BusinessMagazin

Tag: economie

  • Cea mai mare economie a Europei moare încet: Dezastru demografic după ce natalitatea s-a prăbuşit la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

    Naşterile din Germania au ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, în timp ce numărul căsătoriilor a scăzut, de asemenea, brusc, aproape de minimele record de după război, agravând provocările demografice cu care se confruntă cea mai mare economie europeană, scrie Financial Times.

    Numărul celor copiilor născuţi în Germania anul trecut a coborât cu 6,2% faţă de anul precedent, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2013, potrivit cifrelor publicate joi de biroul federal de statistică.

    Dificultatea abordării problemei îmbătrânirii populaţiei din Germania a fost subliniată de o scădere de 7,6% a numărului de căsătorii înregistrate în ţară, număr care a coborât la cel mai scăzut nivel contabilizat de la începutul datelor, în 1950 – excluzând anul 2021, când blocajele cauzate de pandemie au dus la amânarea sau anularea mai multor nunţi.

  • Slăbitul, cel mai profitabil business: Profitul Novo Nordisk, compania a cărei capitalizare a depăşit deja întreaga economie a Danemarcei, va creşte cu 30% în 2024

    Novo Nordisk şi-a majorat previziunile pentru 2024, deoarece vânzările medicamentelor Ozempic şi Wegovy, destinate diabetului şi pierderii în greutate, au dus la creşterea profiturilor peste estimări, raportează Financial Times.

    Vânzările trimestriale ale companiei farmaceutice daneze au crescut la 65 miliarde de coroane daneze (9 miliarde de dolari), o creştere de 24% la cursul de schimb constant, peste estimările analiştilor. Grupul se aşteaptă ca vânzările să crească între 19 şi 27% în 2024, uşor peste estimările anterioare. Profitul net a urcat cu 28%, la 25 miliarde de coroane daneze.

    Producătorul de medicamente a declarat că se va confrunta cu o serie de „constrângeri periodice ale ofertei”, în încercarea de a satisface cererea ridicată. Grupul a adăugat că a început să crească oferta de Wegovy în ianuarie.

  • Adrian Sârbu: Creşterea PIB înseamnă creşterea bogăţiei tale. În România există oportunităţi. Fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă

    Nemo: Îţi repet întrebarea, de la care aşteptăm răspunsul tău. Eşti de acord să votezi doar acele partide/guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani? Hai să vedem ce aţi votat. Ia uitaţi-vă,

    Hofi: 81% vor.

    Adrian Sârbu: Ia uite aici, vor.

    Nemo: Vor să dubleze PIB-ul României în 15 ani.

    Adrian Sârbu: Iară dau dureri de cap dlui Ciolacu. Şi dlui Ciucă. Noi nu putem rata ca să nu numai să creştem PIB-ul, Hofi, şi să ajungem această Elveţie. Ca să nu ratăm, trebuie, aşa cum ne spune spectatorul, cum ne spui tu, trebuie nişte cetăţeni care sunt la conducerea ţării, temporar în Qatar sau pe drumuri cu Cătălin Cârstoiu, ca să îl facă primar, dacă nu-l retrag din cursă, şi după aia cu alţi candidaţi. Nimeni la butoanele economiei, nimeni la butoanele ţării, nimeni, absolut. Ar trebui să-şi asume această răspundere pe care spectatorii noştri … şi dacă nu sunt ei, eu cred că sunt destul de mulţi români care gândesc la fel şi cărora noi le dăm, ţie-ţi dăm această această supapă. Nu-i mai înjura pe ăştia atât de mult că-i înjuri degeaba, că nu le pasă. Ei sunt la blat, la democrativă, la putere, la bani, la PNRR, la Qatar, la unde vrei tu, la Cotroceni. Pentru ei business-ul e business. Al lor. Economia României nu-i interesează.

    Nemo: Şi atunci eu să mă aştept că toate schimbările astea despre care vorbiţi ei stau şi să analizeze domnule care va fi impactul tehnologiilor noi şi noilor oportunităţi

    Adrian Sârbu: Nemo, nu interesează pe nimeni din Parlament, Guvern, Preşedinţie ş.a.m.d. ce discutăm noi aici. Pe nimeni.

    Îţi place sau nu-ţi place, noi vorbim nu în pernă, vorbim pentru mii, zeci de mii, sute de mii şi mâine-poimâine, ideile astea se vor întâlni cu milioane de oameni care le aşteaptă. Treaba e ultra simplă. Vrei să ai un cuvânt de spus în România şi tot ce vorbim noi aici să nu fie cenaclu? Ok, dar du-te frumos şi înscrie-te consilier, consilier independent.

    Gândeşte-te că, dacă ai ratat-o pe asta, o să-ţi pară rău, dar mai pot să prinzi parlamentar. Mai ai mult timp, mai ai ceva timp până în noiembrie. Dacă n-aduc ăştia alegerile parlamentare de Sfântă Mărie să treacă repede într-o horă nesfârşită şi cu nişte moaşte a lui Sfânta Parascheva, care, sigur, nu-i de Sfânta Mărie, dar le putem comasa şi pe astea.

    Hofi: Chiar merg astea.

    Adrian Sârbu: Hai să vedem puţin, Nemo. Ar trebui să te întreb un lucru simplu. Tu dacă ai fi şeful PIB-ului din România, cum l-ai face tu mare? Cum l-ai mări pe PIB-ul ăsta?

    Nemo: Aşa mări şoc, ce în trend, m-aş uita ce aşteptări au oamenii, ce aşteptări are piaţa.

    Adrian Sârbu: Eu spun că fiecare din noi e şeful PIB-ului şi fiecare care are o afacere trebuie să se gândească la creşterea ei, la added value. Cine n-are afacere, să se gândească: n-aş putea să-mi fac şi eu o afacere?

    Dincolo de ceea ce am încercat să-ţi descriu simplu, natural, ce înseamnă creştere de PIB, care înseamnă creşterea bogăţiei tale, Nemo. Ia uite ce scrie aici. Simplu. Atragerea de investiţii. Noi am vorbit. Noi avem o medie de 3-4 miliarde /ani investiţii străine. România ar trebui să înghită 10 miliarde /an. Absorbţie eficientă a fondurilor europene. Hai, mă, iar aţi început, mă, să vorbiţi de fonduri europene? Domnul Hofi, ia te rog să mă admonestezi. Iar vorbiţi de fonduri europene, domnule, nu vă ruşine? Lăsaţi, mă, banii ăia să se odihnească la Banca Naţională. Ia uite mai departe. Creşterea productivităţii muncii. Ce poate să fie mai frumos decât să munceşti mai puţin, să câştigi mai mult. Dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată. Servicii. Şi fii atent, politici fiscale şi monetare. Şeful liberalilor din Ministerul Finanţelor, nu ştiu ce treabă o avea el şi cu finanţele, şi cu economia, domnul Boloş, alt Marcel. Zice, domnule, la anul creştem taxele? Bine, mă, Marcele, hai că ai venit şi tu cu asta. Politici fiscale, da.

    Pe de altă parte, un străin când vorbeşte despre România, atenţie, când vorbeşte despre România, zice aşa, domnule, puncte tare în România. Resurse naturale semnificative. Da, nu le explorăm. Nu, le iau străinii. Nu, nu le explorăm. Am lăsat gazul din Marea Neagră zeci de ani. Avem acum hărţi care arată că avem metale rare. Au venit americanii, ăsta lucra la Obama. Poţi să-ţi dai seama, unul care a lucrat pentru Obama a venit să facă fabrica asta, să investească. N-o face el. Din tehnologii. Bravo lui, mulţumim. Să-l facem cetăţean de onoare la Oradea şi în tot judeţul Bihor sau în ce zonă metropolitană ar fi.

    Independenţă energetică. Noi avem exces de curent, avem potenţial de energie verde gârlă.

    Resurse semnificative de producţie agricolă şi alimentare. Băi, aşa vorbesc consultanţii străini despre România.

    Stabilitate politică. Până şi pe asta o avem. Stabilitate monetară, foarte bună. Costuri mai reduse. E adevărat că românaşii sunt mai ieftin decât puturoşii ăia din vest.

    Tendinţă spre industria terţiară, adică spre servicii. Da, adică să mergem la servici, să nu facem nimic. Infrastructură IT bună, bună, iarăşi bună. Alfabetizare IT. Vedem cel mai mare număr de IT-işti. Forţă de muncă educată. Cu asta s-a cam terminat. Forţa educată a plecat.

    Prietenoasă, angajată faţă de UE. Românii sunt cu UE, dar nu vrea UE să fie cu ei, mai ales Austria.

    Hofi: Asta e analiza SWOT

    Adrian Sârbu: Nu, străinii cred că există în România oportunităţi. Evident că ai şi provocări, ai şi challenge-uri, pe care tu te uiţi în fiecare zi că viaţa ta e plină de challenge-uri, dar dacă tu te trezeşti dimineaţă şi spui domnule, de ce nu creşte PIB-ul ăla, că eu sunt supărat? Nu mai fi supărat, frate, fii vesel, te-ai născut dimineaţa încă o dată, nu te-ai născut mort. Zi mersi, fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă. Nu fii trist, obosit, născut obosit, că n-ai ce face. Uite, îţi dăm noi ce face acum.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord să votezi doar acele partide/ guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani?

    DA-81%

    NU – 19%

     

    Ai fost de acord:

    – cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România, care să îţi dea posibilitatea să îţi exprimi punctul de vedere rapid, în orice decizie politică majoră;

    – cu o creştere economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti;

    – să îi alegi direct pe cei care ocupă principalele funcţii în stat şi în administraţie;

    – ca pentru accederea în orice funcţie publică, fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract, în baza căruia să fie evaluat anual, de către cei care l-au votat;

    – că administraţia publică trebuie digitalizată, eficientizată, în aşa fel încât să îţi servească rapid nevoile legitime la costurile cele mai mici;

    – ca în administraţie să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii, şi nu din activul partidelor;

    – ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent;

     

     

     

     

     

     

     

  • Răzvan Botea, ZF: Unde sunt programele economice pentru Capitală? Votăm sondaje şi lozinci? Cum va fi administrată un sfert din economia României? Ce pun pe masă Nicuşor Dan, Cristian Piedone, Gabriela Firea sau Sebastian Burduja pentru investitori, pentru cei care mişcă economia?

    Mai este o lună şi jumătate până la alegerile locale din 2024. În spaţiul public s-au discutat sondaje de opinie, lozinci, care candidat este interlop şi care nu este. În dezbaterea publică au lipsit cu succes tocmai temele cele mai importante – cum se administrează şi dezvoltă ceea ce este astăzi un sfert din economia României, adică Bucureştiul?

    Sunt teme grele şi nimeni nu are chef să le abordeze, mai ales că promisiunile pot exploda în faţă oricând, cum a fost în aproape toate cazurile la primăria Bucureştiului. Este, însă, o soluţie să fie ignorate toate proiectele pentru Bucureşti şi dezbaterea să se axeze pe sondaje sau pe ce candidat este mai potrivit pentru coaliţia de guvernare?

    În ultimele zile, cu punctul culminant în care PSD şi PNL au rupt coaliţia la Primăria Capitalei, toate discuţiile despre primăria Bucureştiului se învârt în jurul retragerii candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu. De ce să nu vină coaliţia mai întâi cu proiectele pentru Bucureşti şi apoi cu candidatul?

    Bucureştiul, în câteva cifre:

    ♦Capitala are un PIB de 400 mld. lei (50 mld. euro), adică un sfert din PIB-ul de 1.600 mld. lei, pe care l-a avut România în 2023;

    ♦PIB per capita în Bucureşti este de aproape 40.000 de euro, faţă de o medie naţională de 17.000 euro pe cap de locuitor;

    ♦Bucureşti-Ilfov a atras 62% din soldul de investiţii străine directe din România. Cu alte cuvinte, mai bine de 6 din 10 euro din cele peste 100 mld. euro pe care investitorii străini le-au adus în România, le-au adus în capitală sau în jurul ei;

    ♦Doar în Bucureşti sunt circa 20% din toţi angajaţii din România;

    ♦Bugetul Bucureştiului este de 2 mld. euro în 2024;

    ♦Salariul mediu net în Bucureşti se apropie de 6.000 de lei (1.200 de euro), cu mai bine de 20% peste media naţională.

    Cum vor fi administrate aceste cifre? Cum vor fi crescute?

    Numele viitorului primar, că este medicul Cîrstoiu, Cristian Piedone sau Nicuşor Dan este irelevant. Proiectele pe care le-ar putea pune pe masă, însă, sunt relevante şi ele ar trebui votate, în niciun caz numele.

    Or, toată dezbaterea este în jurul numelor. Este, totuşi, complicată o dezbatere pe axa dezvoltării economice a capitalei, când candidaţii nu mai au curaj să abordeze nici temele mai degrabă sociale, precum apa caldă, poluarea sau traficul de coşmar.

    Este evident că dezvoltarea nu poate veni decât în urma investiţiilor private, catalizate de investiţii publice, de administraţie locală care să valorifice atuurile oraşului şi să estompeze deficienţele. Iar cifrele vorbesc de la sine: harta veniturilor mici, harta zonelor depopulate se poate suprapune oricând pe harta investiţiilor străine, dar şi a investiţiilor publice.

    Bucureştiul, de bine, de rău, a mers înainte din inerţia pe care ţi-o dă forţa celor, probabil, patru milioane de locuitori din zona metropolitană, conectarea cât de cât bună cu punctele importante din ţară, graţie infrastructurii comuniste şi de universităţile care, deşi nu sunt pe poziţii de cinste în topurile internaţionale, sunt alternative bune în ţară.

    Cu toate acestea, din simplă inerţie o economie nu poate merge la nesfârşit. Şi şi dacă poate merge, şchiopând, nu mai bine aleargă, dacă tot poate? Este nevoie de proiecte publice, asumate în faţa celor care împing cu adevărat economia, adică investitorii, iar ele lipsesc cu desăvârşire.

    Dezbaterea publică pe sondaje şi joaca de-a uite candidatul, nu e candidatul,  este, sigur entertaining. Dar nu ajută cu nimic economia Bucureştiului. Dimpotrivă.

     

  • Cum vrea Franţa să ajungă să producă un milion de pompe de căldură pe an

    Ministrul francez al economiei şi energiei Bruno Le Maire a prezentat recent planul guvernului de revitalizare a industriei pompelor de căldură, notează Euractiv.

    Acesta are două elemente.

    Mai întâi, procesul administrativ pentru instalarea pompelor va fi simplificat.

    Mai apoi, guvernul va oferi susţinere directă producătorilor.

     

  • „Campionii ascunşi“ ai Germaniei, coloana vertebrală a celei mai mari economii europene, îşi caută cu disperare cumpărători, copleşiţi de povara îmbătrânirii populaţiei, stagnării economiei şi birocraţiei

    Scharringhausen vinde delicatese şi vinuri fine în nordul Germaniei de 160 de ani, însă viitorul său este sub semnul întrebării, businessul nereu­şind să găsească un cumpărător, potrivit AFP.

    Juergen Scharringhausen încearcă să vândă businessul de familie de aproape doi ani, dar nu a primit o ofertă serioasă până acum.

    Mulţi proprietari de IMM-uri din Germa­nia sunt într-o poziţie similară din cauza dublei poveri a îmbătrânirii populaţiei şi stagnării economiei.

    Un studiu realizat de Commerzbank arată că una din trei companii germane cu vânzări anuale de până la 15 milioane de euro are probleme în a-şi găsi un cumpărător. Până la 250.000 de businessuri ar putea fi for­ţate să se închidă în următorii cinci ani, arată Christian Erbe, preşe­dinte al camerei locale de co­merţ din Baden-Wuerttemberg.

    În prezent există în medie doar un candidat pentru fieca­re trei busi­nessuri care au ne­voie de un proprietar nou, relevă datele aso­cia­ţiei naţionale pentru camerele germane de co­merţ (DIHK). În secto­rul hotelier şi de catering, raportul este de un candidat pentru fiecare şapte businessuri.

    Problema este aceeaşi tendinţă demogra­fică ce duce în prezent la o penurie de munci­tori calificaţi în Germania: cu generaţia baby boomer intrând la pensie, nu există suficienţi candidaţi cu vârste între 18 şi 40 de ani care să preia businessuri consacrate.

    Volatilitatea economiei este un alt factor care-i descurajează pe potenţialii cumpărători, aceştia ezitând să-şi asume dato­riile pe termen lung necesare pen­tru o achi­ziţie într-un climat nesigur.

    Antreprenorii care nu reu­şesc să-şi vândă businessurile dau vina pe „reglementarea excesivă, vii­to­rul economiei şi costurile cu energia“ pentru lipsa de candidaţi, spune Detlef Schmidt-Schoele, de la camera de comerţ din Turingia.

    Guvernul a încercat să soluţioneze proble­ma lansând un website pentru a conecta busi­nessurile cu posibili noi proprietari, acesta fiind supervizat de ministerul economiei. Există mii de anunţuri din întreaga Germanie pe website, iar multe dintre acestea aparţin unor busi­nessuri de familie. Sentimentul de frustrare resimţit de cele aproximativ trei milioane de companii de familie ale Germaniei, în conti­nuare coloana vertebrală a economiei ţării, este în creştere. În faţa dificultăţilor economice, costurilor de finanţare ridicate şi birocraţiei, proprietarii acestora văd investiţiile vitale în noi tehnologii ca imposibile sau inutile şi caută cumpărători, notează Bloomberg.

    După ce pandemia şi criza energiei au împins multe companii la limita supravieţuirii, „o combinaţie de noi reglementări şi nevoia de investiţii masive în transformarea sau scalarea businessurilor a creat un sentiment de «m-am săturat» în rândul multor antreprenori“, arată Jens Krane, de la Commerzbank. Proprietarii tradiţionali preferă să lase IMM-urile, supranu­mite campioni ascunşi, moştenire în familie şi se gândesc să vândă doar dacă nu au încotro. Preţul devine mai puţin relevant, potrivit lui Burc Hesse, partener la firma de avocatură Latham Watkins.

    Birocraţia excesivă este un alt obstacol despre care proprietarii Mittelstand spun că sporeşte complexitatea operării businessurilor.

    Companiile germane se plâng că cerinţele birocratice le costă timp şi bani care ar putea fi folosiţi pentru dezvoltarea businessurilor, scrie The New York Times.

    Într-un raport recent, FMI arată că biro­cra­ţia excesivă reprezintă unul dintre impedi­men­tele majore din calea revitalizării econo­miei ger­mane. Companiile germane petrec 64 de mi­lioa­ne de ore în fiecare an completând formu­lare nece­sare pentru alimentarea bazelor de date oficiale ale ţării. Chiar şi cancelarul ger­man Olaf Scholz a recunoscut în mod public problema.

    Guvernul său a propus legislaţie care ar urma să aducă economii estimate la 3 miliarde de euro anual pentru companii şi cetăţeni.

    Povara birocraţiei este resimţită mult mai acut de IMM-uri, care nu dispun adesea de departamente juridice dedicate depunerii auditurilor şi descifrării tipului de informaţie solicitate de autorităţi.

    O altă provocare pentru proprietarii de businessuri de familie din Germania este legată de succesiuni, conform Bloomberg.

    Aproximativ 125.000 de IMM-uri germane vor fi transferate către noi proprietari în fiecare an până în 2027, iar aproape trei sferturi dintre acestea văd succesiunea ca pe o problemă, a găsit banca germană de dezvoltare KfW.

    Iar chiar dacă există un succesor, perspectiva unei vânzări nu este decât rar scoasă din discuţie.

     

     

  • Unul dintre cei mai mari donatori ai lui Donald Trump, care are legături şi cu România, avertizează că o decuplare faţă de China va avea efecte negative asupra SUA

    John Paulson, megadonatorul republican considerat un potenţial secretar al Trezoreriei în cazul în care Donald Trump va câştiga alegerile prezidenţiale, a avertizat că SUA nu trebuie să se „decupleze” de China, adoptând un ton mai ponderat decât fostul preşedinte în ceea ce priveşte comerţul, raportează Financial Times.

    Miliardarul fondului speculativ, care l-a găzduit pe candidatul republican la o strângere de fonduri de 50 de milioane de dolari în Florida săptămâna trecută, a mai spus că tarifele vamale, pe care Trump a promis să le impună Chinei, sunt un „instrument contondent” pentru a remedia dezechilibrele comerciale.

    „Nu vrem să ne decuplăm de China”, a declarat Paulson într-un interviu pentru Financial Times. „China este a doua cea mai mare economie din lume. Trebuie să avem o relaţie economică şi politică bună cu ei”.

    Potrivit comentariilor în cauză, comerţul rămâne un domeniu de potenţial dezacord între Trump, care a atacat în mod repetat „globaliştii” şi susţinătorii săi de pe Wall Street.

    El a lansat un război comercial cu Beijingul în timpul preşedinţiei sale şi a continuat să ceară tarife vamale pe scară largă şi, potenţial, o decuplare a economiei americane de cea a Chinei. De asemenea, a propus un tarif de 10% pentru toate bunurile importate în SUA.

    Paulson a pledat pentru „corectitudine şi reciprocitate” în relaţia Statelor Unite cu China, despre care a spus că rămâne „profund unilaterală”, făcând în acelaşi timp presiuni pentru eliminarea unei legi care permite Chinei să exporte bunuri ieftine în SUA fără taxe vamale.

    De asemenea, Paulson a adoptat un ton mai moderat în ceea ce priveşte Rezerva Federală decât Trump, care l-a acuzat pe preşedintele Jay Powell că este „politic părtinitor”, sugerând că ar putea reduce dobânzile în acest an pentru a-i ajuta pe democraţi în alegerile prezidenţiale.

    „Până în prezent, nu am nicio problemă cu modul în care Fed abordează politicile privind ratele dobânzilor”, a declarat Paulson, care şi-a făcut averea investind împotriva bulei imobiliare care a provocat prăbuşirea din 2008.

    Paulson a minimalizat, de asemenea, puterea economiei preşedintelui Joe Biden, care a inclus o creştere rapidă, un şomaj scăzut şi niveluri record ale bursei. Boom-ul s-a datorat cheltuielilor guvernamentale de stimulare „excesive” şi „nesustenabile” generate de pandemia Covid-19, a spus el. 

    În schimb, Paulson a lăudat bilanţul lui Trump, fiind rezervat în declaraţii cu privire la victoria lui Biden din 2020.

  • Inflaţia ridicată din SUA încurcă planurile de a reduce dobânzile: „Noile date complică sarcina de a găsi momentul potrivit pentru tăirea dobânzilor, miza fiind continuarea creşterii economice în timp ce inflaţia rămâne o problemă”. În luna martie inflaţia a crescut la 3,5% depăşind aşteptările analiştilor

    Traderii şi-au retras pariule care arătau ca iminentă reducerea dobânzilor de către Fed, după ce inflaţia a crescut la 3,5% în luna martie, depăşind aşteptările analiştilor, scrie FT.

    Economiştii chestionaţi într-un sondaj Bloomberg prognozau o inflaţie de 3,4% în martie.

    Înainte de publicarea acestor noi date piaţa anticipa că în acest an ratele dobânzilor vor fi reduse de două sau de trei ori.

    Astfel, aceştia consideră că sunt şanse de 50% pentru o reducere în iulie faţă de 98% anterior. Traderii mizează acum pe o singură reducere a dobânzii anul acesta.

    „Noile date complică sarcina de a găsi momentul potrivit pentru tăirea dobânzilor, miza fiind continuarea creşterii economice în timp ce inflaţia rămâne o problemă”, a declarat Eswar Prasad, profesor de economie la Cornell University.

  • Kearney a inclus în premieră România în clasamentul pieţelor în curs de dezvoltare din punct de vedere al perspectivelor legate de investitii străine directe, pe locul 17 din 25 de state

    Global Business Policy Council, serviciul strategic al companiei de consultanţă în management Kearney, a inclus în premieră România în clasamentul anual al pieţelor in curs de dezvoltare din punct de vedere al perspectivelor legate de investitii străine directe, pe locul 17 din 25 de state incluse în listă.

    Raportul analizează încrederea cu privire la viitoarele fluxuri de investiţii străine directe (pe parcursul a trei ani) şi reflectă optimismul investitorilor cu privire la economia globală.

    Un procent impresionant de 88% dintre respondenţii din întreaga lume au declarat că plănuiesc să îşi crească investiţiile străine directe în următorii trei ani, în creştere cu 6 puncte faţă de anul trecut. Mai mult decât atât, 89% au declarat că investiţiile străine directe vor fi mai importante pentru profitabilitatea şi competitivitatea companiilor lor în următorii trei ani. De asemenea si nivelul lor de entuziasm net cu privire la economia globală a crescut.

    Pentru al 12-lea an consecutiv, Statele Unite ale Americii ocupă prima poziţie în clasamentul mondial. Regatul Unit creşte cu o poziţie, ajungând pe locul 4, Germania coboară o treaptă, ajungând pe locul 5, iar Franţa îşi menţine poziţia a 6-a. 

    Pe segmentul pieţelor in curs de dezvoltare, şapte dintre cel 25 de tări incluse în index-Polonia, Chile, România, Peru, Ungaria, Uruguay şi Oman – au intrat pentru prima dată pe listă.

    Deşi nu se află printre primele 25 de destinaţii pentru investiţii străine directe în clasamentul mondial, România este a zecea economie a UE ca mărime în funcţie de PIB-ul nominal.

    Investiţiile străine directe în România au crescut de la 10,6 miliarde de dolari în 2021 la 11,3 miliarde de dolari în 2022. Oportunităţile de investiţii străine directe includ proiecte în IT, industria auto, telecomunicaţii, energie, servicii, producţie, produse de consum, bănci şi asigurări.

    Potrivit Kearney, instabilitatea legislativă şi corupţia afectează încrederea investitorilor, dar forţa de muncă bine pregătită, resursele naturale şi eforturile de reducere a obligaţiilor administrative încurajează investiţiile străine.

    La nivel global, în ciuda optimismului general privind situaţia investiţiilor străine directe, investitorii sunt precauţi cu privire la creşterea riscurilor în mediul operaţional global, printre care turbulenţele geopolitice care s-au accentuat în diferite regiuni ale lumii. 85% dintre ei cred că o creştere a tensiunilor geopolitice va afecta deciziile de investiţii, în consecinţă unele firme vor decide să se orienteze către nearshore şi/sau friendshore. Investitorii anticipează, de asemenea, că un mediu de reglementare al afacerilor mai restrictiv atât pe pieţele dezvoltate, cât şi pe cele emergente, ar putea să prezinte riscuri în 2024.

    Indexul din acest an analizează inteligenţa artificială (AI) şi impactul tehnologiei şi al reglementărilor în domeniu asupra operaţiunilor investitorilor. Un procent notabil de 72% dintre investitori afirmă că utilizează în mod semnificativ sau moderat AI în operaţiunile lor de afaceri. Aceştia anticipează că afacerile lor vor folosi AI in diverse scopuri: serviciu clienţi, chatbots, automatizarea proceselor manuale, şi îmbunătăţirea lanţului de aprovizionare. 

     

     

  • Economia americană continuă să prospere: În luna martie au fost create 184.000 de noi locuri de muncă

    Economia americană a creat 184.000 de locuri de muncă în martie, faţă de 155.000 acum două luni, scrie Bloomberg.

    Salariile celor care au ales să schimbe locul de muncă au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind înregistrată astfel cea mai mare creştere din iulie. Angajaţii care şi-au păstrat locul de muncă au primit o creştere salarială de 5,1%.

    „Inflaţia s-a mai temperat, dar datele noastre arată că salariile cresc atât în zona de bunuri cât şi servicii”, Nela Richardson, chief economist la ADP.