BusinessMagazin

Tag: energie

  • Microsoft reînvie energia nucleară: Gigantul tech redeschide o centrală nucleară din SUA pentru a-şi alimenta bazele de date uriaşe şi proiectele de AI, care consumă energie cât oraşe întregi

    Constellation Energy va redeschide centrala nucleară Three Mile Island din Pennsylvania pentru a furniza energie companiei Microsoft, în timp ce gigantul tehnologic caută modalităţi de a-şi satisface cererea tot mai mare de energie, menţinându-şi în acelaşi timp emisiile sub control, scrie FT. 

    Companiile au prezentat vineri un acord de furnizare a energiei electrice pe 20 de ani, care va presupune redeschiderea de către Constellation a Unităţii 1 a centralei nucleare, care a fost închisă în 2019, în ceea ce ar fi a doua redeschidere de acest fel a unei centrale în SUA.

    A doua unitate de la Three Mile Island, care a fost închisă în 1979 după o topire parţială care a dus la cel mai grav accident nuclear din istoria SUA, va rămâne închisă.

    „Decizia de aici este cel mai puternic simbol al renaşterii energiei nucleare ca sursă de energie curată şi fiabilă”, a declarat Joe Dominguez, directorul executiv al Constellation, în cadrul unei convorbiri telefonice cu investitorii.

    Energia nucleară s-a bucurat de o renaştere în ultimii ani, după ce accidente precum cel de la Three Mile Island, dezastrul de la Cernobîl din 1986 şi cutremurul şi tsunamiul care au lovit centrala Fukushima în 2011 au dus la renunţarea la această sursă de energie în multe părţi ale lumii.

    Cu toate acestea, capacitatea energiei nucleare de a furniza energie fără emisii de dioxid de carbon 24 de ore din 24 a readus-o în centrul atenţiei, pe măsură ce lumea încearcă să reducă emisiile şi, în acelaşi timp, să satisfacă o nevoie de energie în creştere rapidă.

    Big Tech s-a străduit să găsească modalităţi de a satisface cererea crescândă de energie creată de infrastructura de inteligenţă artificială, respectându-şi în acelaşi timp obiectivele climatice. La începutul acestui an, Microsoft a declarat că emisiile sale au crescut cu aproape o treime din 2020.

     

  • Cel mai mare paradox al pieţei de energie: preţul energiei va rămâne mare cel puţin până în 2035

    Mario Draghi, fostul premier al Italiei care s-a aflat la vârful Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019, a lansat săptămâna trecută unul dintre cele mai anticipate rapoarte de strategie, focusat pe competitivitatea industriei europene, acolo unde preţul energiei joacă un rol covârşitor. Draghi nu s-a ferit de cuvinte, spunând clar că fără măsuri imediate viabilitatea întregului proiect european este sub un risc enorm. Unul dintre aspectele analizate este formarea preţului la energie şi paradoxul imens în care funcţionează azi piaţa, unde consumatorii nu au niciun avantaj pe măsura înverzirii accelerate.

    „Uniunea Europeană are o pondere relativ crescută a gazului natural în producţia sa de energie şi un procent tot mai mic al energiei pe bază de cărbune“, se arată în raportul Viitorul Competitivităţii Europene, prezentat de Draghi săptămâna trecută. „Acest lucru asigură flexibilitate sistemului, cu diferenţe între statele membre. În 2023, UE a produs 2.710 TWh de energie, din care aproape 45% din surse regenerabile. Combustibilii fosili au reprezentat 32,5%, iar energia nucleară peste 20% din producţie. Gazul a fost principalul combustibil fosil pentru generarea de energie, cu 14,7%, urmat de cărbuni, cu 12,7%“, se arată în raportul menţionat.

    Dar preţul la nivel european este dat acum exact de gaz, care nu este tehnologia dominantă. În linii mari, producătorii de energie intră în sistem în funcţie de costuri, priori­tatea o are energia verde datorită ca­rac­terului variabil, astfel că primele teh­nologii sunt cele mai ieftine, rege­ne­ra­bi­lele, hidro, nuclear. Dar dacă producţia aces­t­ora nu este suficientă, atunci este com­pletată cu energie scumpă, fosilă, iar în ultimii ani nimic nu a fost mai scump decât gazul pe fondul războiului din Ucraina. Practic, atâta vreme cât gazul închide piaţa, indiferent de procent, va seta preţul la energie, indiferent de cât de multă energie verde este injectată în sistem. Acesta este un paradox major, iar datele din raportul lui Draghi arată acest lucru, dar propune şi o serie de soluţii.

  • Furnizorul chinez de soluţii de energie verde Hexing demarează producţia de contoare inteligente în fabrica din Giarmata, lângă Timişoara, după o investiţie de peste 15 mil. lei, din care 4,7 mil. lei reprezintă ajutor de stat

    Hexing, jucător în furnizarea de soluţii energetice inteligente, listat la bursa din Shanghai, va demara oficial pe 10 octombrie producţia de contoare inteligente în fabrica din Giarmata, lângă Timişoara.  

    Proiectul a presupus o investiţie de peste 15 milioane lei, din care 4,7 milioane lei provin din ajutor de stat, şi ar urma să contribuie la realizarea unei cifre de afaceri de 25 de milioane de euro pe an, pe fondul creşterii susţinute a cererii de contoare inteligente şi de soluţii de energie regenerabilă pe piaţa locală şi europeană.

    În paralel, Hexing îşi propune să crească numărul de angajaţi de la 46 în prezent, la peste 200 de specialişti în următorii doi ani.

    În acest sens, compania a încheiat un parteneriat cu Universitatea Politehnica Timişoara, care urmăreşte formarea unei mase de specialişti care să susţină dezvoltarea instituţiei.

    “Colaborarea cu Universitatea Politehnica Timişoara (UPT) este esenţială pentru succesul nostru în România. Ne dorim să formăm o nouă generaţie de specialişti care să susţină dezvoltarea tehnologică în domeniul energiei inteligente şi să contribuie la tranziţia către soluţii energetice mai eficiente şi sustenabile”, spune Oliviu Burlacu GM Hexing Romania.

    Potrivit acestuia, compania a finanţat UPT cu peste 10.000 euro pentru dotarea integrală a unui laborator la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, parte a UPT. Acest laborator permite studenţilor să aibă acces direct la tehnologiile moderne de gestionare a energiei, formând o nouă generaţie de ingineri pregătiţi să contribuie la dezvoltarea industriei de contoare inteligente.

    “Împreună cu UPT, am dotat un laborator la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, oferind studenţilor acces la cele mai noi tehnologii în gestionarea energiei. Aceasta nu doar că sprijină educaţia viitorilor ingineri, dar ne asigură şi că avem acces la talente locale de top pentru fabricile şi proiectele noastre din România”, adaugă Oliviu Burlacu.

    România este în plin proces de modernizare a infrastructurii sale energetice, un proces accelerat de tranziţia către surse de energie mai curate şi de reglementările stricte privind eficienţa energetică. Conform reglementărilor ANRE, toate punctele de consum trebuie să fie echipate cu contoare inteligente până în 2028, însă doar 1,1 milioane din cele 9,6 milioane de consumatori au fost echipaţi până acum cu aceste sisteme.

    Hexing operează la nivel global, având o prezenţă puternică în peste 100 de ţări. Aceasta include pieţe din Asia, Africa, America de Sud, Europa şi Orientul Mijlociu şi peste 3.000 de angajati la nivel global.


     

     

  • Cel mai mare paradox al pieţei de energie: preţul energiei va rămâne mare cel puţin până în 2035 pentru că gazul scump închide piaţa şi anulează avantajul energiei verzi ieftine. Ce este de făcut?

    ♦ Mario Draghi, fostul premier al Italiei care s-a aflat la vârful Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019, a lansat săptămâna trecută unul dintre cele mai anticipate rapoarte de strategie, focusat pe competitivitatea industriei europene, acolo unde preţul energiei joacă un rol covârşitor ♦ Draghi nu s-a ferit de cuvinte, spunând clar că fără măsuri imediate viabilitatea întregului proiect european este sub un risc enorm. Unul dintre aspectele analizate este formarea preţului la energie şi paradoxul imens în care funcţionează azi piaţa, unde consumatorii nu au niciun avantaj pe măsura înverzirii accelerate.

    „Uniunea Europeană are o pondere relativ crescută a gazului natural în producţia sa de energie şi un procent tot mai mic al energiei pe bază de cărbune“, se arată în raportul Viitorul Competitivităţii Europene, prezentat de Draghi săptămâna trecută. „Acest lucru asigură flexibilitate sistemului, cu diferenţe între statele membre. În 2023, UE a produs 2.710 TWh de energie, din care aproape 45% din surse regenerabile. Combustibilii fosili au reprezentat 32,5%, iar energia nucleară peste 20% din producţie. Gazul a fost principalul combustibil fosil pentru generarea de energie, cu 14,7%, urmat de cărbuni, cu 12,7%“, se arată în raportul menţionat.

    Dar preţul la nivel european este dat acum exact de gaz, care nu este tehnologia dominantă. În linii mari, producătorii de energie intră în sistem în funcţie de costuri, priori­tatea o are energia verde datorită ca­rac­terului variabil, astfel că primele teh­nologii sunt cele mai ieftine, rege­ne­ra­bi­lele, hidro, nuclear. Dar dacă producţia aces­t­ora nu este suficientă, atunci este com­pletată cu energie scumpă, fosilă, iar în ultimii ani nimic nu a fost mai scump decât gazul pe fondul războiului din Ucraina. Practic, atâta vreme cât gazul închide piaţa, indiferent de procent, va seta preţul la energie, indiferent de cât de multă energie verde este injectată în sistem. Acesta este un paradox major, iar datele din raportul lui Draghi arată acest lucru, dar propune şi o serie de soluţii.

    „Gazul natural a făcut preţul în piaţă pentru 63% din timp în 2022, chiar dacă pon­derea sa în producerea de energie a fost de numai 20%. Preţurile mari la gaze în­seamnă preţuri mari la energie cel puţin până la jumătatea anilor 2030, moment în care este de aşteptat ca producătorii de ener­gie  pe bază de combustibili fosili să fie eliminaţi din mixul de producţie. În timp ce gazul are un impact direct doar asupra unei părţi limitate din economie, rolul său în producţia de energie înseamnă că de fapt impactul său se răsfrânge în întreaga economie.“

    Ce este de făcut? Faţă de alte rapoarte, cel realizat de Draghi vine cu câteva soluţii concrete. Una dintre ele este susţinerea şi dezvoltarea producţiei de energie nucleară, inclusiv prin intermediul tehnologiei SMR. „Energia nucleară poate contribui alături de dezvoltarea energiei verzi şi alături de alte tehnologii la atingerea obiectivelor de mediu ale UE şi la securitatea aliementării cu energie.“

    „În acelaşi timp, dezvoltarea energiei nucleare contribuie la leadership-ul industriei europene în acest domeniu.“ De la extinderea duratei de viaţă a actualelor reactoare până la noile tehnologii, totul trebuie luat în calcul, crede Draghi. Deja, la nivel european, sunt state care au oprit dezvoltarea de energie nucleară, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al Germaniei.

    „Pe termen scurt, provocarea cu care se confruntă Europa este că beneficiile tranziţiei verzi pentru competitivitatea UE se vor materializa când regenerabilele împreună cu nuclearul vor forma preţul iar investiţiile relevante în reţele, stocare şi flexibilitate vor fi realizate şi amotizate, astfel încât tot sistemul să poată fi gestionat într-o manieră eficientă“, atrage atenţia Mario Draghi.

    Una dintre soluţiile propuse pentru decuplarea preţurilor la energia verde şi cea nucleară de gaze este dezvoltarea proiectelor doar pe bază de PPA-uri sau de CfD-uri, instrumente care garantează un preţ pentru producătorii din astfel de surse. Recomandarea este ca preţurile să fie cât mai aproape de costurile tehnologiei, nu de preţul spot din pieţe, care este făcut tot de gaze, se arată în raport. Tot contractele pe termen lung sunt văzute ca soluţie salvatoare pentru consumatorii industriali, chiar şi pentru cei de talie mică. Mai departe, raportul lui Draghi spune că este necesar sprijinul statelor pentru ca marii consumatori să-şi poată face propriile unităţi de producţie a energiei. Inclusiv pe partea de gaze naturale, Draghi susţine contractele de aprovizionare pe termen lung, deşi experienţa României în relaţia cu Gazprom şi intermediariii săi ar da puţine motive pentru reluarea unui astfel de model.

    În vara acestui an, preţul energiei, mai ales pentru regiunea din care face parte şi România a escaladat vertiginos, lucru care a determinat primele măsuri la nivel politic. Dincolo de deficitul de capacitate de producţie, capacitatea slabă de interconecatre dispre Vest spre Est a inflamat cotaţiile. Practic, Europa de Sud-Est a funcţionat luni de zile la preţuri uneori triple faţă de Vest fără niciun fel de reacţie de la Bruxelles. Recent, statele din regiune au trecut la luări de poziţie, mai ales cu iarna apropiindu-se.

    Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, ţară afectată la fel ca România de preţurile fierbinţi din vara aceasta, îi cere Bruxellesului să găsească soluţii imediate pentru criza prelungită de ca-pacitate din piaţa energiei care a dus la preţuri extreme şi care cere un răspuns politic urgent, arată un material publicat la finalul săptămânii trecute de Financial Times.

    Factorii care au dus la creşterea preţurilor din Grecia, Ungaria şi România includ canicula, întreruperi în producţia de energie, precipitaţiile slabe, mai scrie FT. Dar premierul elen, în scrisoarea sa oficială, spune că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au generat un impact semnificativ. Dacă până anul acesta Kievul era un exportator de energie în regiune, anul acesta a avut nevoie de cantităţi mari de la vecinii săi. Tot Mitsotakis, în scrisoarea sa oficială, a cerut o supraveghere mai atentă a pieţei de energie care a devenit „o cutie neagră imposibil de înţeles, chiar şi pentru experţi“, a mai scris oficialul grec. „Dacă tot suntem într-o piaţă energetică europeană unică, nu pot doar unii să plătească factura şi să tolerăm la nesfârşit preţuri de două, de trei ori mai mari decât în restul Europei, drept pentru care voi aduce acest subiect în atenţia consiliului de miniştri la nivel european şi, împreună cu Grecia, cu Bulgaria, cu toţi ceilalţi interesaţi, va trebui să definim nişte soluţii rapide prin care noi trebuie să fim compensaţi pentru aceste diferenţe de preţ. Aşa mi se pare corect şi normal“, a spus la rândul său Sebastian Burduja, ministrul român al energiei.

     

  • “Big Oil” scoate armele grele: Mamuţii americani din petrol îi cer lui Kamala Harris să îşi clarifice politica energetică şi climatică. „A adoptat o poziţie destul de agresivă împotriva energiei şi a industriei petrolului şi gazelor”, în timp ce Trump o acuză că plănuieşte un „război împotriva energiei americane”

    Industria petrolieră americană şi republicanii îi cer lui Kamala Harris să îşi clarifice politica energetică şi climatică, în timp ce candidata democrată încearcă să îşi mulţumească baza progresistă fără a îndepărta alegătorii din zonele de şist, precum Pennsylvania, un stat crucial, scrie FT. 

    Joi, vicepreşedintele a declarat că nu mai susţine interzicerea fracturării, tehnologia care a declanşat revoluţia şisturilor bituminoase. Însă revenirea lui Harris nu a potolit atacurile lui Donald Trump sau ale executivilor americani, care susţin că ea ar afecta sectorul de petrol şi gaze al ţării.

    Şefii celor mai mari două grupuri de lobby petroliere din SUA au declarat că candidata democrată trebuie să spună, de asemenea, dacă va menţine sau va pune capăt unei pauze în ceea ce priveşte aprobările federale pentru noi fabrici de gaze naturale lichefiate şi dacă va sprijini restricţiile privind forajul impuse de administraţia Biden.

    „Pe baza a ceea ce ştim despre poziţiile sale anterioare, proiectele de lege pe care le-a sponsorizat şi declaraţiile sale anterioare, a adoptat o poziţie destul de agresivă împotriva energiei şi a industriei petrolului şi gazelor”, a declarat Anne Bradbury, şefa Consiliului american de explorare şi producţie.

    „Acestea sunt întrebări politice semnificative şi majore care au un impact asupra fiecărei familii şi întreprinderi americane şi pe care alegătorii merită să le înţeleagă mai bine atunci când vor face alegerea în noiembrie”, a spus ea.

    Mike Sommers, director executiv al American Petroleum Institute, cel mai puternic grup de lobby al Big Oil, a declarat că Harris ar trebui să spună dacă va rămâne la politicile administraţiei Biden, care au declanşat „un atac de reglementare cum această industrie nu a mai văzut niciodată”.

    Trump, candidatul republican, a acuzat-o pe Harris că plănuieşte un „război împotriva energiei americane” şi a acuzat-o în mod repetat pe ea şi pe preşedintele Joe Biden pentru costurile ridicate ale combustibilului din ultimii ani.

    Joi, el a promis să elimine politicile administraţiei Biden care „denaturează pieţele energetice”. Fostul preşedinte a calificat schimbările climatice drept o păcăleală, iar consilierii săi au declarat că va elimina legislaţia privind schimbările climatice semnată de Biden, Inflation Reduction Act.

    Dezbaterea privind politica energetică a lui Harris are loc în timp ce ea şi Trump fac curte muncitorilor cu gulere albastre din Pennsylvania, un mare producător de gaze de şist care are 72 000 de angajaţi – un grup de vot potenţial decisiv într-un stat în care Biden a câştigat la limită în 2020.

    Harris a declarat în 2019 că susţine interzicerea fracturării, dar joi a declarat pentru CNN că a renunţat la această poziţie şi că SUA ar putea avea „o economie prosperă bazată pe energie curată fără a interzice fracturarea”.

    Producţia americană de petrol şi gaze a atins un nivel record sub conducerea lui Biden, chiar dacă capacitatea de energie curată s-a extins rapid.

    Dar în special directorii din sectorul gazelor au fost alarmaţi de o pauză federală în construirea de noi fabrici de export de GNL, care aprovizionează clienţi din Europa până în Asia, afirmând că această politică va împiedica continuarea producţiei de şist din SUA.

    Toby Rice, directorul general al EQT din Pennsylvania, cel mai mare producător de gaze naturale din SUA, a declarat că Harris ar trebui să ridice restricţiile, care, potrivit lui, ar compromite securitatea energetică.

    „Ignorând pentru o secundă declaraţia ei anti-fracking de acum patru ani, putem vorbi despre recenta pauză LNG care a fost pusă în aplicare în acest an?”, a spus el. „Aceasta este o politică care a primit critici masive din toate părţile – aliaţii noştri, industria şi campionii mediului . . un pas înapoi pentru climă şi securitatea energetică americană”.

     

     

  • E.ON Energie România a instalat, în primele opt luni ale anului, peste 3.500 de sisteme fotovoltaice la clienţii rezidenţiali, de 8 ori mai mult faţă de întreg anul trecut. Aproximativ 10% au şi baterii de stocare

    Compania E.ON Energie România a instalat, în primele opt luni ale acestui an, peste 3.500 de sisteme fotovoltaice la clienţii rezidenţiali, de 8 ori mai mult faţă de întreg anul trecut.

    Dintre sistemele instalate aproximativ 10% au şi baterii pentru stocare.

    În 2023, compania a instalat 400 de sisteme fotovoltaice, în medie  1 sistem pe zi, iar în 2024 media a crescut la 14 sisteme fotovoltaice pe zi, recordul fiind de 50 de sisteme instalate într-o singură zi în luna iulie.

    Până în prezent, cele peste 4.400 de sisteme PV instalate de companie la clienţii casnici în ultimii 4 ani au generat 21,21GWh de energie regenerabilă şi au salvat aproximativ 11.000 de tone de emisii de CO2.

    „Să folosim energia de la soare pentru a ne alimenta locuinţele, pentru a le răci în zilele toride şi a le încălzi în sezonul rece, înseamnă să facem lucrurile aşa cum trebuie, sustenabil. Peste 13.000 de clienţi beneficiază astăzi de energie solară datorită soluţiilor noastre, iar reducerile continue ale costurilor pentru panouri, baterii, pompele de căldură, automobile electrice şi alte tehnologii cheie arată că un viitor cu energie curată este şi un viitor energetic tot mai accesibil din punct de vedere al costurilor” a declarat Claudia Griech, director general al E.ON Energie România.

    Clienţii companiei au la dispoziţie instalatii cu diferite puteri, de la 3 kW, atât în sistem monofazic, cât şi trifazic.

    De exemplu, un sistem fotovoltaic de 3 kW produce, în medie, 3.500 kWh/an, suficient pentru acoperirea unui consum mediu lunar de aproximativ 200 kWh. Recuperarea investiţiei se face în aproximativ 4 ani, în funcţie de puterea instalată iar perioada de garanţie este ridicată, de 15 ani pentru panouri şi 10 ani pentru invertor.

    Instalarea se face în 5 zile lucrătoare pentru cei care au dosarele aprobate în programul Casa Verde 2023 şi vor să se transfere la E.ON, iar plata contribuţiei proprii se face după instalarea sistemului fotovoltaic.

    Programul Casa Verde Fotovoltaice 2024 , care va fi lansat în luna septembrie, conform ultimelor declaraţii ale autorităţilor, obligă utilizatorii să-şi monteze şi sisteme de stocare a energiei.

     

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • Factura războiului în energie: în 2022, România a importat petrol, gaze şi curent de aproape 12 miliarde de euro, nivel istoric, dublu faţă de 2021, dar unii au făcut mai mulţi bani ca niciodată din exporturi

    Războiul din Ucraina a devenit un moment de reset pentru pieţele energetice globale care a dus la reconfigurarea unor rute istorice de alimentare şi care a dat greutate planului european de trecere la regenerabile, scopul fiind diminuarea rolului Rusiei din ecuaţia energetică a lumii. Dincolo de mişcările strategice, facturile istorice rămân mărturia uneia dintre cele mai disruptive perioade pentru pieţele energetice globale. Iar acest fenomen este vizibil şi în cazul României. Potrivit informaţiilor transmise de INS şi calculelor ZF făcute pe baza acestor date, la nivelul anului 2022 factura de importuri de produse energetice a României a ajuns la uluitorul nivel de 11,7 miliarde de euro, un salt semnificativ faţă de cele 5 miliarde de euro din 2021. Cea mai mare parte din această sumă este reprezentată de importurile de gaze naturale (de 3,3 miliarde de euro), de cele de petrol (5,6 miliarde de euro) şi de cele de energie electrică (2,5 miliarde de euro). De cealaltă parte, cei care au avut energie de dat peste graniţe au bifat afaceri record. Astfel, exporturile de produse energetice ale României au ajuns în 2022 la 5,2 miliarde de euro, cele mai importante categorii fiind exporturile de gaze, energie electrică şi benzină, arată datele INS.

    Acest salt a fost determinat în exclusivitate de evoluţia preţului la energie, petrol sau gaze, toate puternic influenţate de războiul din Ucraina. Anul trecut, este vizibilă revenirea la o oarecare stare de normalitate în ceea ce priveşte preţurile, lucru care mai departe s-a făcut în factura de import şi de export a României.


     

     

  • Misterioasele căi ale energiei: Cum a ajuns România să importe energie dintr-o Ucraină măturată de război, cu capacităţile de producţie bombardate. România, un pol energetic în declaraţii, a ajuns să importe de două ori mai multă energie în acest an

    Primul semestru al anului a adus evoluţii interesante pentru sectorul energetic, aşa arată datele operaţionale publicate de Translectrica, operatorul siste­mului de transport românesc. Sunt trei lu­cruri care atrag atenţia, creşterea consu­mului, scăderea accentuată a producţiei de energie şi creşterea importurilor, piaţă pe care Ucraina a ajuns să fie un partener foarte important pentru România, în ciuda războiului care afectează statul din 2022.

    ♦ România a importat de două ori mai multă energie în primele şase luni ale anului pe fondul unei producţii interne afectate de secetă, dar al unui consum în creştere doar datorită temperaturilor ♦ Astfel, Ucraina a ajuns al treilea partener semnificativ pentru importurile de energie ale României, după Ungaria şi Bulgaria.

    Primul semestru al anului a adus evoluţii interesante pentru sectorul energetic, aşa arată datele operaţionale publicate de Translectrica, operatorul siste­mului de transport românesc. Sunt trei lu­cruri care atrag atenţia, creşterea consu­mului, scăderea accentuată a producţiei de energie şi creşterea importurilor, piaţă pe care Ucraina a ajuns să fie un partener foarte important pentru România, în ciuda războiului care afectează statul din 2022.

    „Analizând evoluţia componentelor balanţei energetice, în perioada ianuarie-iu­nie 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2023, se observă o creştere cu 2% a consumului intern net şi o scădere cu 8% a producţiei nete de energie“, se arată în raportul semestrial publicat săptămâna aceasta de Transelectrica. Odată cu aceste evoluţii, exporturile de energie ale României au scăzut faţă de anul trecut, iar importurile aproape s-au dublat în perioada analizată, dar ca şi cantitate s-au stabilizat fiecare la circa 3,7 TWh. Practic, producţia internă, chiar şi în scădere, a fost egală cu cererea de energie, animată de condiţiile meteo anormale pentru această perioadă.

    „Creşterea semnificativă de consum înregistrată în luna ianuarie 2024, respectiv 5,4%, a fost influenţată în mare parte de temperatura medie lunară mai scăzută, care a înregistrat valoarea de -0,19oC, comparativ cu luna ianuarie 2023, când s-au înregistrat +3,2oC. La polul opus, creşterea de 2,53% din iunie a fost influenţată tot de tempe­ratură, valoarea medie la nivel naţional de 22oC înregistrând o anomalie termică pozi­tivă faţă de norma lunară de 3,1oC (norma lunară 1991-2020 este de 18,9 oC).“

    Pe partea de producţie de energie, energia hidro a fost afectată şi astfel a terminat primul semestru al anului cu un minus de 22%.

    Dar ceea ce este cu adevărat interesant este dinamica fluxurilor de energie între România şi vecinii săi, un loc special fiind ocupat de schimburile cu Ucraina. Reprezentanţii Transelectrica nu au putut fi contactaţi pentru detalii suplimentare. O situţie similară, marcată de importuir mari de energie din Ucraina a fost vizibilă şi în primul semestru din 2020. La acel moment, în rapoartele Transelectrica se preciza că România are zone deficitare de producţie de energie la graniţa cu Ucraina şi Ungaria.În plus, la acel moment sistemul energetic al Ucrainei nu era afectat de război.

    „Distribuţia fluxurilor fizice de import/export pe liniile de interconexiune în intervalul ianuarie-iunie 2024 faţă de ianuarie – iunie 2023 se prezintă astfel: exportul a scăzut pe graniţa cu Serbia, Ungaria, Ucraina şi Moldova şi a crescut pe graniţa cu Bulgaria, iar importul a crescut pe toate graniţele“, se arată în raportul semestrial al Transelectrica. Faţă de semestrul I din anul 2023, s-a înregistrat o creştere de aproximativ 64% a schimburilor comerciale la import şi o scădere de 13% a energiei tranzitate, pe fondul unei hidraulicităţi mai scăzute comparativ cu anul trecut în această perioadă a anului şi în condiţiile unui consum intern de energie electrică care, cu excepţia lunilor aprilie şi mai, a crescut faţă de perioada similară din anul 2023.

  • Ies la suprafaţă alte informaţii despre Neptun Deep: gazul identificat este foarte curat, dar conductele care îl aduc pe uscat, de la adâncimi de până la 3.400 de metri, trec prin arii protejate

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adân­cime pe care România îl între­prinde în istoria sa.

    ♦ În 2027, acest gaz va ajunge pe uscat, forajele urmând să fie realizate la adâncimi de până la 3.400 de metri, de la fundul mării. ♦ Dincolo de cantitatea semnificativă, 100 mld. metri cubi, echivalentul consumului intern pentru 10 ani, puritatea gazului este ridicată, arată informaţiile din raportul de mediu pentru Neptun Deep, investiţia momentului în energia României ♦ La bătaie sunt puse 4 mld. euro, împărţite în mod egal între OMV Petrom şi Romgaz.

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adân­cime pe care România îl între­prinde în istoria sa.

    Valoarea pro­iectului este de 4 mi­liarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.

    „Gazul identificat este un gaz foarte curat, cu conţinut de gaz metan ridicat şi conţinut scăzut de dioxid de carbon (CO2), sulf şi alte hidrocarburi (etan, propan, butan etc.)“, se arată în raportul privind impactul asupra mediului al proiectului Neptun Deep, semnat de compania Blumenfield. Blumenfield, companie antreprenorială specializată pe zona de consultanţă şi analize de mediu, a avut anul trecut un business de 6,2 milioane de lei, mult peste afacerile de 2,8 milioane de lei din 2022.

    Compania este deţinută în proporţie de 81% de Gabriela Stanciu.

    Proiectul va inter­ac­ţiona însă cu câteva arii protejate, se mai arată în raportul de mediu.

    „Zona prevăzută pentru implementarea proiectului pe mare, respectiv coridorul de instalare a conductei de producţie si a cablului de fibră optică se suprapune cu ariile protejate ROSAC 0273 Zona marină de la Capul Tuzla şi ROSPA 0076 Marea Neagră.“

    Totodată, având în vedere configuraţia ţărmului precum şi prezenţa ariei naturale protejate ROSAC 0273  Zona marină la Capul Tuzla, pentru a minimiza impactul, proiectul a optat pentru subtraversarea ariei protejate, a plajei si falezei prin intermediul unui microtunel cimentat pe o lungime de aproximativ 890 de metri, se mai explică în raport.

    Potrivit informaţiilor din presa locală, proiectul Neptun Deep a primit acordul de mediu de la APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului) Constanţa pe data de 14.06.2024. Amplasamentul propus pentru construirea/instalarea facilităţilor de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în zona sudică a teritoriului administrativ al comunei Tuzla, judeţul Constanţa. În total, pe uscat, proiectul Neptun Deep va avea nevoie de o suprafaţă de teren de peste 205.000 mp, echivalentul a 20 de terenuri de fotbal. Pe această suprafaţă vor fi construite mai multe structuri printre care se numără staţia de reglare-măsurare şi centrul de control, dar şi alte facilităţi. Construcţiile sunt estimate să dureze circa doi ani de zile iar facilităţile vor rămâne active aproape 20 de ani. În larg, platforma marină va fi situată la circa 160 de kilometri de ţărm. În total, vor fi forate10 sonde, 6 vor fi forate până la 3.000 de metri adâncime verticală la o adâncime a apei de 800-1.100 de metri, iar 4 sonde vor fi forate până la 3.400 de metri adâncime verticală, la o adâncime a apei de 120-130 de metri. Un element cheie al întregii dezvoltări este platforma marină Neptun Alpha, care va cântări 9.000 de tone şi a cărei construcţie a început în Singapore.

    Potrivit raportului de mediu, Martin Simon Urquhart acţionează din partea OMV Petrom în calitate de director al proiectului Neptun Deep, în timp ce directorul general al Romgaz Black Sea Limited este Diana-Andreea Lupu.