BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Studenţi: Alocarea bugetară acordată Educaţiei, de 2,1% din PIB, cea mai scăzută din istoria recentă

    „Cu o modificare pozitivă de 7% faţă de anul 2022, în valoare netă de aproximativ 2 miliarde de lei, de la 30 de miliarde la 32 de miliarde de lei, şi în contextul unei rate a inflaţiei de 15,3% în
    noiembrie 2022, Guvernul României îşi asumă public scăderea masivă în termeni reali a bugetului acordat domeniului Educaţie, într-un deplin contrast cu tot ceea ce a promis public în ultimul an”, arată ANOSR într-un comunicat remis presei miercuri.

    Conform acestuia, creşterile salariale pentru profesori, bursele pentru studenţi, investiţiile în infrastructură şi îmbunătăţirea condiţiilor de studiu prin digitalizare „nu reprezintă altceva decât cuvinte fără
    acoperire în contextul în care guvernanţii decid nu doar să nu crească semnificativ finanţarea învăţământului, aşa cum au promis constant, ci să o reducă în termeni reali”.

    Reprezentanţii studenţilor arată că este evident că proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2023 nu are nici cea mai mică legătură cu priorităţile programului „România Educată″.

    „Înţelegem faptul că există finanţări importante din PNRR şi alte fonduri europene, însă considerăm că acestea sunt insuficiente faţă de nevoile acute ale sistemului şi, tocmai de aceea, trebuie dublate de o finanţare consistentă din Legea Bugetului de Stat, în vederea asigurării implementării programului <România Educată>”, transmite ANOSR.

    Studenţii solicită intervenţia preşedintelui României şi a premierului pentru corectarea acestui proiect „absurd, care, în ipoteza adoptării sale, va cataloga definitiv educaţia din România ca un sector
    de unde pot fi sacrificate resurse”.

    ANOSR anunţă că îşi asumă ca, în eventualitatea trimiterii către Parlament a proiectului de lege în această variantă, să demareze de îndată proteste.

  • Educaţie, stil de viaţă şi wellness. România vrea să dubleze alocarea din PIB pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în următorii cinci ani

    ♦ România este pe ultimul loc în UE după cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea, cu mai puţin de 0,5% din PIB ♦ La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu cercetarea, dezvoltarea şi inovarea au fost, în medie, de 2,32% din PIB.

    Noua ţintă asumată de autorităţile din România pentru cheltuielile ce vizează sectorul de cercetare – dezvoltare – inovare este de 1% din PIB, prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare în perioada 2022-2027, ţintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuţia fondurilor private, conform unui raport realizat de KPMG.

    „Ne dorim să utilizăm cercetarea – dezvoltarea – inovarea ca unul dintre instrumentele pentru creşterea economică. Important este să înţelegem că pe mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi. (…) Ştim constrângerile bugetare, dar cred că trebuie să avem în calcul faptul că, dacă nu ne aliniem la nivel de facilităţi, pierdem iarăşi teren în a atrage investiţii. Şi investiţiile străine pot fi atrase în România, pe lângă capitalul autohton”, a spus Ramona Jurubiţă, country managing partner KPMG România, în cadrul conferinţei „Facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare – un instrument la îndemâna României pentru creştere economică“, organizată de KPMG România în parteneriat cu Ziarul Financiar.

    În prezent, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activităţi este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deşi schemele de ajutor de stat au fost în creştere.

    Pachetul de facilităţi fiscale oferit de România pentru activităţi din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare şi scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor şi ale altor angajaţi implicaţi în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI).

    În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Croaţia, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor, arată studiul KPMG în România – ”Facilităţi fiscale şi alte instrumente de stimulare a activităţilor de cercetare-dezvoltare – un potenţial semnificativ la îndemâna României pentru creştere economică”.

    Conform datelor furnizate de la Banca Mondială, citate de studiul KPMG,  printre jucătorii cheie la nivel mondial în materie de cheltuieli cu CDI ca procent din PIB se numără: Israel (5,44%), S.U.A (3,45%), Coreea de Sud (4,81%), Japonia (3,26%) şi Suedia (3,14%).

    La nivelul Uniunii Europene, datele oficiale publicate de către Eurostat arată situaţia aferentă anului 2020. În acest an, cheltuielile cu activităţile de cercetare – dezvoltare – inovare la nivelul Uniunii Europeneau fost, în medie, de 2,32% din PIB, o creştere de aproximativ plus 0,1% faţă de nivelul raportat în anul 2019.

    De asemenea, este important de menţionat faptul că în ultimii cinci ani şi la nivelul UE27 ponderea din PIB a cheltuielilor aferente activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare a crescut cu Ă0,2%. Astfel, ţinta de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană în cadrul Strategiei Europa 2020 a fost atinsă sau depăşită de doar cinci state membre: Suedia, Belgia, Austria, Germania şi Danemarca. Se remarcă faptul că România se află pe ultimul loc, cu doar 0,47% din PIB alocat activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare, în scădere cu 0,01% faţă de anul 2019.

  • CSR 2022. United Way – Susţinem educaţia. Colliers România

     

    Motivaţie:

    „Ne dorim să sprijinim combaterea abandonului şcolar, dar şi susţinerea şanselor de egalitate în educaţie, situaţii sensibile, grave şi atât de des întâlnite în România. Vrem să contribuim la oferirea de servicii educaţionale şi de integrare a persoanelor defavorizate pentru ca aceştia să aibă acces la o viaţă mai bună. Pentru ca un copil sau un tânăr să aibă acces la educaţie de calitate este nevoie de implicarea tuturor membrilor comunităţii pentru a crea un mediu propice învăţării. Credem că #Împreună, membrii comunităţii pot contribui la o viaţă mai bună pentru cei din jur. Accesul la o educaţie de calitate duce la obţinerea unui loc de muncă stabil, ceea ce înseamnă un venit care poate susţine o familie şi accesul la servicii de sănătate”, descriu reprezentanţii Colliers România motivaţia lansării acestui proiect. Ideea campaniei a plecat de la nevoia de a îmbunătăţi calitatea vieţii în comunitate, prin încurajarea sprijinului în educaţie. Toţi copiii au dreptul la educaţie, indiferent de mediul în care s-au născut. Din păcate, datele oficiale ne arată că, în România, doar o treime dintre copiii defavorizaţi termină şcoala generală. Iniţiativa a fost implementată la nivel local, în România, şi a venit din dorinţa comună a angajaţilor care au ales, în urma unui proces de selecţie, a mai multor cauze, să susţină educaţia. Campania se adresează copiilor şi tinerilor din medii defavorizate, precum şi familiilor, dar şi vârstnicilor care se confruntă cu probleme sociale – de educaţie, sănătate sau economice.

     

    Descrierea proiectului:

    În 2019, zeci de angajaţi Colliers au participat la Maratonul Internaţional Bucureşti, mai exact nu mai puţin de opt echipe de ştafetă, adică 32 de alergători, plus un alergător la semimaraton au ales cauza United Way România. De asemenea, cu prilejul sărbătorilor de Crăciun sau Paşte, pregătesc ajutoare pentru cei mici, care vin atât din partea companiei, dar şi individual, din partea angajaţilor. În luna octombrie a acestui an vor participa la o zi de voluntariat prin care vor ajuta la activităţi de renovare a şcolii Rut, o şcoală socială privată la care învaţă, gratuit, peste 200 de copii (clasele 0-VIII) proveniţi din familii cu grave probleme sociale şi economice, cel mai adesea familii de etnie romă, cu venit sub limita sărăciei, locuinţe improprii – ex. lipsă utilităţi, părinţi bolnavi sau separaţi, mulţi copii în familie, nivel de educaţie extrem de redus etc.

     

    Rezultate:
    United Way, cu sprijinul Colliers şi al partenerilor săi, a reuşit să ajute aproape 13.500 de persoane. Au lansat şi două programe pilot, unul care încurajează copiii să citească şi altul dedicat tinerilor, pentru a fi mai pregătiţi pentru piaţa muncii din România. De asemenea, prin proiectele sale, United Way încurajează copiii să vină la şcoală, le oferă toate rechizitele de care au nevoie, îi ajută la efectuarea temelor şi le oferă o masă caldă în fiecare zi. Echipa proiectului lucrează şi cu părinţii acestor copii, oferindu-le susţinere pentru obţinerea drepturilor sociale, calificare profesională, angajare şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.

  • CSR 2022. Solve for Tomorrow – Samsung România

    Motivaţie:

    Proiectul Solve for Tomorrow a fost iniţiat în SUA în anul 2010, funcţionând în prezent în peste 30 de ţări din întreaga lume. Totul a pornit de la dorinţa de a le oferi tinerilor un cadru în care să îşi poată formula deschis ideile sustenabile, menite să rezolve prin îmbinarea tehnologiei, educaţiei şi a soluţiilor eficiente şi sustenabile, probleme identificate de aceştia la nivelul diverselor comunităţi. În plus, prin sesiunile de mentorat şi Design Thinking oferite în cadrul programului, elevii învaţă cum să îşi aducă ideile la viaţă. În România, competiţia este organizată în parteneriat cu Junior Achievement România, organizaţie non-profit internaţională, cunoscută pentru programele sale de educaţie economică şi antreprenorială.

     

    Descrierea proiectului:

    Competiţia Solve for Tomorrow 2021 s-a desfăşurat în două etape. Prima a fost cea de înscriere, în urma căreia juriul a selectat 25 de proiecte, însumând 75 de participanţi. Astfel, pentru aceştia din urmă, etapa a doua a reprezentat cinci săptămâni pline de activităţi, participând la zece ateliere de pregătire şi mentorat, în cadrul cărora au învăţat despre metoda Design Thinking şi despre bazele antreprenoriatului. În plus, fiecare participant sau echipă selectate au beneficiat de sesiuni de mentorat personalizate, 1:1, dar şi de feedback şi sugestii de îmbunătăţire a proiectelor, primite de la membrii juriului. În plus, echipa câştigătoare a beneficiat de expunere media în publicaţii de profil, cu scopul de a beneficia de vizibilitate şi de a obţine fondurile necesare pentru implementarea proiectului. Formarea generaţiei de tineri, educaţia şi îndreptarea tuturor eforturilor spre îmbunătăţirea calităţii vieţii sunt obiective esenţiale pentru un viitor mai bun, consideră reprezentanţii companiei. „Din acest motiv, implicarea companiilor în proiecte de responsabilitate socială poate rezolva probleme presante ale comunităţii şi poate oferi reale oportunităţi de dezvoltare.”

     

    Rezultate:
    Temele abordate de către elevii români în cadrul competiţiei au demonstrat o viziune extinsă a tinerilor asupra problemele cu care se confruntă diverse comunităţi din România. Printre proiectele înregistrate în prima ediţie a competiţiei s-au numărat: dezvoltarea unei platforme de joburi part-time dedicată tinerilor începând cu vârsta de 16 ani, dezvoltarea unei aplicaţii pentru raportarea şi combaterea fenomenului de bullying în rândul elevilor de liceu sau dezvoltarea unei aplicaţii pentru stimularea colectării deşeurilor. Prin oportunitatea unică de învăţare pe care o oferă, dar şi prin dezvoltarea gândirii creative, programul încurajează tinerii să găsească soluţii inovatoare la probleme sociale. Totodată, participanţii şi-au dezvoltat, în cadrul atelierelor organizate şi a sesiunilor de mentorat, abilităţi de colaborare şi comunicare necesare pentru succesul lor viitor ca profesionişti în diverse domenii de activitate. La prima ediţie a competiţiei au luat parte, în total, 4.585 de elevi şi profesori din întreaga ţară, fiind înscrise 242 de idei în perioada 8 septembrie – 8 octombrie 2021.

  • Min. Educaţiei, despre decizia CCR pe doctorate: CNATDCU sau Ministerul nu pot reevalua teza

    Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a participat la prima şedinţă a Consiliului General al Consiliului Naţional pentru Atestarea Titlurilor Didactice şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de la preluarea mandatului, la invitaţia preşedintelui interimar CNATDCU, Mircea Dumitru. Deca a fost însoţită de Gigel Paraschiv, secretar de stat şi de reprezentanţii Direcţiei Generale Juridică şi Control.

    Pe agenda discuţiilor care au avut loc joi s-au aflat, printre altele, efectele Deciziei CCR nr. 364/08.06.2022, problema justiţiei constatative, aspecte organizatorice specifice activităţii CNATDCU etc.

    În cadrul întâlnirii, Direcţia Generală Juridică şi Control a Ministerului Educaţiei a explicat implicaţiile Deciziei CCR nr. 364/08.06.2022.

    Astfel, potrivit unui comunicat transmis vineri de Ministerul Educaţiei, titlul de doctor poate fi retras pentru nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională doar dacă nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice. De asemenea, titlul de doctor poate fi anulat la cererea Ministerului Educaţiei, în calitate de autoritate emitentă a ordinului de ministru, în temeiul art. 1, alin. (6) din Legea nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea termenului de 1 an de la data emiterii actului pentru introducerea acţiunii în anulare. Totodată, CNATDCU sau Ministerul Educaţiei nu au competenţa de a reevalua fondul ştiinţific al tezei de doctorat elaborate, controlul de legalitate făcând referire la aspecte ce ţin de legalitatea desfăşurării procedurii de conferire/ atribuire în vigoare, la momentul acordării titlului.

    „Curtea Constituţională a stabilit că, indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când aceasta a hotărât că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, atât instanţele, cât şi organele administrative trebuie să se conformeze deciziei şi să o aplice ca atare. În acest context, activitatea CNATDCU se poate derula doar cu respecatarea Deciziei CCR nr. 364/08.06.2022. De aceea, Ministerul Educaţiei şi CNATDCU vor coopera pentru a găsi soluţiile potrivite care să respecte regulile constituţionale şi legale şi, în acelaşi timp, pentru a construi o nouă paradigmă de gândire a sistemului de analiză şi verificare a încălcării normelor de etică, principiu ce stă la baza legislaţiei învăţământului superior. (…) Considerăm că trebuie să construim o nouă paradigmă de gândire a sistemului de analiză şi de verificare a încălcării normelor de etică, iar noile legi ale educaţiei reprezintă cel mai bun prilej în acest sens”, a transmis Ministerul Educaţiei.

  • CSR 2022. Educaţie şi încurajarea lecturii pentru copiii din medii dezavantajate – Metropolitan Life România

     

    Motivaţie:

    Metropolitan Life s-a implicat în proiecte dedicate educaţiei alături de fundaţia United Way România, cu obiectivul de a contribui la prevenirea analfabetismului funcţional prin amenajarea a nouă colţuri de lectură pentru copiii din medii dezavantajate din România. Acest program a fost dezvoltat de United Way România şi susţinut de Metropolitan Life. „Protecţia vieţii şi a viitorului comunităţilor în care ne desfăşurăm activitatea este una din valorile de bază ale Metropolitan Life. Ca o reconfirmare a angajamentului şi responsabilităţii noastre sociale, ne implicăm în acţiuni care pot influenţa în mod pozitiv educaţia, sănătatea şi calitatea vieţii societăţii din care facem parte”, spun reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul se desfăşoară în intervalul 01.01 – 31.12.2022 şi ţinteşte aproape 4.000 de copii din familii vulnerabile din localităţile Glina şi Buftea (judeţul Ilfov), Cutuş şi Hărman (judeţul Braşov), Borşa (judeţul Iaşi), Cumpăna (judeţul Constanţa), Băile Tuşnad (judeţul Harghita), Ploieşti (judeţul Prahova) şi Costache Negri (judeţul Galaţi) şi a fost ales pentru a creşte accesul tuturor copiiilor la educaţie şi lectură în vederea prevenirii şi combaterii riscului de analfabetism funcţional şi a abandonului şcolar, dar şi pentru a ajuta cadrele didactice care vor activa în aceste centre să se formeze în domeniul literaţiei. Mai întâi a avut loc dotarea şi amenajarea colţurilor de lectură. În funcţie de starea fiecărui spaţiu şi nevoile identificate s-au schimbat podelele sau parchetul, s-a zugrăvit, au fost pictaţi pereţii, s-a achiziţionat şi montat mobilier, pufuri şi perne colorate, covoare, draperii, cărţi şi materiale educaţionale şi nu numai. Astfel, spaţii vechi şi neutilizate au primit o nouă destinaţie care să bucure copiii şi să le trezească dorinţa de a citi. Valoarea financiară a investiţiei în acest proiect este de 100.000 de euro. Persoanele implicate au fost reprezentanţii United Way România, partenerii locali ai United Way Romania, voluntarii din partea Metropolitan Life, cadrele didactice şi copiii vizaţi.

     

    Rezultate:
    Suma alocată în cadrul campaniei a asigurat dotarea şi amenajarea a nouă colţuri de lectură, de care vor beneficia aproape 4.000 de copii din familii vulnerabile, dar şi generaţiile viitoare care vor utiliza aceste spaţii. Din cei aproape 4.000 de copii care au acces la noile colţuri de lectură, 360 de copii, cu preponderenţă din ciclul primar, vor participa la activităţile de literaţie. Aceşti copii au fost selectaţi printr-o evaluare a nivelului iniţial de literaţie şi vor fi evaluaţi periodic pentru a monitoriza progresul acestora. Aceste activităţi urmăresc să dezvolte competenţele de lectură şi scriere astfel încât copiii să înţeleagă şi să evalueze critic informaţiile primite prin texte scrise, electronice şi imagini. Alte proiecte de CSR în care compania s-a implicat sunt: „Viitorul e la şcoală”, alături de Junior Achievement, „Educaţie şi joc pentru copiii din Spitale”, alături de Asociaţia United Way Romania, „iDay pentru educaţie”, alături de Junior Achievement Romania, Sănătate. Viaţă Activă”, alături de Junior Achievement România, „Infirmiera Virtuală”, alături de asociaţia United Way România, „Plantarea unei păduri de două hectare”, alături de Asociaţia Pădurea Copiilor, „Generations Centres”, alături de fundaţia Regală Margareta a României şi „Sports Festival”, alături de Asociaţia Playfield.

  • Iohannis: educaţia este una dintre soluţiile durabile la criza climatică

    Evenimentul din Egipt a fost găzduit de preşedintele României împreună cu premierul Cehiei. Klaus Iohannis a vorbit despre educaţie şi despre măsurile pe care le-a luat România.

    „Sunt ferm convins că educaţia este una dintre soluţiile durabile la criza climatică. Modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educaţiei, este esenţială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor. În acest sens, în România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaţionale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului şcolar, precum şi o reţea de şcoli verzi şi o infrastructură educaţională sustenabilă” a spus Iohannis.

    Preşedintele a vorbit şi despre tineretul văzut drept un partener în lupta împotriva schimbărilor climatice.

    „Tineretul este şi va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de energia şi creativitatea lor pentru a sprijini eforturile noastre. Conştientizarea cu privire la problemele climatice prin educaţie şi dezvoltarea competenţelor i-ar înzestra cu instrumentele adecvate pentru a fi agenţi puternici pentru acţiune climatică în societăţi. În acest sens, trebuie să profităm la maximum de iniţiative precum Anul European al Competenţelor din 2023”, a mai spus Klaus Iohannis.

    Şeful statului a mai susţinut că educaţia privind schimbările climatice reprezintă o investiţie pentru viitor.

    „Trebuie să privim educaţia privind schimbările climatice ca pe o investiţie comună în viitorul nostru. Pe termen lung, educaţia şi dezvoltarea de competenţe pentru economia verde ne vor ajuta să trecem de la conştientizare la acţiune. Pentru aceasta, trebuie să colaborăm îndeaproape cu organizaţiile internaţionale. Salut prezenţa, la această masă rotundă, a unor actori europeni şi internaţionali care au depus deja eforturi în acest sens şi care sunt dispuşi să clădească pe realizările lor”, a precizat Klaus Iohannis.

    Lideri din 120 de ţări se întâlnesc la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a discuta despre următorii paşi în vederea limitării schimbărilor climatice. Subiectele cheie sunt compensaţiile şi sprijinul pentru ţările cele mai afectate şi pentru naţiunile sărace.

  • Viaţa ta e un business. Alex Bratu, Country manager, Jysk România şi Bulgaria: „Investitorii danezi sunt educaţi, totul pleacă de la educaţie, au tot ce nu avem noi. Au un respect faţă de cel din faţa lor şi respectul acesta se traduce în toate lucrurile pe care le fac.”

    Alex Bratu este country manager al retailerului scandinav de mobilier şi produse pentru casă Jysk România şi Bulgaria, un business care a avut în anul financiar 2021 afaceri de 793 de milioane de lei. A intrat în retail după ce a încercat şi antreprenoriatul, iar după mai bine de un deceniu la Jysk, se declară fericit. Care este secretul fericirii la Jysk?

    Interviu: Cristian Hostiuc                 Editare text: Ioana Matei

    Cum ai ajuns la Jysk?

    Am aplicat, în decembrie 2009. Lucrasem timp de câţiva ani la Intersport, iar acolo am fost primul angajat. După vreo şase ani de retail balcanic, am decis să încerc şi altceva şi Jysk a fost o revelaţie, când am ajuns eu aici erau deja 14 magazine, cifra de afaceri era mare, dar nu se ştia absolut nimic, era cel mai bine păstrat secret din România – toţi cunoscuţii şi prietenii m-au întrebat ce este Jysk, în contextul în care majoritatea magazinelor erau în vestul ţării. Am văzut anunţul, mi s-a părut interesant, am fost sunat, am dat o fugă la Riga, a fost o chimie cu ei, l-am cunoscut chiar şi pe proprietarul grupului, care moştenise afacerea de la părinţii lui.

    Ce te-a întrebat proprietarul grupului?

    M-a întrebat dacă ştiu de Jysk, ce schimbări aş face, care mi-ar fi plusurile, minusurile. Am spus că ar trebui dezvoltată reţeaua, nu este cunoscut brandul.

    În ultimii 10 ani, marele avantaj al nostru a fost că a existat acest trend al proximităţii şi noi am fost un beneficiar clar al acestuia. Şi Jysk, cu
    108 unităţi în România, devine un punct de reper într-o comunitate. Pe lângă biserică, primărie sau Profi, există şi un Jysk.

    Credeai că vei fi recrutat?

    Da, am o doză de încredere, am fost foarte optimist. Îmi doream o schimbare, mi se păreau interesante oferta, sortimentul, conceptul de business, faptul că era într-un stadiu incipient. Erau foarte multe lucruri aşezate pentru a veni acolo la momentul potrivit.

    Când ai văzut oferta financiară, ce ai spus?

    Ca o paranteză, eu am început să lucrez la Jysk în ianuarie 2010 şi cred că am semnat contractul prin februarie sau martie, nu am fost şi nu sunt un tip foarte materialist. A fost OK, dar importantă a fost experienţa. Nu cred că are relevanţă salariul cu care începi şi cred că dacă te cramponezi de asta, eşti pe un picior greşit.

    Cum a început aventura ta în retail – cum ai ajuns la Intersport?

    Am ajuns în 2004, după o experienţă antreprenorială destul de sălbatică. Am încercat să dezvolt un business legat de producţia de confecţii – acel lohn. Dar şcoala costă bani şi am avut o şcolarizare brutală în care am învăţat că nu trebuie să faci lucrurile la care nu te pricepi – ar trebui să te rezumi la sfera ta de expertiză. 

    Ce a fost greşit în ideea ta?

    Cred că toţi antreprenorii care au avut un succes în zona de producţie sunt oameni care ştiu domeniul respectiv. Nu poţi să te apuci să construieşti case dacă nu ştii să construieşti o casă – este foarte greu să te apuci să faci confecţii dacă nu ştii în ce constă procesul, care sunt paşii, pe cine trebuie să controlezi etc. Era un domeniu mult prea diferit faţă de backgroundul meu. În 2002 am avut această idee, iar apoi, chiar voiam să merg în retail.

    Îţi aminteşti care a fost primul tău salariu, la Intersport?

    Cred că 1.000 de euro, plus-minus.

    Ţi-ai depus CV-ul şi altundeva sau ţi-ai fi dorit să mergi către altă companie?

    Nu, erau foarte multe lucruri interesante la Jysk şi în continuare aici se întâmplă multe. Peste doi ani, noul CEO al Jysk va fi un tânăr, cred că este cu doi ani mai tânăr decât mine, al cărui prim job a fost cel de ucenic. A lucrat şi ca asistent de vânzări şi, în 20 de ani, să ajungi de la asistent de vânzări la CEO, într-o multinaţională de
     5 miliarde de euro, nu ştiu unde se mai întâmplă. Când am vizitat colegii din Danemarca, am observat că toţi erau tineri, aveau 25, 30 de ani. Mi-am adus aminte de tatăl meu care spunea că românii se duc într-un loc de muncă şi acolo mor.

    Părinţii tăi ce voiau să fii?

    Cred că voiau să fiu doctor. Am dat la Drept, pentru că îmi place istoria foarte mult şi a fost singura facultate mai serioasă de unde puteam să fac şi ceva. Şi gramatica îmi plăcea şi se dădea examenul şi din gramatică – dar eu voiam să fiu artist rock, să am o trupă, să cânt, să scriu piese, acesta era ţelul meu.

    Ai primit oferte de la alte companii să te duci acolo?

    În 90% din cazuri nici n-am dat vreun reply.

    Ce defecte ai?

    Sunt impulsiv, când mă revoltă nedreptatea şi nu îmi place să fim luaţi de fraieri, de parteneri, de clienţi. Am avut un client care a venit, de exemplu, după 15 ani cu salteaua, voia să o returneze că nu doarme bine pe ea. E distractiv, dar când te ameninţă că vine cu avocatul şi te dă în judecată, e neplăcut.

    Apoi, mă plictisesc repede şi tind să ascult pe repede înainte pe cel din faţa mea dacă ştiu ce vrea să spună şi unde vrea să ajungă.

    La ce te uiţi când deschizi un magazin?

    Te uiţi să fie alături de un operator de food, că ei fac traficul, îţi trebuie o locaţie bună în oraş, dar cred că, în primul rând, îţi trebuie curaj. Colegii mei au fost reticenţi, de exemplu, când le-am spus să mergem la Titu. Trebuie să fii determinat, să fii all in şi să faci tot ce e mai bine.

    Iei deciziile rapid când e vorba de deschiderea unui magazin?

    Înainte de a deschide un magazin, mergem cu echipa acolo şi petrecem o zi în locul respectiv, facem research. Dar cea mai importantă este această determinare. Majoritatea magazinelor sunt în locuri unde nu există nimic altceva, este o piaţă virgină, nu cred că trebuie să stai prea mult pe gânduri.

    Care a fost cea mai bună decizie pe care ai luat-o în calitate de CEO?

    A fost felul în care am construit echipa cu care lucrez îndeaproape. De când am venit la Jysk, am vrut să creez un altfel de mediu şi o altfel de echipă faţă de ce se întâmplă în general în România. Am citit o carte şi mi-a rămas în minte morala de acolo: Niciodată să nu te iei prea în serios. Echipa pe care mi-am angajat-o a fost aleasă de mine, felul în care noi lucrăm este foarte diferit faţă de multe alte companii şi cred că aceasta a fost cea mai bună decizie.

    Când te uiţi la un CV, la ce te uiţi?

    Dacă ar trebui să lucrez direct cu o anumită persoană, întotdeauna sunt importante atitudinea şi chimia cu acea persoană. Prefer întotdeauna un om cu o atitudine optimistă, un om deschis, versus un specialist care nu se poate integra în echipă.

    Cum negociezi majorările salariale?

    Cu cei din Danemarca, trebuie mereu să aduci ceva în plus, să oferi. Retailul nu este un mediu unde se câştigă foarte mulţi bani. Pentru mulţi este o rampă de start, o şcoală foarte bună. Iar pe plan intern, avem această întâlnire cu reprezentanţii societăţii, sunt colegi pe care i-am angajat cu mulţi ani în urmă, lucrurile nu sunt foarte formale.

    Nu ai simţit nevoia să schimbi jobul vreodată?

    Nu, deloc, dacă poţi să menţii un nivel de excitement şi de challenge destul de mare, nu ai cum să te plictiseşti. Dacă poţi să lucrezi cu omul acela, să îi aduci mereu provocări, să nu se plictisească, poate evolua astfel şi e mai bine decât să aduci pe cineva nou în locul lui.

    Eşti conştient că nu are cum să îţi ia cineva  locul cu această mentalitate?

    Avem colegi care au plecat în străinătate, un retail manager în Elveţia de pildă, sunt mai multe cazuri în care colegii promovează la nivel internaţional.

    Ai şanse să ajungi CEO la Jysk la nivel internaţional?

    Nu îmi doresc acest lucru, ştiu ce presupune şi nu îmi doresc.  

    Cum de te-ai lăsat de Drept?

    Cred că a fost o întâmplare ‒ în 1997 îmi cumpărasem o maşină şi, ca orice tânăr, îmi cumpărasem un BMW mai vechi. Şi mi s-a furat din spatele blocului, a trebuit să mă duc la tribunal, să fac o declaraţie acolo, am luat contact cu lumea asta şi cu câţiva avocaţi şi nu mi-a plăcut deloc. Mi-am spus că nu asta era lumea în care voiam să fiu.

    A fost cea mai bună decizie din cariera ta?

    Poate, sunt foarte fericit acum, nu îmi lipseşte nimic, nu cred că m-ar fi făcut mai bun.

    Dacă ai avea ocazia să te întorci la pasiunea ta, să fii într-o trupă rock, ai face-o?

    Nu, fiindcă nu am timp, însă, nu am făcut MBA, dar am putut să îmi aloc timp şi resurse, şi financiare pentru a-mi satisface aceste pasiuni şi orgolii din copilărie. Am scos trei albume, am muzică cântată şi scrisă de mine, am făcut şi videoclipuri.

    Cum sunt investitorii danezi, ce au ei şi nu au alţii?

    Sunt educaţi, totul pleacă de la educaţie, au tot ce nu avem noi. Au un respect faţă de cel din faţa lor şi respectul acesta se traduce în toate lucrurile pe care le fac. De exemplu, chiar dacă iau o decizie importantă, decizia este deja luată, simt nevoia să împărtăşească cu colegii importanţi din organizaţie decizia, le cer o părere, din timp, există o grijă sau un respect reciproc. Prima dată când m-am dus acolo, în timpul şedinţei, CEO-ul nostru a prezentat anumite decizii pe care voia să le ia – moment în care cineva din sală a spus că nu este de acord, lucru care nu prea se întâmplă la noi. A fost o lecţie de democraţie. Au de asemenea, răbdare, iar dacă li se pare că unul dintre angajaţi nu performează, se asigură că îi oferă tot ce trebuie, iar plecarea din companie este ultima soluţie.

  • CSR 2022. Şcoala de Bani, ediţia 2022 – Banca Comercială Română

     

    Motivaţie:

    În România, nivelul educaţiei financiare este cel mai scăzut din Europa; în 2018, conform Băncii Mondiale, România ocupa ultimul loc din 127 de ţări. Iar un studiu BCR din 2016 a arătat că românii se aşteaptă ca băncile şi specialiştii financiari să ofere educaţie financiară. Programul, dezvoltat local de BCR, vine ca răspuns la nevoile şi aşteptările românilor şi îi are ca public ţintă pe românii de toate vârstele care vor o relaţie mai bună cu banii: copii, părinţi, adolescenţi şi adulţi. Nivelul scăzut al educaţiei financiare îi face pe români vulnerabili, iar alegerile greşite le afectează calitatea vieţii. Şcoala de Bani urmăreşte o intervenţie amplă prin care să ofere românilor de toate vârstele acces la educaţie financiară.

     

    Descrierea proiectului:

    Programul Şcoala de Bani, lansat în 2016, cuprinde cursuri online pe scoaladebani.ro, ateliere săptămânale, newsletter, blog, ateliere pentru părinţi şi copii, acţiuni ample cu ocazia Lunii Educaţiei Financiare şi a Zilei Educaţiei Financiare, acţiuni pentru şcoli (Şcoala banilor bine-crescuţi – carte de poveşti pentru educaţie financiară), resurse gratuite pentru profesori, dar şi un program-pilot de educaţie financiară interdisciplinară în şcoli (LifeLab). În Şcoala de Bani sunt implicaţi peste 1.500 de angajaţi ai companiei. BCR colaborează în program cu Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare, ONG-uri, consultanţi în educaţie, şcoli şi licee din toată ţara, precum şi cu autorităţi locale şi companii private.

     

    Rezultate:

    Aproape 600.000 de români au participat la cursuri şi au interacţionat direct cu profesorii din BCR. În următorii 5 ani, BCR îşi propune să educe financiar 1 milion de români şi să introducă educaţia financiară în şcoli.

    • 80% dintre cei care au văzut mesajele Şcolii de Bani au reţinut regulile principale: 20/50/30 şi plăteşte-te pe tine prima dată;

    • Beneficiarii au devenit mai conştienţi de importanţa gestionării corecte a banilor; au început să pună bani deoparte, să investească şi să-şi împartă bugetul după regula 20/50/30;

    • Adulţii declară că au început să meargă la cumpărături cu listă, să gândească pe termen lung şi să-şi împartă bugetul ţinând cont de nevoi şi abia apoi de dorinţe.

  • Dacă cei care fac business nu vor să vorbească despre ceea ce fac cu voce tare, de unde să obţină tânăra generaţie educaţie de business?

    Ooată lumea invocă lipsa de educaţie a poporului român pentru a justifica apariţia unor probleme, lipsa unor soluţii, pentru a justifica crizele şi deciziile din spate şi nu în ultimul rând rămânerea în urmă faţă de lumea occidentală. Lipsa de educaţie şcolară, socială, culturală, politică, economică, financiară, antreprenorială, de business este adusă mereu în discuţie.

    Acum parcă se desfăşoară o întrecere între toată lumea pentru a încerca să-i educe pe români. Companiile spun că şcoala de acum nu e bună, că nu se mai face şcoală ca pe vremuri, patronii/antreprenorii spun că noile generaţii de angajaţi nu au cultura şi educaţia muncii, că şcoala nu-i învaţă nimic din ce are nevoie o companie şi că nu au cu cine să lucreze şi de aceea nu pot să crească businessurile. Băncile spun că românii nu au educaţie financiară şi că nu au educaţia de a pune bani deoparte, pe termen lung, că nu au cultura economisirii şi că, la prima ştire, la prima criză se reped să-şi scoată banii din bănci şi să-i schimbe în valută. Bancherii spun că dacă românii nu economisesc pe termen lung într-un mod constant, nici băncile nu au de unde să dea credite pe termen lung companiilor româneşti. Ca să nu mai vorbim că românii trebuia să înţeleagă riscurile creditelor în franci elveţieni, iar acum trebuie să înţeleagă riscul creşterii dobânzilor la lei.

    Cei care sunt pe Bursă spun că dacă românii nu scot banii din bănci şi nu investesc pe Bursă, piaţa bursieră de la noi nu are cum să crească, nu are cum să aibă lichiditate (lipsa lichidităţii este principala problemă a Bursei de la Bucureşti), care să aducă investitori de calibru, sofisticaţi, care au educaţie financiară şi bursieră. Plus că, spun cei de pe Bursă, românii nu înţeleg că investiţiile la Bursă sau în fonduri mutuale nu sunt pe termen scurt, nu sunt făcute să te îmbogăţeşti, ci investiţiile sunt pe termen lung, ca să ai bani de pensie. Dar vorba brokerilor, orice investiţie pe termen scurt care nu iese se transformă automat într-o investiţie pe termen lung, până uită investitorul de banii respectivi. Pentru situaţia precară din economie, din business, se invocă lipsa de educaţie anteprenorială a românilor, a celor care vor să devină antreprenori/patroni/oameni de afaceri şi care se aruncă în capitalism fără să ştie ce îi aşteaptă. Iar acest lucru face ca multe idei/afaceri să şi eşueze înainte de a ieşi pe piaţă. Aşa este, dar întrebarea este de unde să înveţe tânăra generaţie sau cei care vor să devină antreprenori despre educaţia antreprenorială.

    Business MAGAZIN marchează 18 ani de la lansare.

    Ideea a fost să fie o revistă de business care să povestească şi să aducă în prim-plan afacerile din România, mai mari sau mai mici, să-i pună în lumina reflectoarelor pe cei care au construit aceste businessuri, aceste branduri. Fără să ne propunem să facem educaţie antreprenorială, de business, încercăm să scoatem în prim-plan această lume fascinantă, cu succese dar şi cu eşecuri, pentru ca şi alţii care vin din spate să aibă un punct de plecare, să aibă un reper. Dar pentru asta trebuie ca şi personajele care au realizat ceva să fie de acord să vorbească despre ceea ce au făcut.

    Piaţa este plină de cărţi, de teorii, de Power Pointuri, de cursuri, dar în realitate lucrurile stau altfel şi nu sunt pregătiţi pentru acest impact. Cea mai simplă metodă şi cea mai ieftină este să citeşti despre cei care au avut succes sau despre cei care au avut chiar eşecuri – de exemplu Travis Kalanick, cel care a lansat Uber, care a avut înainte nu mai puţin de şase eşecuri în business. Dar pentru cei care vin din urmă şi ar vrea să capete o educaţie antreprenorială ar trebui ca cei care au făcut până acum afaceri, au construit branduri, au construit companii, să vorbească despre ceea ce au făcut, cum au făcut, care au fost dilemele/întrebările pe care şi le-au pus, care au fost succesele şi eşecurile de pe parcurs etc. Iar aici sunt prea puţini antreprenori români/oameni de afaceri dispuşi să vorbească despre acest lucru, dispuşi să-i înveţe pe alţii măcar prin prisma experienţei lor. Toţi îi trimit la şcoală ca şi cum şcoala, profesorii ar şti fiecare business cum s-a făcut. Ion Ţiriac vorbeşte despre orice, dar mai puţin despre business, mai puţin despre afacerile pe care le-a făcut începând cu anii ‘80. Şi aici nu este vorba de a dezvălui mari secrete, ci pur şi simplu de a le povesti şi altora cum a făcut. Că 6 miliarde de euro nu se fac peste noapte.

    Dan Petrescu, partenerul lui Ţiriac din anii ’90 şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de reţele de comerţ şi parcuri comerciale din România, a plecat din această lume cu tot cu istoria lui de business. Toată lumea ştie că Patriciu a luat pe gratis rafinăria Petromidia şi apoi s-a îmbogăţit când a vândut-o kazahilor. Patriciu era ceva mai volubil, era dispus să împărtăşească cu publicul viziunea lui despre business, dar din păcate istoria lui a plecat odată cu el. Dragoş Pavăl, liderul grupului Dedeman, care a ajuns cea mai mare afacere antreprenorială făcută în România, nu mai este deloc dispus să iasă în piaţă şi să împărtăşească din experienţa lui către alţii. Cred că acum un deceniu, la Business Magazin, a fost ultima ieşire a lui Dragoş Pavăl, când a primit premiul pentru Cel mai admirat CEO şi a venit la gală, povestind cum a început afacerea Dedeman. Între timp, Dedeman şi grupul Pavăl Holding au devenit atât de mari încât este mai greu să împărtăşească cu alţii, cu tânăra generaţie, ideile lui despre business, despre cum se face business etc. Daniel Dines, care a creat de nicăieri UiPath – cel mai valoros start-up din IT pornit din România şi din toată Europa –, care a ajuns pe Wall Street, nu mai are timp să împărtăşească cu alţii, prin intermediul presei, filosofia lui, şi mai ales cum a reuşit să facă ceea ce a făcut. Dacă în 2017-2018, când UiPath nu era ceea ce este astăzi, Daniel Dines căuta el presa, acum situaţia s-a schimbat. O întreagă generaţie de IT-işti visează să fie ca el, dar de unde să ştie cum a reuşit el să ducă o companie dintr-un cartier din Bucureşti pe Wall Street? România este o piaţă destul de închisă din punct de vedere al modului în care cei care au reuşit vor să spună şi altora cum au făcut acest lucru. Toată lumea vrea ca această educaţie de business, antreprenorială să fie făcută de alţii, dar acest lucru nu se poate. Niciun profesor nu poate înlocui povestea reală a unui antreprenor, spusă chiar de el. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)