Aurelia Luca a venit la cârma operaţiunilor Skanska Property România în 2018, la şase ani după ce se alăturase companiei. După alţi trei ani a preluat şi coordonarea activităţii businessului pe piaţa din Ungaria, într-o perioadă plină de provocări pentru industria imobiliară. Cum a reuşit să îşi construiască cariera de 20 de ani în real estate fără să ardă etape?
Rezilienţa, acel refuz de a te da bătut şi de a te lăsa distras de la obiectiv, este un atu pe care l-am dobândit şi pe care l-am practicat intens, mai ales în contextul atât de dificil al ultimilor ani. Ce cred că m-a ajutat, de asemenea, alături de perseverenţă şi rezilienţă, este deschiderea. Două decenii de experienţă alături de oameni cu backgrounduri, specializări şi personalităţi diferite mi-au testat limitele şi flexbililitatea şi mi-au întărit convingerea că, fiind deschisă cu ceilalţi, ascultând şi evaluând idei, observând şi interacţionând cu tipologii variate din toate meseriile industriei şi ale grupului, învăţ de fapt multe lucruri şi despre mine”, spune Aurelia Luca, executive vice president operations, Skanska România şi Ungaria. Aceste valori, adaugă ea, sunt cele care au ghidat-o până acum în profesia sa „şi cu siguranţă mă vor însoţi şi în viitor”.
Aurelia Luca s-a alăturat echipei Skanska în anul 2012, iar şase ani mai târziu a preluat funcţia de managing director al Skanska Property România. În 2020 a devenit membră a echipei regionale de leadership, la nivelul Diviziei de Dezvoltare Comercială a Skanska Europa, iar în 2021 a preluat şi coordonarea activităţii din Ungaria, şi astfel, a primit postul de executive vice president operations Ungaria şi România. În toţi cei aproximativ 20 de ani de activitate profesională spune că a făcut tot ce a putut ca fiecare demers pe care l-a început să-şi arate rezultatele. Se descrie drept o persoană perseverentă şi această trăsătură de caracter a făcut-o să depăşească obstacole dintre cele mai provocatoare.
Din noul rol coordonează dezvoltarea comercială a Skanska în România şi Ungaria. În acelaşi timp, este membră a echipei regionale de leadership la nivelul Diviziei de Dezvoltare Comercială a Skanska Europa, echipă care coordonează activităţile celor patru ţări din regiune. „Structura organizaţiei este una matricială, iar eu, din această poziţie, am, şi în România, şi în Ungaria, atât coordonare directă, cât şi «dotted line» cu toate departamentele. Asta însumează o echipă de aproximativ 50 de membri.”
Executiva spune că provocările rolului sunt echivalente cu provocările industriei de dezvoltare imobiliară: creşterea preţurilor materialelor şi serviciilor în construcţii, rata inflaţiei, noile modele de muncă, fluctuaţiile preţurilor la utilităţi, imprevizibilitatea economică. „În egală măsură, în ultimii ani am simţit o responsabilitate poate şi mai mare decât în trecut de a aduce şi menţine siguranţa psihică în cadrul echipei, de a crea un mediu de lucru sănătos şi de a păstra coeziunea şi echilibrul în tot ceea ce facem.”
Dacă e să se raporteze la echipele din cele două ţări, spune că acestea nu sunt fundamental diferite între ele. „Ambele au energie şi dorinţă de reuşită şi alături de fiecare am putut lua decizii importante, chiar şi în cele mai grele momente. Structura pe care e construită organizaţia noastră face ca fiecare ţară să se asemene din punct de vedere organizaţional şi procedural, astfel că orice manager care astăzi ar prelua o ţară sau un grup de ţări ar aplica aceleaşi principii de guvernanţă, aceleaşi criterii de calitate şi aceleaşi valori de leadership. Pentru mine asta a însemnat că nu a trebuit să iau lucrurile de la zero atunci când am preluat această poziţie, ci doar mi-am luat timp să mă familiarizeze cu pieţele şi particularităţile culturale.”
Echilibru diy. Aurelia Luca se descrie drept o persoană matinală şi este de părere că o zi bună e o zi începută devreme. Deşi spune că agenda sa nu are un standard, fiind deseori în călătorii de serviciu îşi organizeză activitatea astfel încât să încapă în program întâlnirile necesare, dar să se bucure şi de scurtele conversaţii relaxate cu colegii şi să aibă timpul şi pentru a analiza şi reflecta cu atenţie la deciziile strategice.
„Sunt exact ca un dinam, îmi iau energia când sunt în mişcare şi fiecare lucru dus la bun sfârşit îmi umple bateriile pentru a doua zi.” De asemenea, îşi ia energia de la oamenii cu care lucrează zi de zi, fără de care spune că proiectele dezvoltate de companie ar rămâne doar nişte planuri frumoase pe hârtie. „Îmi amintesc cum în pandemie ne întâlneam în calluri zilnice care nu aveau obiective de business, în care doar vorbeam, ne conectam, recunoşteam în ceilalţi propriile temeri şi nesiguranţe, ne încurajam reciproc, căpătam speranţă şi ştiam că nu suntem singuri. Am păstrat în toţi aceşti ani incerţi aceeaşi apropiere şi încredere pe care am construit-o de-a lungul timpului şi care ne face oneşti în faţa oricărei provocări, rezistenţi şi creativi.”
Când vine vorba despre echilibrul work-life, nu crede în reţete predefinite, ci dimpotrivă, ştiind care îi sunt limitele spune că a învăţat cum să atingă echilibrul şi cum să îl păstreze. „Şi eu, ca toţi ceilalţi, am clipe în care am nevoie de un respiro şi mi-l acord, nu îl negociez cu mine însămi.”
În cadrul companiei spune că există, de asemenea, cadrul şi instrumentele pentru ca angajaţii să îşi găsească fiecare echilibrul potrivit. „Mă refer aici la posibilitatea să lucreze de acasă, la orarul de lucru flexibil precum şi la cursuri de inteligenţă şi dezvoltare emoţională, ateliere de lucru despre gestionarea stresului la job sau team buildinguri de mindfulness.”
Fără etape arse. Dacă în copilărie povesteşte că a avut o pasiune pentru chimie şi biologie, şi se vedea deseori într-un laborator, în cercetare, când a venit momentul alegerii facultăţii s-a îndreptat către ASE, deşi „până azi nu mi-am pierdut dorinţa de a face experimente şi a găsi soluţii, doar că de altă natură”.
Despre decizia de a-şi construi un parcurs profesional în acest domeniu, Aurelia Luca povesteşte că a intrat în această industrie pentru că au atras-o complexitatea proiectelor şi a posibilităţilor si, deopotrivă, oportunităţile de a întâlni oameni din multe industrii, cu o diversitate de abilităţi şi cunoştinţe. „Fiind parte din echipa unui mare dezvoltator imobiliar, am ştiut că munca mea înseamnă să pot lăsa o amprentă pozitivă în zonele în care alegem să dezvoltăm, pe de o parte dând o perspectivă estetică nouă şi modernă oraşului şi pe de altă parte aducând valoare comunităţilor pentru care construim – vecini, rezidenţi ai clădirilor şi, în general, oricine interacţionează cu produsul nostru. Aşadar, dacă o persoană care intră azi în acest domeniu regăseşte în el/ea motivaţii similare, cred că poate fi un semn că îi vă placea să-şi construiască aici o carieră”, le transmite executiva celor care cochetează cu o carieră în industria imobiliară.
Dacă ar fi să îşi rezume într-o sintagmă întregul parcurs profesional, Aurelia Luca spune că ar alege „brick by brick”. „Am crescut profesional step by step şi nu am ars etape în parcursul meu, am muncit mult şi constant, ca un alergător de cursă lungă. Am învăţat treptat, am fost acolo în toate etapele de maturizare ale pieţei imobiliare din România, am înţeles industria şi apoi companiile în care am intrat şi în acest fel am putut să aduc valoare în toate rolurile pe care le-am îndeplinit.”
„Am crescut profesional step by step şi nu am ars etape în parcursul meu, am muncit mult şi constant, ca un alergător de cursă lungă. Am învăţat treptat, am fost acolo în toate etapele de maturizare ale pieţei imobiliare din România, am înţeles industria şi apoi companiile în care am intrat şi în acest fel am putut să aduc valoare în toate rolurile pe care le-am îndeplinit.”
Aurelia Luca, Executive Vice President Operations, Skanska România şi Ungaria.
Uitându-se în urmă, ea simte că trăieşte fiecare zi cu aceeaşi curiozitate şi deschidere pentru necunoscut pe care le avea şi în prima zi de lucru. „Diferă doar încrederea şi claritatea cu care acum privesc evenimentele unei zile.” În cei 20 de ani de carieră spune că a fost hotărâtă să crească cu fiecare ocazie pe care şi-a creat-o sau care i s-a arătat, şi-a recunoscut greşelile şi a înţeles că oricât ar şti, poate învăţa mai mult în fiecare zi. „Mi-am rafinat abilitatea de a mă conecta cu oamenii, de a-i auzi, de a le înţelege nevoile şi motivele şi împreună cu mulţi dintre ei am reuşit să găsim cele mai potrivite soluţii. Cred cu putere că, dacă ne dorim, putem să ajungem să fim cea mai bună versiunea a noastră, pentru noi şi ceilalţi din jur, însă e nevoie să ne menţinem mentalitatea de creştere şi să nu ne autolimităm niciodată.” Desigur, adaugă ea, este un proces, care nu se întâmplă peste noapte, şi în care „descoperi cu surprindere barierele pe care ţi le pui sigur, începi să lucrezi cu tine însuţi că să le îndepărtezi, îţi mai şi pierzi forţa, însă dacă ţii direcţia corectă ajungi unde trebuie”.
La nivel de leadership, în opinia sa un bun manager trebuie să fie, întâi de toate, autentic. „Prin asta înţeleg să fie pasionat de munca pe care o face, să creadă în organizaţia din care face parte şi să aibă mintea deschisă. Să fie onest cu el însuşi şi clar cu privire la principiile care îl ghidează, dornic să asculte, să înveţe şi să crească şi, nu în ultimul rand, să arate compasiune.” Un astfel de manager, crede ea, are şanse mari să inspire în echipă acea calitate pe care executiva o consideră esenţială pentru fiecare dintre noi: mentalitate de creştere, de autoîmbunătăţire, care la finalul zilei vine cu extrem de multe satistacţii. În plus, dacă ar fi să le recomande ceva femeilor dornice să intre în această branşă, ar fi să nu se autolimiteze niciodată şi să se evalueze corect. „Suntem lideri într-o industrie în care tradiţional cele mai multe meserii sunt îndeplinite de bărbaţi, si totuşi, în România înregistram următoarele cifre la finalul anului 2022: în Departamentul Comercial Europa (CDE – Commercial Development Europe) din regiunea CEE care cuprinde România, Ungaria, Polonia şi Cehia, 63% din totalul posturilor sunt ocupate de femei, din totalul funcţiilor de conducere (nivel 3-4), 60% sunt tot în coordonarea femeilor, iar în cazul poziţiilor de top management, 44% sunt ocupate de femei.” De asemenea, adaugă că în cazul echipei Dezvoltare Comercială din România (excluzând sectorul Construcţii), 61% sunt femei.
ai departe, sfatul meu către new-entries ar fi să aibă răbdare, să dea o şansă lucrurilor noi în faţa cărora sunt puşi şi să nu-şi piardă încrederea, pentru că aşa învaţă şi cresc. Piaţa de real estate este definită de ciclicitate şi se mişcă în funcţie de foarte mulţi factori economici, demografici, sociali, de mediu. Astfel că oricine intră în acest domeniu trebuie să îşi tragă lecţii mai ales din crize, nu numai din momentele de boom.” Experienţa profesională, adaugă ea, a început să nu mai fie principala condiţie în procesele de recrutare, ci mai degrabă capacitatea de a învăţa constant, de a te autoperfecţiona, spiritul critic, perspicacitatea, dorinţa de a caută soluţii şi autonomia. „Aşa că pariul meu este că vor reuşi în orice domeniu, nu doar real estate, cei care îşi vor păstra mintea deschisă şi nu vor da înapoi.”
Un an cu obiective atinse. În ultimul an, Skanska România s-a concentrat pe consolidarea businessului în Bucureşti, „într-un context global imprevizibil”. În egală măsură, focusul a fost pe proiectul Equilibrium care a fost finalizat, odată cu livrarea în luna decembrie a celei de-a doua clădiri. Tot în 2022, pe care l-a încheiat cu o cifră de afaceri de 17,4 milioane de lei, Skanska a făcut parte din echipa care a dezvoltat, alături de România Green Building Council (RoGBC), certificarea Net Zero Carbon Buildings – o certificare de tip „add-on”, bazată pe performanţă, care completează alte certificări existente precum LEED, GREEN HOMES, BREEAM, WELL şi este „cea mai cuprinzătoare schemă de certificare de acest tip, aplicabilă la clădirile cu funcţiuni variate, de la comercial, la industrial şi rezidenţial”. Potrivit Aureliei Luca, Equilibrium 2, cea de-a doua fază a proiectului Equilibrium dezvoltat de Skanska în zona Barbu Văcărescu – Floreasca, a obţinut certificarea preliminară Net Zero Carbon Buildings şi astfel a devenit prima clădire de birouri din România care obţine noua pre-certificare.
Carte de vizită
Aurelia Luca, Executive Vice President Operations, Skanska România şi Ungaria
♦ A absolvit cursurile Universităţii din Bucureşti, iar în 2007 a obţinut diploma de master în real estate din cadrul ASE Bucureşti. Pregătirea sa include şi specializări în străinătate, care fac parte din programele de dezvoltare din Skanska, cum ar fi: International Institute for Management Development (IMD Business School) şi Ivey Business School (Western University);
♦ Are o experienţă de peste 20 de ani în real estate;
♦ S-a alăturat echipei Skanska în urmă cu 12 ani, iar în 2018 a preluat funcţia de managing director al Skanska Property România;
♦ Odată cu această numire, ea a devenit membră a echipei regionale de leadership, la nivelul Diviziei de Dezvoltare Comercială a Skanska Europa. Echipa are ca responsabilitate coordonarea activităţilor Skanska din România, Ungaria, Republica Cehă şi Polonia, iar astăzi este executive vice president operations al Skanska România şi Ungaria;
♦ În timpul liber apreciază experienţele oferite de locuri noi şi îi place să citească, în special cărţi de dezvoltare personală, alegând totodată să îşi petreacă timpul personal alături de familie şi prieteni.
Cu toţii ştim că 96% dintre români sunt proprietari, ne-am întrebat mereu de ce vorbim despre închirieri dacă ştim că doar 4% au locuinţă închiriată şi ne-am uitat mai în detaliu să înţelegem de unde vine cererea şi unde se duc aceşti oameni. Ne-am uitat la începutul acestui an pe Bucureşti şi oraşele mari şi am văzut că 15% dintre oameni închiriază de fapt, nu 5% cum e statistica naţională, şi e valabil şi la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, în jur de 15% este media, cu diferenţe destul de mici de la un oraş la altul”, a explicat Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România, în conferinţa ZF Tendinţe în Piaţa Rezidenţală 2023. Datele prezentate de el fac parte din concluziile unui studiu realizat de Unlock Research pentru Colliers, care arată că 15% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani din oraşe locuiesc cu chirie, iar în rândul populaţiei de 18-24 de ani proporţia celor care stau în chirie este chiar dublă. „Ce am observat este că tinerii sunt cel mai dispuşi să locuiască în chirie, câteodată este o alegere, dar de multe ori este singura posibilitate economică pentru a accesa o locuinţă. Vedem că vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte. În România, încă vorbim de o vârstă de sub 30 de ani, pe când în Europa de Vest vorbim de 35-38 de ani sau chiar mai mult vârsta la care o pesoană îşi permite să achiziţioneze o locuinţă.”
