului de informatizare a relaţiei contribuabil-autoritate fiscală.

    • Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producţia de energie electrică şi la crearea de produse petrochimice şi chimice cu valoare adaugată mare.

    • Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar şi din ţări partenere ale României.

    • Încurajarea producţiei de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport.

    • Lansarea licitaţiei pentru licenţele 5G, respectând condiţiile memorandumului(n.r- excluderea infrastructurii Huawei) pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20.08.2019, la Washington D.C.

    • Revizurea OUG 114/2018 cu impact negativ în special în sectoarele energiei, telecomunicaţii, financiar şi administrarea Pilonului 2 de pensii;

    • Revizuirea măsurilor privind impozitarea muncii;

    • Modernizarea aeroporturilor din Bucureşti, Timişoara şi Constanţa.

    • Parteneriat public privat în sectorul public de IT.

    • Programe pentru stimularea/reinserţia profesională inclusiv a celor plecaţi la muncă în străinătate

    • Pregătirea unor măsuri comune cu mediul de afaceri pentru repatrierea forţei de muncă calificate.

    • Proiect de lege pentru eliminarea supraccizei la carburanţi.

    • Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru-produs finit) în România în industria cuprului prin indentificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare.

    • Reorganizarea Companiei Naţionale ROMARM prin transformarea filialelor în societăţi comerciale cu acţionar unic statul român prin Ministerul Economiei şi transformarea Romarm în societate comercială cu atribuţii de casă de comerţ exterior în vederea stimulării exporturilor.

     

  • Cum vrea o companie românească să rezolve problema poluării din trafic

    Problema poluării din trafic şi a aerului din oraşe a ajuns una dintre principalele puncte de discuţie în toate întâlnirile de urbanism. Ideea de Smart City preuspune întâi o colectare de date relevante, apoi o corelare a datelor în timp real şi ulterior implicarea activă pentru a rezolva problema.  

    „Pentru corelarea nivelului de poluare cu traficul am creat o reţea integrată de staţii SmartAir City şi senzori magnetici SysTraffic instalaţi la o adâncime de până la 60 de centimetri sub stratul de uzură al carosabilului, prezentând astfel legătura directă între emisiile autovehiculelor şi evoluţia gazelor nocive la nivelul mediului urban, explică Zărnescu. „O astfel de soluţie, bazată pe senzori magnetici, are multiple avantaje precum instalarea facilă şi neafectarea acestora de către lucrările de reparaţie aduse covorului asfaltic.

    Anul acesta a reprezentat un moment important în evoluţia companiei, întrucât lansarea pe piaţă a patru noi soluţii complexe şi de ultimă generaţie din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate a reprezentat un efort uman şi financiar şi greu de susţinut pentru o companie mică, spune Adrian Zărnescu. „Cu toate acestea, soluţia destinată agriculturii a obţinut încrederea unuia dintre cei mai importanţi fermieri români şi luna aceasta am finalizat punerea în funcţiune a celei mai mari reţele de tip mesh LoRa din România, pe o suprafaţă de peste 25.000 ha exploatate de grupul Cerealcom.”

    Cum vrea o companie românească să rezolve problema poluării din trafic 

  • Un business extrem de profitabil: Un tânăr român a pornit o afacere cu banii pe care îi dai pe o maşină. La scurt timp facea deja peste 1 milion de euro, cu numai 7 angajaţi

    Syswin Solutions este o companie românească de cercetare şi dezvoltare aplicată (applied research & development), înfiinţată acum 7 ani cu capital privat. Soluţiile integrate ale companiei sunt create de la nivelul de concept până la producţia de serie, atât hardware, cât şi software. „Viziunea din spatele companiei a fost aceea de a conecta mii de echipamente inteligente şi chiar mediul înconjurător într-o reţea virtual infinită, plecând de la câteva industrii ce au fost de interes şi considerate cu potenţial în decembrie 2012 de către fondatorul companiei”, explică Adrian Zărnescu, CTO al Syswin Solutions.

    Investiţia iniţială în 2012 a fost de numai 30.000 euro, însă compania a reuşit să se autofinanţeze relativ repede, atingând în 2016 o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro din vânzarea de sisteme de monitorizare şi control, având la acel moment doar 7 angajaţi. La finalul anului 2016, odată cu demararea proiectului de cercetare finanţat din fonduri europene, echipa a crescut la peste 35 de ingineri, cercetători şi programatori; în prezent, Syswin Solutions are 41 de angajaţi.

    A pornit o companie cu banii pe care îi dai pe o maşină. La scurt timp facea deja peste 1 milion de euro, cu numai 7 angajaţi 

  • Tehnologia IoT, de la idee la produs

    Syswin Solutions este o companie românească de cercetare şi dezvoltare aplicată (applied research & development), înfiinţată acum 7 ani cu capital privat. Soluţiile integrate ale companiei sunt create de la nivelul de concept până la producţia de serie, atât hardware, cât şi software. „Viziunea din spatele companiei a fost aceea de a conecta mii de echipamente inteligente şi chiar mediul înconjurător într-o reţea virtual infinită, plecând de la câteva industrii ce au fost de interes şi considerate cu potenţial în decembrie 2012 de către fondatorul companiei”, explică Adrian Zărnescu, CTO al Syswin Solutions.

    Atenţia echipei Syswin a fost îndreptată, încă de la început, către protecţia mediului înconjurător şi susţinerea agriculturii de precizie prin intermediul tehnologiei IoT (Internet of Things). Înţelegând nevoia de finanţare pe termen lung a activităţii de cercetare privată, compania a accesat în 2016 o finanţare de 1 milion de euro din fonduri europene, cu ajutorul căreia a pus bazele propriei linii de micro-producţie electronică şi a lansat pe piaţă, la finalul anului 2018, patru soluţii IoT pentru agricultura de precizie, oraşe inteligente şi mediul înconjurător.

    Investiţia iniţială în 2012 a fost de numai 30.000 euro, însă compania a reuşit să se autofinanţeze relativ repede, atingând în 2016 o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro din vânzarea de sisteme de monitorizare şi control, având la acel moment doar 7 angajaţi. La finalul anului 2016, odată cu demararea proiectului de cercetare finanţat din fonduri europene, echipa a crescut la peste 35 de ingineri, cercetători şi programatori; în prezent, Syswin Solutions are 41 de angajaţi.

    „Fiecare dintre soluţiile noastre şi-a propus să contribuie la rezolvarea unei probleme specifice industriei căreia i se adresează”, explică Adrian Zărnescu. „În agricultură, soluţia SysAgria oferă fermierilor, prin crearea de reţele de tip mesh LoRa (tehnologie care permite dispozitivelor comunicarea pe distanţe mari cu aplicaţii conectate la internet – n. red.), extinse pe suprafeţe de mii sau zeci de mii de hectare, informaţii vitale în timp real despre microclimatul pe care îl monitorizează cu o multitudine de senzori precum temperatura, umiditatea, precipitaţiile, radiaţia solară, direcţia şi viteza vântului, presiunea atmosferică, stratul de zăpadă şi altele – toate cu scopul de a oferi avertizări asupra riscului de apariţie a bolilor specifice culturilor extinse şi de estimare a producţiei pe regiunile cultivate.”

    Toate aceste informaţii, explică CTO-ul Syswin, îi oferă fermierului suportul de a decide rapid şi de a-şi planifica acţiunile bazându-se pe date. „Agricultura românească a evoluat în ultimii ani în direcţia adoptării de noi tehnnologii şi suntem convinşi de faptul că şi această tehnologie de ultimă generaţie va fi adoptată la scară largă.”

    Pentru monitorizarea nivelului de poluare urbană, compania a lansat o soluţie care măsoară în timp real toţi parametrii indicaţi prin Directiva Europeană 2008/50/EC, printre care se numără anumite particule în suspensie sau gaze precum dioxidul de carbon. Municipalităţile pot crea reţele extinse la nivelul oraşelor şi împrejurimilor pentru a monitoriza atât poluarea generată de trafic, cât şi cea generată de gropile de gunoi sau de surse industriale. 

    „Pentru corelarea nivelului de poluare cu traficul am creat o reţea integrată de staţii SmartAir City şi senzori magnetici SysTraffic instalaţi la o adâncime de până la 60 de centimetri sub stratul de uzură al carosabilului, prezentând astfel legătura directă între emisiile autovehiculelor şi evoluţia gazelor nocive la nivelul mediului urban, explică Zărnescu. „O astfel de soluţie, bazată pe senzori magnetici, are multiple avantaje precum instalarea facilă şi neafectarea acestora de către lucrările de reparaţie aduse covorului asfaltic.

    Anul acesta a reprezentat un moment important în evoluţia companiei, întrucât lansarea pe piaţă a patru noi soluţii complexe şi de ultimă generaţie din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate a reprezentat un efort uman şi financiar şi greu de susţinut pentru o companie mică, spune Adrian Zărnescu. „Cu toate acestea, soluţia destinată agriculturii a obţinut încrederea unuia dintre cei mai importanţi fermieri români şi luna aceasta am finalizat punerea în funcţiune a celei mai mari reţele de tip mesh LoRa din România, pe o suprafaţă de peste 25.000 ha exploatate de grupul Cerealcom.”

    Al doilea moment important a avut loc în luna septembrie, când compania a obţinut finanţare pentru un alt proiect destinat agriculturii de precizie prin Horizon 2020, devenind a şaptea companie din România, de la lansarea acestui program în urmă cu opt ani, care beneficiază de susţinere financiară.

    Adrian Zărnescu nu consideră că a întâlnit, până în acest moment, obstacole „în adevăratul sens al cuvântului”, însă activitatea de cercetare şi dezvoltare aplicată presupune un timp extrem de scurt de la idee la valorificare, astfel încât inovaţia să îşi atingă scopul. „Drept urmare, efortul trebuie să fie permanent susţinut, gradul de noutate este foarte ridicat, iar curba de învăţare este foarte scurtă pentru întreaga echipă. Implicit, presiunea devine uneori extrem de mare. Datorită pasiunii pentru electronică şi inovare, presiunea a scos uneori la suprafaţă «diamante».”

    Zărnescu spune că şi-a propus ca activitatea de bază a companiei să rămână cercetarea şi dezvoltarea de soluţii proprietare cu focus pe agricultura de precizie şi mediu, „ceea ce va însemna extinderea departamentului intern destinat accesării de fonduri europene pentru cercetare şi consolidarea prezenţei acestor soluţii pe piaţa europeană prin intermediul parteneriatelor strategice”.

  • Mai mulţi bani pentru IMM-uri

    Înfiinţată în octombrie 2016, Iniţiativa pentru IMM-uri (program operaţional aferent exerciţiului financiar multianual 2014-2020, fondurile putând fi accesate până în 2023) face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene şi al grupului BEI, care beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene prin programele operaţionale FEDER şi Horizon 2020. Iniţiativa urmăreşte încurajarea statelor membre să îşi dubleze volumul fondurilor structurale şi de investiţie disponibile prin instrumente financiare în perioada 2014-2020 şi stimularea competitivităţii IMM-urilor printr-un acces mai bun la finanţare. Iniţiativa pentru IMM-uri a fost dezvoltată ca instrument de răspuns rapid şi eficient pentru majorarea creditării în economia reală, creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii.

    Luând ca punct de reper succesul de până acum al Iniţiativei pentru IMM-uri în România, autorităţile române au alocat suplimentar 150 milioane de euro din Programul Operaţional Regional, cu cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), ridicând bugetul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) din cadrul iniţiativei până la 250 milioane de euro. Prin această creştere şi împreună cu resursele suplimentare din partea grupului BEI şi a Comisiei Europene, până la 1,38 miliarde euro sunt disponibili pentru companiile româneşti graţie Iniţiativei pentru IMM-uri. Acordurile cu instituţiile financiare urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60% pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.

    Potrivit reprezentanţilor BEI, 5.000 de IMM-uri ar putea primi finanţări până în 2023. De la lansarea programului şi până în prezent, instituţia a oferit finanţări de 451 milioane euro unui număr de 1.801 beneficiari. În aceeaşi perioadă de timp, cu ajutorul finanţărilor garantate prin Fondul European de Investiţii (FEI – parte a grupului BEI care dezvoltă instrumente de capital de risc şi pentru creştere, garanţii şi instrumente de microfinanţare, care vizează în mod specific acest segment de piaţă) s-au creat peste 63.000 de locuri de muncă, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Băncile incluse în programul extins, care au semnat sau sunt pe cale să semneze acorduri cu BEI, sunt CEC Bank, Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank şi UniCredit Bank.

    Contribuţia statului român era de 100 de milioane de euro, iar acum a crescut la 250 de milioane de euro, a explicat Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. „Băncile sunt, evident, cele care împrumută companiile, având garanţii din partea FEI care acoperă 60% din valoarea acestor împrumuturi. Acest sistem funcţionează pentru că garanţia este valabilă indiferent de valoarea împrumutului, prin urmare, oricare ar fi expunerea băncii, riscul este redus cu 60%.” Capitalul pe care banca trebuie să îl pună la dispoziţie pentru aceste împrumuturi este mult mai mic, în condiţiile în care creditarea IMM-urilor este oricum un proces extrem de riscant. În concluzie, întreaga procedură este mai profitabilă pentru bănci, acestea având o dispoziţie crescută spre creditarea IMM-urilor.

    „Este vorba de bănci comerciale, este normal să aibă în vedere profitul”, notează McDowell. Mai mult, datorită susţinerii FEI, băncile pot acum oferi credite IMM-urilor fără a mai cere garanţii. „Dacă ne uităm la sectoarele care cresc astăzi în România – IT, spre exemplu – companiile au început să investească în aşa-numitele bunuri intangibile pe care nu le pot oferi drept garanţie la bănci. Astfel, în economia modernă apar probleme de autofinanţare; acest program merge bine pentru că societăţile răspund bine la el.” Grupul BEI nu are cum să satisfacă toate nevoile de finanţare ale IMM-urilor din economia românească, subliniază McDowell, care însă crede că aportul este unul substanţial. „Investiţiile net în România se ridică la aproximativ 25-30 de miliarde de euro; sectorul privat reprezintă o treime, deci vorbim de aproximativ 10 miliarde, iar IMM-urile reprezintă jumătate, deci probabil 5 miliarde – e un calcul «pe şerveţel», dar ideea este că finanţarea oferită de FEI e una destul de importantă.”

    Iniţiativa IMM există în mai multe state, iar nivelul garanţiilor diferă, dar cea de 60% e în partea superioară, de obicei fiind vorba de un nivel de 50%, explică vicepreşedintele BEI. „Depinde de bănci, pentru că ele trebuie să plătească pentru aceste garanţii. McDowell spune însă că sumele plătite de bănci sunt mici, fiind programe derulate pe baza fondurilor structurale. „În opinia mea, aş spune că Iniţiativa IMM a avut, de departe, cel mai mult succes în România, pentru că aici am găsit o capitalizare de piaţă mai mare decât în Spania, Finlanda sau în alte state unde derulăm programul.”

    Andrew McDowell crede că situaţia economică actuală e una stabilă, dar spune că dacă nu există suficiente investiţii în economie, BEI va lucra alături de guvernul României pentru îmbunătăţirea mediului pentru finanţare, „pentru că fără investiţii nete directe nu se va putea susţine creşterea economică pe termen lung. Aceasta e o serioasă provocare. Investiţiile străine pot genera un transfer de tehnologie care e de multe ori extrem de folositor, dar cheia pentru ţările care îşi doresc investiţii străine este să aibă politici care să permită absorbţia tehnologiei şi economia locală să aibă de câştigat din asta. Aş spune totuşi că provocarea este creşterea investiţiilor private în general, atât cele străine cât şi cele din interiorul ţării”, încheie el.

    Hubert Cottogni, director în cadrul Fondului European de Investiţii, a declarat la rândul său că folosirea resurselor FESI împreună cu cele ale grupului BEI şi ale UE „este o modalitate excelentă de a obţine mai mult cu mai puţin. Aceasta permite FEI să îşi asume o parte din riscul intermediarilor financiari în beneficiul final al IMM-urilor româneşti. Resursele suplimentare FESI puse la dispoziţie de România, multiplicate prin împrumuturi comerciale, vor genera până la 1,38 miliarde EUR în împrumuturi noi pentru IMM-urile din România.” Banca Europeană de Investiţii (BEI) este banca Uniunii Europene, instituţia de creditare pe termen lung a UE – de altfel, este entitatea cu cel mai mare volum de împrumuturi şi credite din lume. Instituţia oferă finanţare şi expertiză pentru proiecte de investiţii solide şi durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90% din activitatea BEI vizează Europa, însă Banca sprijină, de asemenea, politicile externe şi de dezvoltare ale UE. 

  • Din ocean pe umeraş

    Ele ignoră însă o sursă importantă de populare, consideră creatorul Roland Mouret, mai precis umeraşele, care, afirmă acesta, sunt la fel de rele ca paiele de plastic, scrie Financial Times. Hainele create de industria modei sunt atârnate pe umeraşe, iar atunci când acestea din urmă nu mai sunt necesare sunt aruncate, contribuind la poluarea provocată de acest sector. Modalitatea de luptă împotriva poluării aleasă de Mouret este folosirea de umeraşe realizate în parteneriat cu producătorul olandez Arch & Hook, care conţin în proporţie de 80% plastic recuperat din oceanele planetei şi sunt disponibile sub marca Blue. 

  • VTEX România l-a numit pe Cristi Movilă în poziţia de country manager

    România este primul centru VTEX din regiune şi parte importantă din strategia companiei de extindere în Europa Centrală şi de Est. Pentru România, strategia VTEX vizează atingerea unui număr de 8 clienţi până la finalul acestui an şi dublarea începând de anul viitor.
     
    Cristi Movilă şi-a început cariera în comerţul electronic la 18 ani, când, în primul an de facultate, a lansat unul dintre primele magazine online de încălţăminte din România, pentru un brand local. Absolvent al Facultăţii de Informatică şi al unui masterat în Inginerie Software, ambele în cadrul Universităţii Bucureşti, a câştigat apoi experienţă în Coty Cosmetics şi, ulterior, în cadrul grupului Otter Distribution, unde s-a ocupat de strategia omnichannel, pentru toate brandurile din portofoliu, în România şi în afara ţării.
     
    VTEX, furnizor global al platformei unificate de comerţ pentru companii mari şi una dintre cele mai importante platforme ecommerce din lume, potrivit IDC MarketScape şi Gartner, îl numeşte pe Cristi Movilă în funcţia de Country Manager la VTEX România, de la 1 octombrie.

  • Germania rămâne cel mai important partener comercial al României

    Importurile din Germania au însumat în această perioadă 8,6 miliarde de euro, cu 2,5% mai mult decât în prima jumătate a anului trecut, iar exporturile 8,1 miliarde de euro, în creştere cu 3,3% faţă de anul precedent.

    Volumul schimburilor comerciale între cele două state a însumat astfel 16,7 miliarde de euro. Cele mai importante grupe de produse în cadrul schimburilor comerciale între România şi Germania sunt maşini şi aparate, mijloace şi materiale de transport, metale comune.

    „Acest lucru arată că relaţiile economice româno-germane evoluează în continuare pozitiv. Vedem şi pe viitor un potenţial important pentru dezvoltarea acestora şi ne dorim, în calitate de reprezentanţă oficială a economiei germane în România, să susţinem activ această evoluţie”, a spus Sebastian Metz, Director general şi membru în Consiliul Director AHK România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro