BusinessMagazin

Tag: grup

  • De la un chioşc la Gorjului la o companie cu 2.000 de angajaţi şi afaceri de peste 150 mil. euro. Povestea de succes a uneia dintre cele mai mari afaceri româneşti

    Cristina şi Radu Timiş au deschis în 1992 un chioşc în zona Gorjului din Capitală care avea 12 metri pătraţi. Însă nu s-au oprit aici şi au construit treptat propria fabrică de mezeluri, au investit apoi în lactate şi produse ready-meal şi acum pariază pe un business în sectorul viniviticol.  Cei doi soţi au construit de la zero un grup cu afaceri de peste 150 mil. euro anul trecut, iar în drumul lor pentru construcţia unuia dintre cele mai cele mai mari grupuri din industria alimentară nu sunt singuri. Îi au alături pe cei patru băieţi, care au crescut practic alături de grupul care are astăzi mai bine de 2.000 de angajaţi. Radu Timiş, preşedintele grupului, spunea că grupul Cris-Tim a fost construit pentru a fi o afacere de familie cel puţin 100 de ani şi că nu va vinde businessul. Deja trei dintre băieţii cuplului Timiş sunt implicaţi în business şi susţin alături de părinţi dezvoltarea producătorului. „În cadrul businessului nu ne comportăm ca familie.

    Fiecare răspunde de rezultatele lui şi este tratat ca un manager. Sigur, nu este uşor, pentru că suntem două generaţii diferite, lucrăm diferit, gândim diferit, avem alte viziuni asupra viitorului şi poate de multe ori apar şi scântei din cauza asta, dar sunt scântei constructive. Noi am reuşit să ne sudăm familia, să lucrăm foarte bine ca o echipă şi asta se vede şi în business”, povesteşte Radu Timiş Jr, 25 de ani, directorul comercial al grupului Cris-Tim.

    El a început să lucreze în cadrul grupului acum trei ani, în timp ce fratele său Ştefan s-a alăturat echipei în urmă cu aproximativ doi ani şi apoi a urmat fratele mai mic, care se ocupă de conacul Casa Timiş. Un singur băiat al soţilor Timiş nu a intrat încă în business, dar se pregăteşte şi el să-şi susţină familia. „Suntem patru băieţi şi vom fi cu siguranţă o echipă solidă în viitor”, mai spune Radu Timiş Jr. Mesele în familie sunt un prilej pentru membrii familiei Timiş să vorbească tot despre business, mai ales că planurile Cris-Tim indică o continuare a dezvoltării afacerii în următorii ani. Pentru anul acesta, Radu Timiş estimează că grupul Cris-Tim va atinge venituri de 175 de milioane de euro şi se pregăteşte să intre pe piaţa vinului cu Casa Timiş.

    „Trebuie să avem curajul să responsabilizăm noua generaţie, să avem grijă nu doar să înveţe, ci să intre în business şi să răspundă de ceea ce fac. Eu nu credeam că voi avea şansa să-i văd pe copii mei făcând ceea ce fac şi sunt foarte bucuros că sunt alături de mine în business”, a spus şi Radu Timiş, preşedintele grupului. Însă familia Timiş nu lucrează singură la dezvoltarea companiei, ci a atras în management şi executivi precum Călin Clej sau Răzvan Furtună.

    Călin Clej este consultant în management strategic şi are o experienţă de peste 15 ani în marketing, activând în cadrul PepsiCo şi Huawei, iar Răzvan Furtună, un manager cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul bancar, a activat şi în cadrul BCR. 

  • Firma RCS&RDS, compania controlată de miliardarul orădean Zoltan Teszari, a semnat un contract de 150 mil.euro cu un sindicat bancar pentru refinanţări, capital de lucru şi investiţii

    Firma RCS&RDS, compania controlată de miliardarul orădean Zoltan Teszari, a semnat un contract pentru două împrumuturi în valoare totală de 150 milioane euro, cu un sindicat bancar format din Citigroup Europe- Dublin Romanian Branch, ING Bank-Bucharest Branch şi Unicredit Bank, fondurile urmând să acopere refinanţarea altor credite şi investiţii.

    Primul împrumut, în valoare de 100 milioane euro, echivalent în lei, va fi folosit de societate pentru refinanţarea sumelor puse la dispoziţie în baza unui contract de facilitate semnat în octombrie 2016.

    Sumele din al doilea împrumut, de tip revolving, în valoare de 50 milioane euro, echivalent în lei, pot fi folosite pentru cheltuieli de capital, investiţii, scopuri corporative generale sau capital de lucru (inclusiv imprumuturi intra-grup) al grupului Digi.

    RCS&RDS a semnat contractul cu sindicatul bancar pe 15 decembrie.

    Societăţile DIGI Tavkozlesi (subsidiara din Ungaria a RCS & RDS), INVITEL Távközlési Zrt  şi DIGI Spain Telecom (subsidiara din Spania a RCS & RDS) acţionează ca garanţi iniţiali. ING Bank este şi agent de garanţie al celorlalte părţi finanţatoare.

    Grupul Digi a raportat pentru cele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2020 venituri în creştere cu 8,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (950,6 milioane de euro faţă de 874,6 mili­oane de euro) şi o creştere cu 12 % a numărului de abonamente, până la 17,7 mi­lioane de la 15,8 milioane, pentru perioada încheiată la 30 septembrie 2019. Rezultatul net la nivelul primelor nouă luni a fost o pierdere de 24 mil. euro.

    Operaţiunile de pe piaţa din România au continuat să fie principalul generator de venituri în cadrul grupului (62% din totalul veniturilor), de servicii (71% din totalul abonamentelor) şi cu o contribuţie semnificativă la profitul operaţional consolidat (76% din totalul EBITDA).

     

     

     

  • Firma RCS&RDS, compania controlată de miliardarul orădean Zoltan Teszari, a semnat un contract de 150 mil.euro cu un sindicat bancar pentru refinanţări, capital de lucru şi investiţii

    Firma RCS&RDS, compania controlată de miliardarul orădean Zoltan Teszari, a semnat un contract pentru două împrumuturi în valoare totală de 150 milioane euro, cu un sindicat bancar format din Citigroup Europe- Dublin Romanian Branch, ING Bank-Bucharest Branch şi Unicredit Bank, fondurile urmând să acopere refinanţarea altor credite şi investiţii.

    Primul împrumut, în valoare de 100 milioane euro, echivalent în lei, va fi folosit de societate pentru refinanţarea sumelor puse la dispoziţie în baza unui contract de facilitate semnat în octombrie 2016.

    Sumele din al doilea împrumut, de tip revolving, în valoare de 50 milioane euro, echivalent în lei, pot fi folosite pentru cheltuieli de capital, investiţii, scopuri corporative generale sau capital de lucru (inclusiv imprumuturi intra-grup) al grupului Digi.

    RCS&RDS a semnat contractul cu sindicatul bancar pe 15 decembrie.

    Societăţile DIGI Tavkozlesi (subsidiara din Ungaria a RCS & RDS), INVITEL Távközlési Zrt  şi DIGI Spain Telecom (subsidiara din Spania a RCS & RDS) acţionează ca garanţi iniţiali. ING Bank este şi agent de garanţie al celorlalte părţi finanţatoare.

    Grupul Digi a raportat pentru cele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2020 venituri în creştere cu 8,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (950,6 milioane de euro faţă de 874,6 mili­oane de euro) şi o creştere cu 12 % a numărului de abonamente, până la 17,7 mi­lioane de la 15,8 milioane, pentru perioada încheiată la 30 septembrie 2019. Rezultatul net la nivelul primelor nouă luni a fost o pierdere de 24 mil. euro.

    Operaţiunile de pe piaţa din România au continuat să fie principalul generator de venituri în cadrul grupului (62% din totalul veniturilor), de servicii (71% din totalul abonamentelor) şi cu o contribuţie semnificativă la profitul operaţional consolidat (76% din totalul EBITDA).

     

     

     

  • Încă o afacere românească, cumpărată de un gigant străin. Una dintre cele mai importante femei de afaceri din România şi-a vândut businessul construit de la zero

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    ♦ Grupul din Paşcani care produce huse şi sisteme de siguranţă pentru scaunele auto pentru copii are trei fabrici, afaceri cumulate de 30 mil. euro şi circa 900 de salariaţi. Doina Cepalis anunţase anterior că este în negocieri, dar spunea că vinde un pachet minoritar. Ea acum a spus că a vândut 100%.

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    Ea nu a dezvăluit valoarea tranzacţiei, însă a spus că o parte din suma pe care a negociat să o primească a reinvestit-o în FSN Capital. Din datele ZF, valoarea tranzacţiei e sub 10 mil. euro şi are şi o componentă de earnout, adică ea nu va primi toţi banii, urmând a fi în continuare implicată în management.

    FSN este un fond înfiinţat în 1999, iar pe site-ul propriu apare informaţia conform căreia este un fond de private equity important în Europa de Nord, având sub administrare active de 2,1 mld. euro. În Holmbergs Safety System fondul a investit în 2017, deţinând 73,2% din acţiuni. Pe site-ul FSN apare informaţia conform căreia Holmbergs are activităţi în producţia de sisteme de siguranţă pentru scaunele auto de copii şi a avut afaceri de 325 de milioane de coroane suedeze (peste 30 mil. euro) în 2017 (cele mai recente date). Pentru acest an e estimată o dublare la 740 mil. coroane suedeze (peste 70 mil. euro). Grupul Holmbergs are o istorie de 80 de ani şi, la fel ca Te-rox, e prezent cu produsele sale (peste 13 milioane de scaune auto pentru copii) peste tot în lume.

    „Vrem să dezvoltăm Te-Rox. Eu am semnat un contract de management pe perioadă nedeterminată, astfel că pe viitor nu voi face un alt pariu propriu. Voi fi implicată în administrarea şi dezvoltarea Te-Rox dat fiind că vrem să asimilăm şi noi produse“, a spus antreprenoarea, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri locali.

    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi, Doina Cepalis a lucrat mai mulţi ani în contabilitate. Ulterior, în 1990, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi şi 37 de maga­zine. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO în 1994, iar antreprenoarea a devenit acţionar, cumpărând un pachet majoritar. În 2000 cumpără 93% din acţiu­nile fabricii Integrata Paşcani, specializată în realizarea de produse din in şi cânepă.

    După şapte ani de activitate la limita rezistenţei pe piaţa firelor de in şi cânepă, ofensiva chinezilor pe piaţa europeană a dus-o la faliment. A reorganizat activitatea fabricii în trei luni, iar în mai puţin de cinci a devenit lider european pe o nişă la care puţini s-au gândit atunci – scaunul auto pentru copii. Cu acest nou tip de business, compania Te-Rox a ajuns să exporte în toată lumea.

    Ea spunea recent că România are un avantaj faţă de China datorită poziţiei geografice, astfel că timpul de livrare este mai scurt şi poate reprezenta un avantaj competitiv pentru companiile locale care îşi trimit produsele la export.

    „România are acest avantaj, este la două zile de transport faţă de China, iar marile magazine nu au nevoie de stocuri, noi livrăm just in time, adică în 14 zile de la comandă. Este un mare avantaj pentru companiile exportatoare care se situează în România şi îşi pot face logistica în aşa fel încât să aibă un termen foarte scurt de livrare.“

    Antreprenoarea adăuga acum câteva săptămâni că cel mai dificil moment de la înfiinţarea companiei a fost în iarna anului 2007, când a fost nevoită să se reinventeze. Totuşi, ea consideră că eşecul ar trebui să fie un lucru pozitiv în viaţa unui antreprenor deoarece aşa va putea învăţa o lecţie. Doina Cepalis adăuga că ceea ce a învăţat în acel moment a fost ce înseamnă să fii prezent pe mai multe pieţe şi să ai competitori foarte puternici. Experienţa de atunci a ajutat-o în criza actuală.

    „Noi am înregistrat rezultate mai bune decât în anul 2019. Noi producem şi exportăm, nu am renunţat la angajaţi, ba chiar am angajat 10-15 oameni. Plusul nostru a fost că am reuşit să rămânem pe piaţă şi am fost o soluţie pentru că alte firme s-au oprit. După ce planeta s-a oprit (în perioada de lockdown – n.red.), ne-am oprit şi noi o lună, dar am venit cu forţe noi, am avut resurse financiare şi am reuşit să depăşim“, spunea antreprenoarea acum câteva săptămâni.

    Doina Cepalis a fost asistată în tranzacţie de PwC, cu o echipă condusă de George Ureche, şi de casele de avocatură D&B Davis şi Baias şi de RTPR.

     

     

     

     

  • Debenhams se pregăteşte de faliment şi închide ultimele magazine. În România retailerul britanic a avut două încercări şi a eşuat de fiecare dată

    Grupul britanic de modă Deben­hams se pregăteşte de faliment şi închide ultimele 124 de magazine pe care le mai are după ce discuţiile cu un investitor salvator au eşuat.

    Magazinele vor mai rămâne des­chise până când va fi vândut stocul existent. Dacă în această perioadă se va găsi un cumpărător interesat, atunci soarta com­paniei ar putea fi una favo­rabilă, dacă nu, urmează falimentul şi dis­pa­riţia unuia dintre marile nume din moda mondială, cu o istorie de aproa­pe 250 de ani.

    În România, brandul a avut două încercări şi tot atâtea eşecuri, cel mai recent exit datând din 2017. De fiecare dată venirea s-a făcut în România printr-un partener francizat.

    Falimentul unui nume mare pre­cum Debenhams are impact şi asupra pieţei locale, doar că nu în retail, ci în producţie. Mai exact, România este unul dintre principalii furnizori ai grupului Debenhams, circa 4% din produsele din magazine purtând pecetea „made in România“, conform celor mai recente date.

    Numărul de fabrici cu care bri­tanicii colaborează a scăzut an de an, de la peste 20 în 2017 şi 27 în urmă cu patru ani, la 14 anul trecut, cele mai recente date.

     

  • Operatori feroviari din Germania şi Italia experimentează cu trenuri cu propulsie cu hidrogen

    Operatori feroviari din Germania şi Italia apelează la propulsia cu hidrogen în încercarea de a-şi face flotele de trenuri mai puţin poluante. 

    Deutsche Bahn, unul dintre cei mai mari transportatori pe calea ferată din Europa, se aliază în acest sens cu gigantul Siemens. În Italia, transportatorul regional Ferrovie Nord Milano – al doilea ca mărime din această ţară, a comandat şase trenuri cu celule cu hidrogen de la grupul francez Alstom, o investiţie de peste 160 de milioane de euro, scrie Euractiv.

    Înnoirea acestor flote vine în condiţiile în care guvernele mai multor economii avansate, printre care Germania şi Franţa, au anunţat planuri pentru dezvoltarea unui industrii a hidro­ge­nu­lui, considerat combustibilul viitorului deoarece în teorie poate fi produs prin mijloace nepoluante şi în cantităţi enorme. În cealaltă tabără, Elon Musk, CEO-ul producătorului de ma­şini electrice american Tesla, a descris propulsia cu hidrogen, mai ales la automobile, ca fiind o tehnologie „proastă“.

    Trenurile franceze vor începe să circule pe căile ferate italiene în 2023 şi vor înlocui locomotivele diesel de pe ruta de 100 de kilometri neelectrificată Brescia-Iseo. Trenurile vor fi construite de Alstom în Italia.

    Unul din vicepreşedinţii grupului francez, Gian Luca Erbacci, a declarat că trenurile şi-au dovedit deja eficienţa comercială în Germania. Landul Saxonia Inferioară a lansat primul serviciu comercial pentru călători cu trenuri pe hidrogen în 2018 pe o rută dificil de electrificat.

    Rezultatele bune anunţate de firma regională au încurajat Deutsche Bahn să se alieze cu Siemens pentru dezvoltarea propriilor locomotive pe hidrogen. Testele cu primul astfel de tren, „Mireo Plus H“, vor începe în 2024. Locomotivele ar trebui să aibă o autonomie de 600 de kilometri şi să atingă o viteză maximă de 150 de km/h. Deutsche Bahn are peste 1.300 de locomotive diesel şi doar 61% din reţeaua feroviară a Germaniei este electrificată.

     

  • Grupul Tei, care cuprinde reţelele Farmacia Tei şi Bebe Tei, a închiriat 10.000 metri pătraţi în parcul industrial Metav din nordul Bucureştiului, unde va centraliza operaţiunile de distribuţie

    Grupul Tei, care cuprinde reţeaua Farmacia Tei şi magazinele cu articole pentru copii Bebe Tei, a închiriat un spaţiu de aproximativ 10.000 metri pătraţi în parcul industrial Metav din nordul Bucureştiului pentru consolidarea distribuţiei într-un singur depozit. 

    Tranzacţie intermediată de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Metav va construi o clădire nouă, personalizată conform cerinţelor clientului (built-to-suit), a cărei livrare este programată în primul trimestru al anului viitor.

    „Depozitul va fi unul semiautomat, multifucţional, menit să deservească atât business-ul online, cât şi cel tradiţional al Grupului Tei. Aş vrea să le mulţumesc reprezentanţilor Grupul Tei şi Metav pentru eforturile depuse în vederea realizării acestui proiect.”, a spus Andrei Brînzea, Partner, Head of Land, Industrial & Logistics, Cushman & Wakefield Echinox.

    Grupul Tei reprezintă una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti din industria de retail, cele două companii care operează lanţurile Farmacia Tei şi Bebe Tei realizând în 2019 o cifra de afaceri cumulată de aproximativ 200 de milioane de euro, cu un efectiv de 850 de angajaţi.

    Farmacia Tei a fost lansată de Roxana Maftei, după ce înainte a deţinut pentru scurt timp un magazin de tip plafar. Ulterior, ea a dezvoltat şi brandul Bebe Tei, în 2014. Acţionarii Bebe Tei sunt Roxana Maftei, cu 70% din pachet, şi Irina Ciubotaru, cu 30% din acţiuni.

     

  • Grupul Supernova a preluat proiectul comercial Jupiter City din Piteşti

    Grupul Jupiter a ajuns la o înţelegere cu grupul austriac Supernova pentru prima achiziţie de pe piaţa românească – Jupiter City Shopping City din Piteşti. Achiziţia a avut loc în luna octombrie a acestui an, iar grupul austriac are în plan să realizeze şi alte achiziţii la nivelul Europei Centrale şi de Est.

    Centrul comercial are o suprafaţă de peste 45.000 mp, 1.700 de locuri de parcare şi 90 de magazine.

    “Credem că Jupiter City Shopping Center ca şi întreaga piaţă românească are mult potenţial pentru creşterea brandului nostru. Pentru perioada următoare, planul nostru este să îmbunătăţim ofertele existente şi să extindem centrul. Suntem concentraţi pe dezvoltarea acestei pieţe”, a spus Markus Pinggera, Managing Director at Supernova.

    Grupul Supernova este concentrat pe dezvoltarea şi gestionarea proprietărilor comerciale în Europa Centrală şi de Est dar şi în Europa de Vest. Pe lângă piaţa românească, compania mai este activă în Austria, Slovacia, Slovenia şi Croaţia. Portofoliul său include 77 de proprietăţi, cu o valoare cumulată de 1,5 miliarde de euro.

    În ultimii cinci ani compania a achiziţionat centre comerciale şi a construit altele în Slovenia şi Croaţia. Numai în Croaţia au achiziţionat în ultimii trei ani şapte centre comerciale. Mai mult, anu trecut în Slovenia Grupul a achiziţionat zece centre de retail din portofoliul Mercator şi 11 ale Qlandia Centrice Real Estate GmbH, companie deţinută de fondul de investiţii Lone Star.

    Grupul austriac Supernova intr pe piaţa din România la finalul anului trecut, urmând să dezvolte primul proiect, în Sibiu, în parteneriat cu Oasis Retail Development&Consulting, firmă deţinută de Klaus Reisenauer şi Kurt Wagner.

    Prima Shopping Center Sibiu este un parc de retail în suprafaţă de 40.000 mp localizat în zona de nord a oraşului.

    Supernova operează peste 20 de centre comerciale.

    Prima fază a proiectului din Sibiu are o suprafaţă de 15.000 mp şi va cuprinde un hipermarket şi o galerie comercială, targetând populaţia din nordul şi vestul oraşului, precum şi traficul de tranzit din zonă. Pentru faza doua este vizat un mix de retaileri cu produse de dimensiuni mari precum şi un hotel.

    Oasis Development este unul dintre cei mai dinamici dezvoltatori de retail din România, cu peste 70 de proiecte livrate în întreaga ţară în ultimii 15 ani, pe o suprafaţă ce însumează 1,5 milioane mp de teren. Dezvoltatorul de retail este deţinut de Klaus Reisenauer şi Kurt Wagner.

    Compania dezvoltă proiecte proprii sub brandurile Prima Shops şi Family Center. Portofoliul Oasis Development în România este alcătuit din şase parcuri de retail şi centre comerciale lansate sub brandul „Prima Shops” în Oradea, Roman, Reghin, Făgăraş, Tecuci şi Mangalia, precum şi 2 parcuri de retail deţinute în parteneriat, sub brandul „Family Center”, în Giurgiu şi Râmnicu Vâlcea.

     

     

  • Încă o bancă din România a fost scoasă la vânzare. Cine o deţine în prezent

    Grupul financiar polonez Getin a anunţat oficial intenţia de a vinde Idea Bank România, o bancă de talie mică de pe piaţa locală, la care deţine pachetul majoritar de acţiuni. 

    De mai bine de un an, pe piaţă circulă informaţii privind intenţia grupului polonez de a renunţa la prezenţa în România. Getin a anunţat că a angajat compania de investiţii Rothschild ca advisor pentru această tranzacţie. 

    Getin Holding a fost înfiinţat de Leszek Czarnecki în 1996 şi este un grup financiar activ în Europa Centrală şi de Est, unde controlează patru bănci şi trei companii de leasing. 

    Idea Bank ocupa la finele anului trecut locul 22 în sectorul bancar local, după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 0,47%. Banca are 33 de sucursale şi agenţii, 389 de angajaţi şi 13.224 carduri emise.

    Acţionarul majoritar a majorat capitalul social al băncii de la Bucureşti cu 10 mil. lei (circa 2,07 mil. euro) în luna septembrie 2020, la 251,97 mil. lei.

    Idea Bank a înregistrat în primul semestru (S1) din 2020 venituri operaţionale de 55,8 mil. lei, în creştere cu 11,7%, şi un profit net de 5,6 mil. lei, aproape dublu faţă de nivelul din perioada similară a anului 2019, când a raportat un câştig de 3 mil. lei, arată raportul financiar al băncii publicat a BVB.

    La nivelul întregului grup Idea, care mai include pe lângă bancă şi Idea Leasing, Idea Investment, Idea Finance, Idea Broker de Asi­gurare şi Idea Credite de Consum, veni­turile operaţionale s-au diminuat cu 2,6%, la 78 mil. lei, iar profitul a fost cu 14% mai mic, ajungând la 6,1 mil. lei. Activele Idea Bank au o pondere de 93% în activele totale ale grupului.

    În primele şase luni din 2020, activele băn­cii s-au majorat cu 9,8%, la 2,4 mld. lei, pe fon­dul creşterii creditării nete cu 9,4%, la 1,5 mld. lei, în timp ce baza de depozite s-a ma­jorat cu 8,7%, la 2,1 mld. lei. Banca avea la finele lunii iunie un total de 59.899 clienţi, în scădere cu 1,2% faţă de iunie 2019.

    Din tot portofoliul de credite, 47% au fost acordate persoanelor fizice, iar restul companiilor.

     

  • Grupul german Allianz a încheiat primele nouă luni din 2020 cu un profit operaţional de 7,8 mld. euro, cu 14,6% mai puţin

    Grupul german Allianz a terminat primele nouă luni din 2020 cu un profit operaţional în valoare de 7,8 mld. euro, în scădere cu 14,6%, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit informaţiilor publicate în raportul financiar al grupului.

    “Am livrat rezultate solide într-un mediu care rămâne provocator. Astfel, rămânem încrezători, nu doar pentru a rezista crizei COVID-19, ci şi pentru a construi un Allianz mai puternic în beneficiul tuturor acţionarilor”, a transmis Oliver Bate, CEO Allianz.

    În primele nouă luni din 2020, profitul operaţional a ajuns la 7,8 mld. euro, de la 9,1 mld. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal din cauza impactului pandemiei de COVID-19.  

    Veniturile nete ale nemţilor au ajuns la 5,2 mld. euro la finalul primelor nouă luni din 2020, cu 17,6% în scădere comparativ cu perioada similară a anului trecut. Din punctul de vedere al veniturilor atribuite acţionarilor, acestea acu scăzut cu 17,6%, până la 4,9 mld. euro

    În urma incertitudinilor economice din cauza pandemiei de COVID-19, board-ul Grupului Allianz a decis să întrerupă programul Share Buyback 2020 şi să nu mai execute partea restantă a programului în valoare de 750 mil. euro, se mai arată în raportul grupului.