BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Preţurile la gaze explodează în Europa din cauza temerilor legate de fluxul de gaze din Rusia

    Preţurile europene la gaze au depăşit joi 100 de euro pe megawatt/oră, din cauza noilor incertitudini legate de fluxul de gaze din Rusia către Europa, scrie FT. 

    Îngrijorările reflectau impunerea de către Moscova a unor sancţiuni asupra unor companii cheie de gaze naturale al căror control a fost preluat de Berlin şi întreruperea unui gazoduct care traversează Ucraina.

    Contractele viitoare legate de TTF, preţul de referinţă european al gazelor cu ridicata, au urcat cu peste 12%, până la 106 euro pe megawatt oră, de la aproximativ 90 de euro pe megawatt oră la începutul săptămânii, în condiţiile în care aprovizionarea cu gaze ruseşti a continentului a fost supusă unei serii de noi ameninţări.

    La sfârşitul zilei de miercuri, Kremlinul a impus sancţiuni asupra Gazprom Germania, un set de companii deţinute anterior de Gazprom, compania rusă de gaze de stat, pe care Berlinul le-a preluat luna trecută. Noua legislaţie împiedică entităţile ruseşti să vândă gaze sau să facă tranzacţii cu o serie de companii Gazprom Germania.

    Astora, una dintre filialele sale, este unul dintre cei mai mari deţinători de depozite subterane de gaze din Germania, iar Wingas, WIEH şi WIEE, care intră, de asemenea, sub incidenţa sancţiunilor Moscovei, sunt distribuitori de gaze în Germania care fac tranzacţii mari cu Gazprom.

    Guvernul german nu a prezentat încă impactul pe care sancţiunile l-ar putea avea asupra aprovizionării cu gaze. Andrei Belyi, consultant în domeniul gazelor la Balesene, cu sediul în Estonia, a declarat că statul rus a “crescut nivelul de incertitudine pentru cumpărătorii şi consumatorii europeni”.

    Acest lucru s-a întâmplat după ce, cu o zi mai devreme, operatorul ucrainean al gazoductului a oprit fluxul de gaz prin una dintre cele două conducte majore care aduc gazul rusesc în Europa, prin ţară.

    Comercianţii de gaze se concentrează de săptămâni întregi pe un nou mecanism de plată în ruble cerut de Rusia, care a dus la întreruperea accesului la gazul rusesc pentru Polonia şi Bulgaria. Disputa ar putea izbucni din nou mai târziu în luna mai, când mai mulţi cumpărători europeni trebuie să facă plăţi.

    Ca urmare a incertitudinii legate de aprovizionarea cu gaz rusesc, preţurile pentru energia electrică din Germania pentru anul viitor au atins joi cel mai ridicat nivel din acest an până în prezent, la 227,75 euro pe megawat oră, potrivit Refinitiv. Preţurile la electricitate tind să urmeze creşterea preţurilor la gaze.

     

  • Germania începe să umple cel mai mare depozit de gaze din Europa de Vest

    Germania a început să umple uriaşa instalaţie de depozitare a gazelor de la Rehden, abandonată de compania rusă Gazprom, a declarat administratorul desemnat de stat al sitului, în timp ce cea mai mare economie europeană încearcă să se protejeze împotriva riscului de întrerupere a aprovizionării. 

    Gazul rusesc este vital pentru Europa şi, în special, pentru Germania, scrie Reuters. Dar livrările au fost puse sub semnul întrebării de sancţiunile occidentale din cauza invaziei Moscovei în Ucraina şi de un termen limită iminent stabilit de Rusia pentru plăţile în ruble, pe care majoritatea cumpărătorilor le-au respins.

    Luna trecută, Gazprom a renunţat la Gazprom Germania, inclusiv la cel mai mare depozit de gaze din Europa de Vest, la Rehden, din cauza deteriorării relaţiilor diplomatice.

    “Începând de astăzi, sunt injectate volume mici”, a declarat pentru Reuters Egbert Laege, administratorul numit de autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania pentru a gestiona temporar compania, în primul său interviu în această funcţie. “Lucrăm intens la soluţii pentru a ne asigura că o cantitate semnificativ mai mare de gaz poate intra în instalaţia de stocare”.

    Rehden poate stoca aproximativ 4 miliarde de metri cubi de gaz, dar a primit doar cantităţi mici iarna trecută. Laege a spus că este clar că trebuie să fie umplut pentru iarna viitoare.

    În prezent, Rehden este plin cu doar 0,6%, cu mult sub media de 36% pentru instalaţiile de stocare a gazelor din Germania.

    Autoritatea de reglementare a declarat că va controla Gazprom Germania până la 30 septembrie şi că are dreptul de a demite directori, de a angaja personal nou şi de a spune conducerii cum să procedeze. Nu a precizat ce se va întâmpla după această dată.

    “Am făcut progrese bune în stabilizarea activităţilor grupului Gazprom Germania în vremuri nesigure”, a declarat Laege, adăugând că se află în contact regulat cu Ministerul Economiei, cu autoritatea de reglementare a reţelelor din Germania şi cu partenerii de afaceri ai grupului.

     

  • Înşelată şi abuzată în aventura de dragoste cu Rusia, Germania fuge acum cât poate de repede de petrolul rusesc, chiar dacă derusificarea sectorului de energie cere sacrificii şi durere. De gaze fuge mai greu

    În urmă cu zece ani, pe atunci cancelarul Germaniei Angela Merkel şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin îşi uneau forţele în sprijinul unui proiect de extindere a unui gazoduct rusesc controversat, Nord Stream.

    Merkel asigura că opoziţia se înmoaie şi că eforturile „vor face mai sigure livrările de energie către Europa“, iar Putin că ceea ce va deveni cunoscut ca Nord Stream 2 nu va face Germania mai dependentă de gazele naturale ale Rusiei.

    Germania a devenit între timp cel mai mare consumator de gaze naturale şi petrol ruseşti şi astfel unul dintre cei mai mari finanţatori ai bugetului şi armatei Moscovei. Berlinului i-a trebuit ca Rusia să provoace o criză a gazelor, să invadeze Ucraina şi să oprească gazele furnizate Poloniei şi Bulgariei pentru a accepta că, aşa cum mulţi au avertizat, Kremlinul foloseşte dependenţa Europei de energia rusă ca pe o armă, sau cel puţin ca pe un instrument de forţă geopolitică.

    Acum, Germania nu ştie cum să se îndepărteze mai repede de gazele şi petrolul ruseşti. Sevrajul dat de dependenţă este foarte dureros pentru economia germană, cea mai mare din Europa, dar şi pentru economiile mai mici care depind de ea. Problema momentului este stoparea importurilor de ţiţei rusesc. Cu gazele este mai greu.

    Înainte de război, Europa plătea Moscovei 250-450 de milioane de dolari pe zi (estimări diferite dau sume diferite) pentru petrol. Aproximativ jumătate din exporturile de petrol ruse se duceau în Europa, notează BBC. La gaze naturale, dependenţa UE de Rusia era de 40%. Anul acesta, plăţile către Moscova pentru gaze s-au situat la 200-800 de milioane de euro pe zi, potrivit Reuters.

    Conducta care aduce petrol din Rusia în Germania se cheamă Drujba în rusă, Prietenie în traducere. Însă atacurile ordonate de Putin contra Ucrainei au distrus orice urmă de afecţiune, scrie Deutsche Welle. Drujba a fost inaugurată în anii 1960, transportând petrol cale de peste 5.000 de kilometri din ceea ce era atunci URSS în fosta Germanie de Est, până în Schwedt. Rafinăria din acest oraş german este acum o componentă importantă în planul general al UE de a se rupe de petrolul rusesc până la sfârşitul acestui an. Propunerea este susţinută de Germania.

    De la izbucnirea războiului, guvernul german a reuşit să reducă dependenţa de ţiţeiul rusesc de la 35% la 12%, iar tot petrolul rusesc rămas se duce la rafinăria Schwedt. Însă oamenii locului se tem că un embargo total ar însemna moartea economică a comunităţii lor.

    „Suntem foarte îngrijoraţi şi foarte şocaţi“, spune primăriţa din Schwedt, Annekathrin Hoppe, care a lucrat la rafinărie. Mulţumită petrolului rusesc şi rafinăriei, oraşul a reuşit să iasă cu bine din tranziţia economică de după căderea zidului Berlinului.

    Cu peste 1.000 de angajaţi şi mai mult de 2.000 de alte afaceri care depind de ea, rafinăria s-a transformat în inima economică a regiunii. Cu benzina şi motorina produse acolo sunt alimentate 90% din maşinile din nord-estul Germaniei, inclusiv Berlinul.

    Carburantul ajunge şi în Polonia, care cere un embargo total asupra gazelor şi petrolului din Rusia.

    Primarul Hoppe se teme că închiderea rafinăriei va duce la prăbuşirea aprovizionării cu combustibil a regiunii şi a unor părţi din ţara vecină, cu efecte asupra serviciilor de urgenţă şi chiar aeroportului din Berlin. De aceea ministrul economiei Robert Habeck a făcut acum câteva săptămâni turul lumii, ajungând până în Norvegia şi Qatar, în căutare de alternative la energia rusă. Oficialul s-a dus şi în Polonia, unul dintre cei mai vehemenţi critici ai Nord Stream 2, unde a explicat cum a reuşit Germania să se îndepărteze de petrolul rus mai rapid decât s-a anticipat şi că economia poate supravieţui unui embargo, dar nu fără durere şi sacrificii. În orice caz, nu va urma un colaps economic. Explicaţiile ar trebui să fie un exemplu şi o motivare pentru alte guverne europene. Polonia n-a aşteptat războiul pentru a-şi croi un drum care s-o ducă departe de energia rusă, construindu-şi un terminal de gaze naturale lichefiate şi un gazoduct propriu până în Marea Nordului. 

    În Germania, rafinăria Schwedt este singura care mai depinde de petrolul rus, aceasta pentru că acolo mai este o problemă: este deţinută de compania de stat rusă Rosneft, şi ea un instrument de forţă în mâinile Kremlinului. Rafinăria poate fi aprovizionată prin porturile germane şi poloneze, însă Rosneft se opune. Berlinul caută acum să schimbe legea pentru a permite statului german să naţionalizeze activele de energie considerate vitale pentru securitatea naţională. Rosneft a devenit acţionar majoritar la Schwedt, prin preluarea unui pachet de acţiuni deţininut de Shell, în noiembrie anul trecut, când SUA avertizau deja că Rusia îşi face planuri pentru invadarea Ucrainei.

    Criza gazelor era deja în plină desfăşurare. Schimbarea de proprietar nu s-ar fi putut face fără aprobare din partea autorităţilor germane. Rosneft şi-a mărit amprenta în sectorul de rafinare german, urcând până pe locul doi, cam de când Merkel şi Putin au indicat că sunt hotărâţi să facă Nord Stream 2 realitate, adică în urmă cu zece ani. La un moment dat, compania rusă ajunsese responsabilă pentru un sfert din importurile de petrol germane. SUA au fost prima ţară care s-a descotorosit de petrolul rusesc.

    În 2020, cei mai mari importatori de petrol rus din Europa au fost, în ordine descrescătoare, Olanda (dar această ţară este mai degrabă de tranzit decât mare consumator), Germania, Polonia, Finlanda, Slovacia, Italia, Lituania şi Ungaria. Dintre toate, doar Ungaria se opune planului Comisiei Europene de a stopa importurile de petrol rus. Slovacia cere mai mult timp decât celelalte pentru a face acest lucru.

     

  • Gazul rusesc, marea slăbiciune a Uniunii Europene: Miniştrii Energiei din UE căută disperaţi o soluţie pentru a evita oprirea bruscă a gazelor în urma noilor condiţii de plată impuse de Moscova

    Miniştrii Energiei din ţările Uniunii Europene au programat luni o şedinţă de urgenţă în vederea găsirii unui răspuns pentru noile condiţii de plată ale Moscovei, scrie Reuters.

    Rusia a oprit săptămâna trecută livrările de gaz către Bulgaria şi Polonia, după ce acestea au refuzat să îndeplinească cererea de a plăti importurile în ruble.

    Atât Polonia, cât şi Bulgaria plănuiau să înceteze utilizarea gazului rusesc în acest an şi spun că pot face faţă opririi. Cu toate acestea, acţiunea Rusiei a stârnit teama că alte ţări UE, inclusiv prima putere economică a Europei dependentă de gaz rusesc, Germania, ar putea fi următoarele victime.

    Având în vedere numărul semnificativ al companiilor europene care se confruntă cu termene limită de plată a gazelor la sfârşitul acestei luni, statele UE au o nevoie stringentă de a clarifica dacă firmele pot continua să cumpere combustibil fără a încălca sancţiunile împotriva Rusiei.

    Potrivit declaraţiilor Moscovei, cumpărătorii străini de gaze trebuie să depună euro sau dolari într-un cont la banca privată rusă Gazprombank, urmând ca mai apoi sumele să fie convertite în ruble pentru săvârşirea plăţilor.

    Comisia Europeană a declarat ţărilor că respectarea schemei Rusiei ar putea încălca sancţiunile UE, sugerând totodată statelor că ar putea face plăţi conforme cu sancţiunile dacă declară finalizată plata odată ce aceasta a fost efectuată în euro, înainte de conversia ei în ruble.

    După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi altele au cerut săptămâna trecută sfaturi mai clare cu privire la situaţia actuală, Bruxelles-ul a decis elaborarea unor orientări suplimentare.

    Rusia a declarat vineri că nu vede nicio problemă în legătură cu decretul său, care consideră că obligaţia cumpărătorului este îndeplinită numai după ce valuta a fost convertită în ruble.

    În timp ce Bulgaria şi Polonia au refuzat să se implice în schema Moscovei, Germania a făcut ecou soluţiei Comisiei de a permite companiilor să plătească conform noilor cereri.

    Plăţile în ruble pot ajuta la adăpostirea economiei Rusiei de impactul sancţiunilor, în timp ce veniturile din combustibili pot ajuta la finanţarea a ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială.

    Ţările UE au plătit Rusiei peste 45 de miliarde de euro (47,43 miliarde de dolari) pentru gaz şi petrol de la începutul razboiului, a constatat organizaţia „Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat”.

    Rusia furnizează Uniunii Europene 40% din gazele blocului şi 26% din importurile sale de petrol, o dependenţă din cauza căreia Germania şi alţii au rezistat până acum solicitărilor de oprire bruscă a importurilor de combustibil rusesc de teama unor daune economice.

    Cu toate acestea, potrivit oficialilor, UE intenţionează interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului.

    Dependenţa de gazul rusesc variază de la o ţară la alta, dar analiştii sunt de părere că o întrerupere totală imediată a gazului rusesc ar arunca ţări ale Uniunii Europene în recesiune, necesitând măsuri de urgenţă violente, cum ar fi închiderea unor fabrici, pentru a face faţă şocului economic.

  • Municipalităţile poloneze rămân fără gaze

    Compania rusă Novatek Green Energy a tăiat aprovizionarea cu gaze a mai multor municipalităţi poloneze din cauza sancţiunilor impuse oligarhilor şi firmelor din Rusia, potrivit Euractiv.

    Pe 26 aprilie, guvernul polonez a anunţat sancţiuni împotriva a 15 oligarhi şi 35 de companii din Rusia, printre care şi Novatek Green Energy.

     

  • Piaţa energetică fragilă a Europei strânge din dinţi şi se pregăteşte pentru următoarea mişcare a lui Putin

    Europa ar putea să se îndrepte cu paşi repezi spre o oprire bruscă a gazului rusesc, un scenariu care ar declanşa raţionalizarea energiei, o inflaţie mai mare şi o recesiune profundă, scrie Bloomberg. 

    O confruntare privind condiţiile de plată a determinat deja Moscova să închidă robinetele pentru Polonia şi Bulgaria. Având în vedere că oferta este deja redusă, nu va fi nevoie de mult mai mult pentru a şoca pieţele energetice.

    Echilibrul de gaze al Europei este “fragil şi există doar o singură întrerupere a aprovizionării înainte ca acesta să se prăbuşească complet”, a declarat analistul Shikha Chaturvedi de la JPMorgan Chase & Co.

    Cu excepţia cazului în care procesele pot fi rezolvate pentru a satisface cererile Kremlinului, evitând în acelaşi timp sancţiunile Uniunii Europene, este probabil ca mai multe ţări să fie oprite în zilele sau săptămânile următoare.

    Europa depinde de gazul rusesc pentru o cincime din producţia sa de energie, iar o întrerupere minoră s-ar putea răspândi rapid pe întreg continentul. Nivelurile de stocare sunt în prezent la doar 32% din capacitate, faţă de obiectivul de cel puţin 80% necesar pentru a menţine încălzirea locuinţelor şi funcţionarea fabricilor pe durata iernii.

    Închiderea Poloniei şi a Bulgariei arată tensiunea. Deşi volumele sunt relativ mici, deficitul a absorbit livrările din Germania şi transporturile de gaze naturale lichefiate. Acest lucru reduce rezerva pentru a face faţă altor perturbări.

    Preşedintele Vladimir Putin a decretat ca clienţii de gaz din Europa să plătească în ruble, ceea ce UE spune că încalcă sancţiunile şi a cerut companiilor să continue să plătească în euro – lăsând la latitudinea Kremlinului să refuze sau nu. accepte. În condiţiile în care blocul îşi propune să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc cu două treimi în acest an, o oprire bruscă ar veni prea devreme.

     

  • Companiile din UE vor folosi „portiţe” pentru a plăti gazele în ruble, relatează FT

    Companiile din domeniul energetic europene ar putea folosi „portiţe” pentru a satisface cererea Rusiei de a plăti gazul în ruble, pe fondul temerilor că aprovizionarea ar putea fi întreruptă pentru mai multe ţări.

    Miercuri, Gazprom a oprit exporturile de gaze către Polonia şi Bulgaria din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble.

    Joi, Financial Times relatează că doi dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc în Europa – Uniper din Germania şi OMV din Austria – se pregătesc să folosească un nou sistem care le permite să se conformeze cererii Rusiei.

    Pentru a nu încălca sancţiunile UE, Rusia a stabilit la sfârşitul lunii martie un mecanism prin care companiile europene vor continua să plătească Gazprombank – braţul financiar al Gazprom cu sediul în Elveţia – pentru importurile lor în euro.

    Banca rusă, care nu se află sub incidenţa sancţiunilor UE, ar urma să convertească apoi depozitele în euro în ruble într-un al doilea cont deschis pe numele firmelor, pentru a le plăti mai departe în Rusia, relatează FT.

    Tiina Tuomela, directorul financiar al Uniper, a declarat pentru ziar că societatea consideră că acest proces de plată modificat respectă sancţiunile.

     

  • Paradoxul NATO şi UE. 8 miliarde de dolari ajutor pentru Ucraina, 47 de miliarde pentru gazul rusesc

    Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Organizaţia Tratatului Nord Atlantic a sprijinit Ucraina, de la începutul invaziei, cu aproximativ 8 miliarde de dolari.
    Pe principiul cu o „mână dăm, cu alta luăm”, europenii au livrat, de asemenea în buzunarul Rusiei peste 47 de miliarde de euro pentru gaz.
    Războiul din Ucraina pare a fi unul de lungă durată, astfel că efortul NATO şi a ţărilor din Europa de a susţine armata ucraineană se intensifică.
    Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Organizaţia Tratatului Nord Atlantic a sprijinit Ucraina, de la începutul invaziei, cu aproximativ 8 miliarde de dolari, ajutorul constând în armament şi suport logistic.

    Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Organizaţia Tratatului Nord Atlantic a sprijinit Ucraina, de la începutul invaziei, cu aproximativ 8 miliarde de dolari.

    „Aliaţii NATO şi-au intensificat, de asemenea, sprijinul acordat Ucrainei, iar aliaţii NATO până în prezent s-au angajat şi au oferit cel puţin 8 miliarde de dolari SUA în sprijin militar Ucrainei. Şi vedem importanţa creşterii în continuare a sprijinului nostru pentru Ucraina

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Grupurile energetice ale UE se pregătesc să respecte condiţiile lui Vladimir Putin pentru gazul rusesc. Oficialii se tem că acceptarea condiţiilor împuse de Kremlin ar putea ameninţa autoritatea şi unitatea Uniunii Europene

    Unele dintre cele mai mari companii energetice din Europa se pregătesc să folosească un nou sistem de plată pentru gazul rusesc cerut de Kremlin, despre care criticii spun că va submina sancţiunile UE, va ameninţa unitatea blocului şi va oferi economiei Rusiei venituri colosale, scrie Financial Times.

    Distribuitorii de gaze din Germania, Austria, Ungaria şi Slovacia intenţionează să deschidă conturi în ruble la Gazprombank din Elveţia pentru a satisface condiţia plăţilor în ruble impusă de Rusia.

    Printre grupuri se numără doi dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc: Uniper cu sediul la Düsseldorf şi OMV cu sediul la Viena.

    Negocierile dintre cumpărătorii europeni şi Gazprom, furnizorul rus de gaze controlat de stat, s-au intensificat odată cu apropierea termenelor de plată, au declarat sursele citate de FT.

    Pregătirile arată impactul eforturilor Rusiei de a arma aprovizionarea cu gaze şi de a contesta capacitatea UE de a menţine un front unit împotriva Moscovei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret la sfârşitul lunii martie prin care cumpărătorii de gaze din aşa-zisele naţiuni neprietenoase – care înclud întreaga Uniune Europeană – trebuie să înfiinţeze atât conturi bancare în valută, cât şi în ruble la Gazprombank, filiala comercială financiară a Gazprom cu sediul în Elveţia, pentru a plăti proviziile de gaze. Măsura a fost văzută ca o modalitate de neutralizare a sancţiunilor UE împotriva băncii centrale a Rusiei din cauza războiului generat în Ucraina.

    Importatorii de gaze din Polonia şi Bulgaria, care au refuzat să se înscrie în schema Kremlinului, au fost deconectaţi miercuri de la reaţeaua de gaze ruseşti, o decizie pe care Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a descris-o ca fiind echivalentă cu un şantaj.

    Bruxelles-ul s-a străduit să contracareze cerinţele Moscovei: comisia a emis îndrumări tehnice oficiale care admit că ingineria financiară concepută de Kremlin ar putea fi „conformă cu sancţiunile” în anumite condiţii. Aceasta ar avea ca rezultat ca Rusia să poată accesa în continuare venituri semnificative din gaze pentru a-şi susţine moneda şi economia, au spus statele membre şi oficialii UE.

    Consilierii comisiei au ajuns la concluzia că orice mişcare a UE de a impune sancţiuni împotriva Gazprombank – care ar fi cea mai rapidă modalitate de a înlătura lacuna – ar putea pune în pericol întregul mecanism de plată existent pentru gazul rusesc, ducând la o încetare catastrofală a livrărilor către bloc.

    Mişcarea Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu gaze către Bulgaria şi Polonia a fost totuşi o provocare, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al comisiei. „Este important să păstrăm unitatea UE în această privinţă şi, aşa cum a spus preşedintele von der Leyen, nu ar trebui să cedăm la acest tip de şantaj”, a spus el.

    OMV a declarat că a analizat cererea Gazprom privind metodele de plată în lumina sancţiunilor UE şi că lucrează la o soluţie conformă cu sancţiunile.

    Vicecancelarul german şi ministrul economiei, Robert Habeck, a declarat miercuri că mecanismul de plată rusesc este „calea pe care UE ne-a trasat-o”.

    „Mecanismul de plată rusesc este singura cale compatibilă cu sancţiunile şi, din câte înţeleg, companiile germane care o aleg sunt în conformitate cu contractele lor”, a declarat Habeck. „Majoritatea ţărilor UE adoptă această abordare.”

    El a adăugat că, în urma unei vizite efectuate marţi în Polonia, a înţeles că Varşovia intenţionează să adopte o linie intransigentă faţă de Moscova. „Nu le este frică de un embargo”, a declarat vicecancelarul.

  • Reuniune de urgenţă în Europa: Preţul la gaze a crescut cu 20% de ieri până azi, după ce Rusia a tăiat livrările către Polonia şi Bulgaria pentru că nu au plătit în ruble. Bruxellesul îl acuză pe Putin de şantaj. Germanii încearcă să găsească soluţii cu partenerii

    Berlinul a declarat că discută decizia Gazprom din Rusia de a opri fluxurile de gaze către Polonia şi Bulgaria cu partenerii Uniunii Europene şi, deşi această mişcare este considerată a fi îngrijorătoare, securitatea aprovizionării este garantată în prezent, transmite Bloomberg.

    „Per total, fluxurile de gaze sunt în prezent la un nivel stabil, dar monitorizăm situaţia foarte îndeaproape”, a declarat miercuri Ministerul Economiei din Berlin într-o declaraţie trimisă prin e-mail, citat de Bloomberg.

    Miercuri dimineaţa, Gazprom a emis o declaraţie în care a spus că a oprit livrările atât către Polonia, cât şi către Bulgaria – ambii mari consumatori de gaz rusesc – din cauza plăţilor care nu au fost efectuate în moneda rusă. A spus că livrările vor fi reluate odată ce aceste plăţi vor fi efectuate.

    Preţul contractelor futures, care urmăresc preţul en-gros al gazului din Europa, a crescut cu aproximativ 20%, iniţial, apoi a scăzut până la o creştere de 8%, la 106 euro/MWh. Preţurile sunt de peste şase ori mai mari decât acum un an, transmite Financial Times.

    Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a acuzat Rusia că a încercat să folosească gazul ca „instrument de şantaj”, după decizia Gazprom de a suspenda livrările.

    Într-o declaraţie, ea a numit acţiunea Rusiei „nejustificată şi inacceptabilă” şi spus că Rusia este un furnizor de gaz nesigur. Von der Leyen a spus că UE este pregătită pentru acest scenariu, pe măsură ce tensiunile cresc între Rusia şi Occident cu privire la invazia din Ucraina. UE a lucrat pentru a asigura livrări alternative şi „cele mai bune” niveluri posibile de stocare a gazelor, a adăugat ea.