BusinessMagazin

Tag: Donald Trump

  • Comisia îl declară pe Donald Trump “cauza principală” a atacului de la Capitoliu

    Un grup de experţi din Congresul SUA a declarat că Donald Trump a fost “cauza principală” a atacului de anul trecut de la Capitoliul, într-un raport final care a prezentat dovezi detaliate şi a oferit cea mai clară evaluare de până acum a eforturilor fostului preşedinte de a anula rezultatele alegerilor din 2020, conform Financial Times.

    Documentul de 845 de pagini publicat joi seara a urmat unei anchete care a durat luni de zile, declanşând furia şi dispreţul aliaţilor lui Trump, deoarece a prezentat rolul său asupra mulţimii violente care a luat cu asalt clădirea Capitoliului pe 6 ianuarie 2021, ameninţând transferul paşnic al puterii.

    “În cadrul audierilor comisiei, am prezentat dovezi despre ceea ce a devenit în cele din urmă un plan în mai multe părţi pentru a anula alegerile prezidenţiale din 2020”, a scris în raport comisia, condusă de membrul democrat al Camerei Reprezentanţilor Bennie Thompson şi de vicepreşedintele Liz Cheney, republican din Wyoming.

    “Acele dovezi au condus la o concluzie covârşitoare şi directă: cauza centrală a evenimentelor de pe 6 ianuarie a fost un singur om, fostul preşedinte Donald Trump, pe care mulţi alţii l-au urmat. Evenimentele din 6 ianuarie nu s-ar fi întâmplat fără el”.

    În raport se arată că Trump şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi au făcut multiple eforturi în săptămânile de după ce Trump a pierdut alegerile din 2020 în faţa lui Joe Biden pentru “a obstrucţiona, împiedica sau influenţa în mod corupt numărarea voturilor electorale din 6 ianuarie şi astfel, a anula rezultatele legale ale alegerilor”.

    Fostul preşedinte a refuzat în mod public să îşi accepte înfrângerea, chiar dacă unii au spus că părea să înţeleagă că a pierdut, se arată în raport.

    Eforturile lui Trump, se arată în document, s-au concentrat în principal în încercarea de a îl influenţa pe Mike Pence, vicepreşedintele său, “să analizeze şi apoi să exercite puteri fără precedent şi fără de lege pentru a modifica unilateral rezultatul real al alegerilor”.

    Trump a “convocat” o mulţime, “inclusiv extremişti înarmaţi şi adepţi ai teoriei conspiraţiei”, la Washington pe 6 ianuarie şi ulterior i-a “incitat” să pătrundă în Capitoliu, se arată în raport.

    Aceştia nu s-au oprit până când Trump nu le-a cerut să se retragă câteva ore mai târziu, “dar nu înainte ca Capitoliul să fie invadat, numărarea alegerilor să fie oprită, să se împrăştie fecale în Capitoliu, vicepreşedintele şi familia sa şi mulţi alţii să fie puşi în pericol, iar peste 140 de ofiţeri ai forţelor de ordine au fost atacaţi şi grav răniţi”, se arată în raport.

    “Chiar dacă ar fi adevărat că preşedintele Trump a crezut cu adevărat că alegerile au fost furate, aceasta nu este o cale apărare”, a continuat raportul.

    Luni, comisia a votat pentru a recomanda Departamentului de Justiţie să depună acuzaţii penale împotriva lui Trump pentru patru capete de acuzare, inclusiv pentru asistenţă la rebeliune şi obstrucţionarea unei proceduri oficiale a guvernului.

    Procurorul general Merrick Garland l-a desemnat luna trecută pe Jack Smith drept consilier special pentru a-l investiga pe fostul preşedinte în legătură atât cu rolul său în atacul din 6 ianuarie, cât şi cu gestionarea defectuoasă a unor materiale guvernamentale sensibile la proprietatea sa de la Mar-a-Lago.

    Peste 900 de persoane au fost deja acuzate de către Departamentul de Justiţie în legătură cu 6 ianuarie, notează comisia în raportul său. Aproape 500 au fost condamnate sau au pledat vinovate.

    Raportul final al comisiei vine în contextul în care Trump se confruntă cu un nou val de critici şi controale după ce a lansat o nouă candidatură la Casa Albă în alegerile prezidenţiale din 2024. Pe lângă sesizările penale din cadrul anchetei din 6 ianuarie a Congresului, fără precedent pentru un fost preşedinte, o comisie separată a votat săptămâna aceasta pentru a face publice dosarele fiscale ale lui Trump din perioada 2015-2020.

    În sondajele de opinie publică au apărut semne că Trump ar putea începe să piardă controlul asupra alegătorilor republicani, pe fondul frustrării provocate de faptul că candidaţii preferaţi ai fostului preşedinte au fost înfrânţi în curse cheie pentru Congres în alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie.

    Principalul potenţial rival pentru nominalizarea republicană la preşedinţia din 2024, potrivit sondajelor, este Ron DeSantis, guvernatorul Floridei, deşi acesta nu şi-a lansat încă o campanie.

    Mulţi republicani şi aliaţi ai lui Trump au crezut că comisia din Congres va avea un impact redus asupra opiniei publice şi va fi privită ca un alt episod de teatru politic la Washington. Dar, pe parcursul unei serii de audieri publice televizate care au început în această vară, comisia a reconstituit meticulos acţiunile şi motivaţiile autorilor revoltei, conducând direct la Trump ca fiind cel care a inspirat atacul.

    Una dintre cele mai devastatoare mărturii a venit din partea fostului consilier de la Casa Albă, Cassidy Hutchinson, care şi-a amintit că a fost “dezgustată” de faptul că fostul preşedinte a vrut de fapt să se alăture mulţimii în acea zi. “Ne uitam la clădirea Capitoliului desfigurată pentru o minciună”, a spus Hutchinson.

    Comisia a încercat să intervieveze o serie de alţi consilieri şi aliaţi ai lui Trump din interiorul şi din afara administraţiei sale. Mulţi dintre ei, inclusiv Mark Meadows, fostul şef de cabinet al Casei Albe, au refuzat să colaboreze.

    Mai mulţi legislatori din comisia formată din nouă membri au plătit un preţ politic pentru desfăşurarea anchetei. Dintre cei doi republicani care şi-au sfidat partidul pentru a face parte din comisie, Cheney a fost învinsă în alegerile primare din statul său natal Wyoming şi îşi va pierde locul în Cameră, în timp ce Adam Kinzinger din Illinois a refuzat chiar să candideze pentru a fi reales. Elaine Luria, o democrată din Virginia, un district de tip swing-district, nu a reuşit să îşi păstreze locul în Cameră în noiembrie.

    Într-o prefaţă la raport, Cheney a menţionat că unii dintre colegii săi republicani, inclusiv Pence, “împreună cu mulţi dintre oficialii numiţi care l-au înconjurat pe Donald Trump, au lucrat pentru a învinge multe dintre cele mai rele părţi ale planului lui Trump de a anula alegerile”.

    Dar ea i-a mustrat pe cei care l-au susţinut pe Trump: “Astăzi, sunt poate cel mai dezamăgită de mulţi dintre colegii mei conservatori care ştiu mai bine, cei care s-au opus ameninţărilor comunismului şi terorismului islamic, dar au ajuns la concluzia că era mai uşor să îl liniştească pe Donald Trump, sau să ţină capul plecat. Am sperat la mai mult din partea lor”.

    Nancy Pelosi, care a insistat mult pentru înfiinţarea comisiei din 6 ianuarie, a declarat că toţi aceştia ar trebui lăudaţi “pentru că au adus claritate de conştiinţă în activitatea noastră de apărare a democraţiei şi au oferit o “foaie de parcurs către justiţie” care va ajuta la protejarea împotriva unor viitoare atacuri”.

     

  • Adrian Zuckerman, fostul ambasador al SUA în România: „Dacă Donald Trump ar fi fost preşedinte, n-ar fi fost un război în Ucraina. Acest război s-a întâmplat pentru că există percepţia de slăbiciune (…) Propaganda rusă are influenţă şi în România”

    „În SUA, nu este o diferenţă între partidul democrat şi republican pe Rusia, Putin şi Ucraina. Marea majoritate a americanilor suportă ajutorul pentru Ucraina şi sunt împotriva lui Putin. Administraţia Biden a făcut bine că a ajutat cu sume mari Ucraina dar trebuie făcut mai mult. Administraţia Biden dă bani Ucrainei doar să supravieţuiască dar nu ca să câştige. Oamenii mor acolo, Ucraina este subjugată de teroare. Criminalul de Putin trebuie oprit, trebuie să se retragă din Ucraina. Putin şi toţi cei care au participat la această agresiune trebuie să fie judecaţi la Haga pentru crime de război. Aşa ceva nu s-a văzut din al II-lea Război Mondial. În Ucraina este un val de ucidere deliberată a civililor. (…) În 2012, republicanul Mitt Romney a spus că cea mai mare primejdie din lume este Rusia. Obama a fost cel care n-a avut dreptate. Când Putin a invadat Crimeea şi Donbas, ajutorul SUA a constat în pături şi mâncare. Momentul 2014 nu trebuie uitat, Putin nu s-a oprit. Ucraina şi-a cedat Rusiei arsenalul nuclear în administraţia Clinton, iar UK, SUA şi Rusia au garantat graniţele Ucrainei. America a dat atunci 2 mld de dolari Ucrainei pentru dezvoltare. A contat răspunsul SUA, UK atunci când Rusia a invadat fără ruşine Crimeea şi Donbas, la fel cum a făcut Hitler. Rusia vorbeşte de „denazificare”. Ce denazificare”? Zelenski este evreu. Propaganda rusească este foarte periculoasă. Propaganda rusă este făcută şi la nivel de business şi de Guvern. Prezenţa rusă este foarte mare în Austria, influenţa rusă a fost simţită şi în Bulgaria şi în Italia. Eu cred că propaganda rusă are influenţă şi în România”, a declarat Adrian Zuckerman, fostul ambasador republican al SUA în România, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

    Adrian Zuckerman este de părere că nu sunt foarte multe opţiuni ale Occidentului în ceea ce priveşte războiul din Ucraina iar generarea inflaţiei este o greşeală a politicii administraţiei Biden:

    „În SUA, singura părere care contează este a preşedintelui, care este the commander in chief. Nu se poate negocia cu un criminal ca Putin, la fel cum nu se putea negocia cu Hitler. Problema în Europa este că multe ţări nu au curajul să spună nu. UE şi NATO spun nu, dar ţări ca Ungaria, Austria, care sunt şantajate de ruşi cu energia nu spun categoric „nu”. Au fost multe greşeli făcut în Europa. (…) Singura soluţie este ca ruşii să se retragă din Ucraina. Dacă nu ai o soluţie în minte, n-o să iasă bine. Nu războiul a creat inflaţia, problemele economice au început după ce Biden a luat puterea în SUA. Administraţia Biden a redus producţia de gaz şi de petrol, a limitat dezvoltarea rafinăriilor. La finalul anului 2020, America era cel mai mare producător de petrol din lume, acum nu mai este. SUA se roagă acum de Arabia Saudită, de Venezuela, de Qatar ca să producă mai mult. Cel mai bun lucru ar fi ca cea mai mare producţie de petrol să fie în America. Inflaţia a început în SUA şi s-a răspândit, lipsa gazului şi petrolului se simte peste tot. Politica europeană pe care Biden încearcă să o emuleze este ceva foarte greşit. Au fost lăsaţi ruşii să şantajeze restul Europei. Preşedintele Biden continuă cu asta, nu dezvoltă producţia de gaz şi petrol, este o politică greşită pentru economia SUA şi cea globală. Inflaţia s-ar diminua dacă producţia petrochimică a SUA ar fi dezvoltată. Politica verde este cea mai mare greşeală, nu se poate face peste noapte. Nu poţi de mâine să înlocuieşti gazul şi petrolul, nu merge. În SUA, cred că vom vedea şi nişte schimbări în partidul democrat”.

    Dacă Donald Trump ar fi fost preşedinte, fostul ambasador al SUA, Adrian Zuckerman, crede că este foarte posibil ca războiul din Ucraina să nu fi avut loc:

    „Dacă Donald Trump ar fi fost preşedinte, n-ar fi fost un război în Ucraina. Acest război s-a întâmplat pentru că este percepţia de slăbiciune. Putin şi Xi Jinping au percepţia că partea opusă este slabă şi încearcă să obţină acest avantaj. Putin şi-a dat seama că Europa este slabă. Trump a fost singurul care a spus că fiecare stat NATO trebuie să plătească 2% contribuţie din PIB pentru Apărare. În afară de România, Polonia şi statele baltice nimeni n-a ajuns nici la aproape 2% contribuţie. Francezii au încercat să facă o forţă europeană de apărare, ceva ce nu merge. A fost o încercare ca francezii să-şi susţină fabricile lor de armament. Economia lor nu merge bine, nici socialismul şi nici comunismul lor. Klaus Iohannis a fost singurul preşedinte de ţară primit de 2 ori la Casa Albă de Donald Trump. (…) „Nu este vorba doar de dat bani Ucrainei, dar importat este şi pentru ce sunt daţi banii. Trebuie să le dăm ucrainenilor ce le trebuie, nu ce credem noi că le trebuie. Preşedintele Zelenski ştie mai bine ce le trebuie ucrainenilor ca să câştige, nu ca să se apere. Războiul din Ucraina trebuie câştigat, Occidentul nu poate rămâne şantajat de ameninţarea nucleară a lui Putin. Nu poţi rămâne şantajat, trebuie să-i ajuţi pe ucraineni să-i dea afară pe ruşi. Trebuie date mult mai multe arme Ucrainei, Poloniei şi României. Racheta ucraineană n-ar fi ajuns în Polonia dacă n-ar fi încercat să doboare o rachetă rusă. Sunt sigur că este mai mult armament care poate să fie dat României de America. Nicio ţară nu are o poziţie mai strategică decât România în Marea Neagră. Este interesul Americii ca România să rămână democratică. Nu cred că Putin va avea nebunia de a invada România pentru că va avea de-a face cu NATO. Când eu eram ambasador s-au vândut rachete Patriot şi Himars României. SUA au făcut un angajament cu România pe 10 ani, a fost semnat de N. Ciucă şi M. Esper la Washington. România apără şi R.Moldova, care acum încearcă să fie destabilizată de Ilan Şor”.

    Fostul ambasador republican al SUA în România, Adrian Zuckerman, a analizat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, şi ce se întâmplă în politica internă din SUA:

    „Guvernatorul DeSantis a câştigat foarte bine în Florida, ca şi alţi republicani. N-aş spune că DeSantis s-a luptat cu Biden în pandemie, ci a făcut ce a crezut că este corect pentru oameni. În partide, mulţi în loc să facă ce cred ei că este corect, fac ce le spune partidul să facă. Sunt republican de 6-7 ani, înainte am fost independent. (…) Administraţia Trump a făcut multe lucruri bune, nu numai intern, ci şi în plan internaţional. Mulţi din media l-au atacat pe Trump pentru lucruri pentru care alţii din Partidul Democrat nu sunt atacaţi. Mulţi care l-au anchetat pe Trump ştiau că lucrurile nu sunt adevărate, ştiau că este un atac politic. La guvernare, trebuie să faci ce este corect nu ce este bine pentru partidul respectiv. În America, fiecare este ales individual, aici partidele pun oamenii pe liste la Parlament”.

    De profesie avocat, Adrian Zuckerman a vorbit în OFF/OnTheRecord pe Aleph News, şi despre rolul jucat de Justiţie în lupta politică internă din SUA:

    „Partidul Republican începe ancheta pe viitorul Congres SUA. Anchetele în SUA au fost disproporţionate, a fost o lipsă de anchetă pe Hillary Clinton. Legea trebuie să fie aplicată egal pentru toată lumea. Legea nu vorbeşte de intenţie când vorbim de cazul Hillary Clinton. Subiectul Hunter Biden nu este atât de simplu, investigaţiile nu au fost făcute, au fost blocate. Republicanii vor să se uite dacă Hunter Biden a făcut infracţiuni. Au apărut documente care ar arăta că a fost implicat şi preşedintele. Trebuie cineva să se uite pe asta pentru că este posibil ca preşedintele să fie şantajat de chinezi. (…) Este o mare problemă, la FBI sunt mulţi oameni devotaţi. Din păcate, la FBI a fost un grup politizat şi nu este corect. Mulţi oameni în America au pierdut încrederea în FBI. FBI nu trebuie să facă politică de stânga sau de dreapta, trebuie să fie doar profesionişti. În opinia mea, ar trebui să fie traşi la răspundere pentru ce au făcut. (…) Nu ştiu dacă Sistemul nu-l vrea pe Trump. Cred că atunci când va începe serios campania, o să vedem cum stau lucrurile. Republicanii se vor uni în jurul candidatului pentru Preşedinţie. Mulţi spun că DeStantis este într-o poziţie puternică. Mai este Trump, mai este guvernatorul Virginiei, Glenn Youngkin.. Jocurile în SUA încep serios după Anul Nou. O să vedem ce-o să se întâmple şi în partea democrată. Următorii 2 ani în SUA o să fie plini cu lucruri de discutat la tv”.

     

  • Elon Musk vrea să anuleze interdicţia pe viaţa a lui Donald Trump de pe Twitter: Miliardarul susţine că excluderea fostului preşedinte al SUA de pe platformă „a fost o decizie proastă din punct de vedere moral”

    Elon Musk a declarat că va anula interdicţia lui Donald Trump de pe Twitter, acuzând compania de socializare de părtinire, fapt care a agravat diviziunile politice în SUA, scrie Financial Times.

    „Cred că a fost o decizie proastă din punct de vedere moral”, a declarat Musk cu privire interdicţia pe viaţă a lui Trump, care a fost impusă la scurt timp după ce o mulţime de susţinători ai fostului preşedinte au invadat Capitoliul SUA pe 6 ianuarie anul trecut.

    Musk a fost de acord să cumpere platforma de socializare pentru aproximativ 44 de miliarde de dolari. „Aş anula ban-ul permanent al lui Trump”, a adăugat el. „Evident că nu deţin încă Twitter, aşa că nu ştiu cu siguranţă dacă voi face acest lucru sau nu”

  • Donald Trump face apel la oficialii Rusiei şi Ucrainei pentru încetarea războiului: Cele două părţi trebuie să găsească o soluţie acum. Dacă nu o vor face curând, in urma lor nu va mai rămâne decât moartea, distrugerea şi măcelul

    Fostul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, a spus că „nu are niciun sens” faptul că Rusia şi Ucraina nu au ajuns încă la un „acord”, scrie Business Insider.

    Deşi Moscova şi Kievul au purtat discuţii de pace intermitente în Turcia luna trecută, dialogurile au oferit puţine soluţii, deoarece Rusia îşi continuă atacul militar neprovocat asupra Ucrainei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat iniţial să suspende operaţiunile militare pe măsură ce negocierile au avansat, dar Rusia şi-a continuat ulterior ofensiva în Ucraina. Săptămâna trecută, Putin a declarat că discuţiile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort.

    „Nu are sens ca Rusia şi Ucraina să nu conlucreze spre elaborarea unui acord comun”, a spus Trump în declaraţia de luni. „Dacă nu o vor face curând, în urma lor nu va mai rămâne decât moartea, distrugerea şi măcelul”.

    „Acesta este un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată, dar s-a întâmplat”, a continuat fostul preşedinte. „Soluţia conflictului nu poate fi niciodată la fel de bună precum ar fi fost anticiparea şi prevenirea lui… dar sunt sigur că există o soluţie şi că ar trebui să se descopere acum – nu mai târziu – când moartea se va aşterne peste toţi!”

    Declaraţia de luni vine la câteva săptămâni după ce Trump a apreciat justificarea lui Putin pentru invadarea Ucrainei drept „genială” şi „înţeleptă”. Doar o săptămână mai târziu, părerea fostului preşedinte s-a schimbat radical, numind războiul drept un „holocaust” modern.

    La începutul acestei luni, forţele ruse s-au retras din zona din jurul Kievului după ce au încercat să cucerească capitala ucraineană. Armata rusă s-a repoziţionat în partea de est pentru a se concentra asupra regiunii Donbas din Ucraina, au declarat oficialii Pentagonului şi NATO.

    Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile s-ar putea încheia dacă forţele ucrainene staţionate în oraşul asediat Mariupol sunt ucise de armata rusă.

    “Am vrut să ne luăm răniţii de pe front. Am stabilit că acest lucru reprezintă o misiune umanitară. Daţi-ne răniţii înapoi!” a declarat Zelenski într-un interviu pentru CNN luni. „Am convenit ca Turcia să joace rolul unui mediator şi să escorteze răniţii, civilii şi militarii din zonele de război. Forţele ruse nu-i eliberează pentru că, potrivit datelor noastre, acestea doresc să-i execute”.

    Liderul ucrainean a adăugat că apărătorii Ucrainei rămaşi la Mariupol nu sunt dispuşi să se predea Rusiei.

    „Ruşii spun că sunt gata să lase toţi militarii să plece dacă se predau… dar forţele noastre nu vor să se predea, lucru care poate conduce la o situaţie de-a dreptul tragică”, a declarat preşedintele Zelenski.

  • Un miliardar din conducerea Facebook a părăsit compania pentru a-l susţine pe Donald Trump

    Meta şi anunţul lui Thiel nu au oferit nimic despre planurile sale de viitor, dar Wall Street Journal şi New York Times au relatat că acesta se va concentra pe sprijinirea candidaţilor republicani care susţin agenda fostului preşedinte Donald Trump în alegerile de la mijlocul mandatului, potrivit France 24.

    „El a făcut parte din consiliul nostru de administraţie timp de aproape două decenii şi am ştiut întotdeauna că la un moment dat îşi va dedica timpul altor interese”, a declarat fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, într-un comunicat.

    Se aşteaptă ca Thiel să părăsească consiliul de administraţie după adunarea acţionarilor Meta, care are loc de obicei în luna mai.

    El a fost primul investitor extern al Facebook, cu o investiţie care i-a adus sute de milioane de dolari, alăturându-se consiliului de administraţie al gigantului în devenire în 2005. Thiel şi-a construit averea prin intermediul companiei de plăţi online PayPal, fondată în 1998, şi a investit, printre altele în Airbnb, Affirm, Stripe şi SpaceX.

    Considerat unul dintre cei mai proeminenţi conservatori din industria tehnologică, el a devenit un susţinător al lui Trump, făcând inclusiv o donaţie de 1,25 milioane de dolari în 2016 pentru campania fostului preşedinte american.

    Vestea despre plecarea lui Thiel vine în contextul în care Meta urmăreşte să treacă de la statutul său de gigant social media afectat de scandaluri, la viziunea sa despre metavers pentru viitorul internetului.

    Cu toate acestea, această idee rămâne un obiectiv îndepărtat şi, între timp, compania se confruntă cu controlul autorităţilor de reglementare, cu probleme în ceea ce priveşte activitatea sa principală de publicitate şi cu un preţ al acţiunilor care a scăzut în urma rezultatelor trimestriale dezamăgitoare.

  • Noul grup de social media al lui Donald Trump, care vrea să concureze cu Twitter şi Facebook, estimat la circa 10 miliarde de dolari: „Este un SPAC pe steroizi”

    De-a lungul a 75 de ani, Donald Trump a strâns o mulţime de active – zgârie-nori, hoteluri, terenuri de golf etc – estimate la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, după eliminarea datoriilor. Recent, fostul preşedinte american a creat un nou business, Trump Media and Technology Group, care – deşi nu a realizat aproape nimic – plănuieşte să lanseze o companie de social media şi alte proiecte în viitorul apropiat. În prezent, investitorii sugerează că valoarea grupului ar fi de aproape 10 miliarde de dolari.

    Cei care evaluează afacerea lui Trump la un asemenea nivel sunt aşa numiţii stock pickers. Ei nu pot achiziţia acţiuni în Trump Media and Technology Group, însă pot cumpăra acţiuni dintr-un SPAC (special purpose acquisition company) care intenţionează să fuzioneze cu businessul fostului lider de la Casa Albă. Ştirile privind fuziunea au trimis acţiunile SPAC-ului de la 10 până la 60 de dolari în ultima lună.

    Dacă acţiunile rămân în dreptul nivelului de 60 de dolari, acţionarii SPAC-ului vor obţine o participaţie de 2,2 miliarde de dolari în noua companie. Actualii acţionari ai firmei lui Trump (participaţia fostului preşedinte încă nu este cunoscută) ar urma să aibă o deţinere de 5,1 miliarde de dolari.

    Mai mult, în contextul în care preţul unei acţiuni se menţine la peste 30 de dolari după o lună şi jumătate de la fuziune, proprietarii grupului Trump vor primi încă 40 de milioane de acţiuni, în valoare de 2,4 miliarde de dolari. În total, compania ar atinge o capitalizare de circa 10 miliarde de dolari.

    În general, investitorii au tendinţa de a supraevalua SPAC-urile. În primăvară, Universităţile New York şi Stanford au efectuat un studiu ce a luat în calcul 16 SPAC-uri care au fuzionat în 2019 şi 2020, fiind tranzacţionate ulterior pentru cel puţin 12 luni. În medie, acţiunile şi-au pierdut 35% din valoare în perioadele analizate, chiar dacă piaţa a crescut per ansamblu.

    „Este un SPAC pe steroizi. Combini entuziasm cu entuziasm şi obţii entuziasm la pătrat”, spune Michael Klausner, profesor în business şi drept la Stanford, unul dintre autorii studiului.

    Raliu de 350% pentru SPAC-ul asociat cu noua companie de social media a lui Donald Trump, care va lansa o reţea de socializare numită „Truth Social”

    Twitter, care susţine că afişează reclame unui număr de 211 milioane de utilizatori zilnici, are în prezent o valoare de piaţă de 40 de miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, investitorii evaluează gigantul de social media la aproape 189 de dolari per fiecare persoană care este expusă în fiecare zi la publicitate. Dacă o treime din cei 89 de milioane de urmăritori pe care îi avea Trump pe Twitter devin utilizatori zilnici ai noii platforme – şi investitorii evaluează compania în mod similar cu Twitter – atunci Trump Media and Technology Group ar valora în teorie 5,6 miliarde de dolari.

     

  • Ce sunt anticorpii monoclonali antispike, tratamentul primit de Donald Trump, pe care România îi cere statelor europene?

    ♦ Medicul Adrian Marinescu, Institutul Matei Balş: Este tratamentul cel mai eficient în infecţia cu Sars Cov-2, cu condiţia să fie administrat la debutul bolii

    Ministerul Sănătăţii, prin vocea ministrului interimar Cseke Attila, a solicitat activarea mecanismului de protecţie la nivelul Uniunii Europene pentru 40.000 de doze de anticorpi monoclonali, care ajută pacienţii infectaţi la debutul bolii să nu mai dezvolte forme grave.

    Tratamentul trebuie administrat pacienţilor în spitale la debutul bolii, în primele şapte zile de la începutul simptomelor, fiind folosit în Statele Unite deja chiar pentru fosul preşedinte american Donald Trump.

    The Guardian scria la începutul anului că Germania va folosi anticorpii monoclonali, tratamentul folosit de Donald Trump în octombrie 2020, după ce s-a infectat cu COVID-19. Guvernul german a cumpărat 200.000 de doze pentru 400 milioane de euro, potrivit publicaţiei.

    “Există promisiuni de sprijin şi din partea altor state pentru acest tratament. Am discutat ieri cu dna. Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate despre intenţia noastră de activare a mecanismului de protecţie civilă în vederea aprovizionării cu medicamentele necesare asigurării tratamentului pacienţilor noştri”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătăţii.

    România a primit deja peste 5.000 de doze de la Italia ca donaţie, care au fost împărţite spitalelor în funcţie de incidenţa îmbolnăvirii. Medicamentele au fost deja repartizate în 134 spitale pentru tratarea bolnavilor cu COVID-19, după cum anunţă ministerul Sănătăţii.

     

    Ce sunt aceşti anticorpi?

    Anticorpii monoclonali sunt sintetizaţi în laborator ca versiuni ale anticorpilor naturali pe care sistemul imunitar îi produce atunci când se întâlneşte cu un virus. Medicul Adrian Marinescu, directorul Institutului Matei Balş din Bucureşti, unitate cheie în lupta cu COVID-19, a explicat pentru ZF ce implică tratamentul.

    „Anticorpii monoclonali antispike, fac această precizare pentru că şi alte medicamente intră în categoria anticorpilor monoclonali (tocilizumab, de exemplu, şi nu număi), reprezintă tratamentul cel mai eficient în infecţia cu Sars Cov 2, cu condiţia să fie administrat la debutul bolii. Acest lucru înseamnă în primele şapte zile de la debutul simptomatologiei, atunci când vorbim de o formă uşoară sau medie, la pacienţii vulnerabili, cei cu boli cronice sau sunt în vârstă, la care ne aşteptăm să existe cu o mare probabilitate o evoluţie nefavorabilă. Este un tratament care previne formele complicate”, a spus Adrian Marinescu.

    Pentru a administra tratamentul, medicii au nevoie de o testare şi o evaluare rapide, iar pacientul trebuie să poată fi monitorizat acasă. Totuşi, în România pacienţii se plâng că ambulanţele ajung şi la câteva zile pentru testare pentru că există o cerere uriaşă. Dacă pacientul ajunge la timp la spital şi este la debutul bolii, după ce i se fac analizele şi primeşte tratamentul cu anticorpi monoclonali, în trei ore poate fi deja acasă.

    „Trebuie să fie un pacient care nu a primit alte tratamente de tip cortizon, alţi anticorpi monoclonali şi diverse alte terapii. Este un pacient nou, căruia trebuie să îi punem un tratament exact de la debutul bolii. O singură administrare este suficientă, care poate să însemne amestecarea a două flacoane în funcţie de tipul de anticorpi. Poate fi administrată doar la spital, trebuie monitorizat, dar este genul de tratament pe care îl pot folosi în camera de gardă, aşa cum fac şi americanii. Vorbim de forme uşoare şi medii, nu de pacienţi care au nevoie de oxigen”, a mai spus Adrian Marinescu.

     

  • Ce pensie câştigă Donald Trump după funcţia de preşedinte al SUA: Câştigă mai puţin decât cel mai bine plătit pensionar din România

    Începând de acum, fostul preşedinte american Donald Trump are dreptul de a încasa aşa-numita pensie pentru foştii preşedinţi, în valoare de 221.400 de dolari pe an, adică 18.450 de dolari pe lună, ceea ce îl poziţionează mai jos decât cel mai bine plătit pensionar din România.

    Cea mai mare pensie din România este de 78.634 de lei pe lună, adică peste 19.600 de dolari, conform declaraţiilor lansate la începutul anului de Raluca Turcan, ministrul Muncii.

    În ceea ce-l priveşte pe fostul preşedinte Donald Trump, acesta ar putea să nu mai primească pensie prezidenţială deloc, în contextul în care punerea sub acuzarea continuă în Senatul american, conform CNN.

    Aici legea nu este clară, întrucât ea prevede că un preşedinte nu va primi pensie dacă este demis din birou, însă Trump a părăsit deja Casa Albă, deşi procedura de demitere şi punere sub acuzare continuă.

    Cu toate acestea, dacă va beneficia de statutul de fost preşedinte în continuare, pe lângă pensie Trump va primi şi beneficii care pot depăşi chiar şi 1 milion de dolari pe an, acestea vizând călătorii, spaţii de birouri sau salarii pentru echipa sa (în original – staff).

    Conform unei analize realizate de National Taxpayers Union Foundation, din 2000 până astăzi, foştii preşedinţi americani au cules beneficii în valoare totală de 56 de milioane de dolari.

    Demian Brady, director de cercetare în cadrul National Taxpayers Union Foundation, a subliniat pentru televiziunea americană că cel mai scump beneficiu pe care îl plăteşte statul federal pentru foştii preşedinţi vine sub forma subvenţiei pentru plata chiriei unor spaţii de birouri – întrucât nu există limită impusă prin lege.

    Foştii preşedinţi Bill Clinton, George W. Bush şi Barack Obama au încasat câte 500.000 de dolari în 2020, sub formă de subvenţii pentru plata chiriilor unor spaţii de birouri.

    Legea pentru foştii preşedinţi a fost votată iniţial în 1958, când Harry Truman se confrunta cu probleme financiare. Mai mulţi politicieni americani cer însă reducerea acestor beneficii pentru că în ziua de astăzi foştii preşedinţi au mai multe surse de venit, din activităţi precum discursuri sau chiar cărţi.

  • Deutsche Bank, una dintre cele mai mari bănci din Europa, spune că nu va încheia afaceri cu Donald Trump sau cu oricare dintre companiile sale, după reacţia preşedintelui la violenţele de la Capitoliu

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, a declarat că nu va mai încheia afaceri cu Donald Trump sau cu oricare dintre firmele acestuia, după ce suporterii preşedintelui au intrat cu forţa în clădirea Capitoliului SUA, eveniment care s-a soldat cu cinci decese, transmite agenţia de ştiri Reuters.

    Banca reprezintă cel mai mare creditor al lui Donald Trump, cu împrumuturi de circa 340 de milioane de dolari către Trump Organization, grupul care conduce companiile deţinute de liderul de la Casa Albă.

    Mişcarea vine pe măsură ce Signature Bank, care a deservit în ultimii ani familia Trump, a anunţat că va încheia legăturile cu preşedintele american, închizându-i două conturi personale în valoare de aproximativ 5,3 milioane de dolari.

    „Demisia preşedintelui s-ar efectua în cele mai bune interese ale naţiunii şi poporului american”, a declarat Signature Bank într-un comunicat de presă.

    Reuters a scris încă din noiembrie că Deutsche Bank plănuieşte să se distanţeze de Donald Trump, decizia fiind luată în calcul după publicarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale.

    Creditele înmânate de banca germană au fost folosite pentru un teren de golf din Miami şi două hoteluri din Washington şi Chicago.

    Trump a fost criticat atât de rivalii din Partidul Democrat, cât şi de republicani pentru reacţia la asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie. Totuşi, şansele ca Trump să fie înlăturat din funcţie până la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden de pe 20 ianuarie, rămân extrem de mici.

     

  • Democraţii nu cedează: Trump se poate confrunta cu posibilitatea unui al doilea vot de impeachment în doar patru ani de mandat

    Membrii Partidului Democrat, inclusiv preşedintele Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi, plănuiesc ca Donald Trump să fie tras la răspundere pentru violenţele de săptămâna trecută din Washington DC.

    Deşi s-ar putea să fie prea târziu pentru a-l alunga de la Casa Albă înainte de termen, democraţii continuă să îl sancţioneze pe Trump, încercând să-i ridice beneficiile atribuite foştilor preşedinţi şi să îi interzică pe viitor accesul la orice funcţie publică, scrie BBC.

    Republicanul trebuie să fie declarat vinovat de două treimi din Senat, procentul fiind aproape imposibil de atins, întrucât mandatul lui Joe Biden începe în ziua de 20 ianuarie.

    Cinci oameni au murit în urma asaltului asupra Capitoliului Statelor Unite de pe 6 ianuarie, după ce câteva sute de suporteri ai preşedintelui Donald Trump au încercat să prevină confirmarea victoriei obţinute de Joe Biden.

    Pe lista deceselor se găsesc doi bărbaţi şi o femeie care au murit în urma rănilor suferite în timpul asaltului, o femeia împuşcată în piept şi un ofiţer de poliţie. Haosul a fost blamat atât de Partidului Democrat, cât şi de republicani.

    Nancy Pelosi i-a cerut recent vicepreşedintelui Mike Pence să invoce al 25-lea amendament al Constituţiei pentru a-l declara pe Trump în incapacitatea de a-şi exercita atribuţiile. Până acum, Pence nu a declarat dacă va invoca sau nu amendamentul.