Tag: decizie

  • Francezii, furioşi faţă de guvern şi elite în criza COVID-19: „Ştiau şi au decis să ne sacrifice. Niciun test pentru săraci”

    Între deficitul de măşti şi depistarea tardivă francezii judecă din ce în ce mai sever acţiunile guvernamentale.

    Hashtagul #IlsSavait (EiŞtiau), asociat cu #OnNoublieraPas (NuVomUita) sunt în trending pe reţelele de socializare în ultimele zile

    Aceste cuvinte cheie concentrează acum toată furia şi, de asemenea, o formă de anxietate”, explică Pascal Froissart, lector la Universitatea Paris VIII şi cercetător
    „Numărul de cazuri pozitive se dublează la fiecare trei-patru zile”  După aproape două săptămâni de izolare coronavirusul continuă periculos să progreseze în Franţa. În acelaşi timp neîncrederea faţă de guvern creşte. Dacă popularitatea preşedintelui Emmanuel Macron şi a premierului Edouard Philippe e în creştere, 73% dintre francezi cred că guvernul nu este la înalţime potrivit unui sondaj al Institutului Elabe publicat miercuri, relatează 20minutes.fr.

    Între deficitul de măşti şi depistarea tardivă, francezii judecă din ce în ce mai sever acţiunile guvernamentale. Hashtagul #IlsSavait (EiŞtiau), asociat cu #OnNoublieraPas (NuVomUita) (sau #OnNoublieraRien – « NuUitămNimic ») au apărut pe reţelele de socializare în ultimele zile şi sunt acum printre cele mai populare pe Twitter. Mulţi internauţi dau vina pe executiv pentru că nu au anticipat criza de sănătate. Ei acuză autorităţile că au întârziat să reacţioneze şi că nu sunt suficient de transparente în gestionarea crizei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • McDonald’s a anunţat o schimbare pe care nimeni nu o putea prezice în urmă cu un an. Ce ar trebui să înveţe proprietarii de afaceri din aceasta

    Ce faci atunci când ai un restaurant şi oamenilor nu le este permis să intre?
    Este o întrebare la care reprezentanţii McDonald’s pare să fi găsit răspunsul, potrivit unui articol publicat pe site-ul inc.com. 
     
    În urmă cu aproape cinci ani, McDonald’s a decis să servească micul dejun toată ziua, lucru cerut de mulţi dintre clienţi. 
    Decizia a fot apreciată de ei, dar în locul creşterii numărului de persoane care veneau să mănânce la restaurant, câţiva dintre cei care veneau în mod obişnuit dimineaţa pentru micul dejun au început să vină mai târziu. Rezultatul s-a tradus într-un trafic mai redus dimineaţa şi în clienţi care cumpără produse mai ieftine după amiaza.
    Acum, toate acestea s-au terminat: potrivit unui webcast transmis în Statele Unite, care se referă la restaurantele de acolo, McDonald’s a anunţat că va renunţa la servirea micului dejun toată ziua, cel puţin temporar. Jurnaliştii de la Inc. au stabilit o serie de lucruri pe care orice proprietar de business le poate învăţa din această decizie:
     
    1. Simplificaţi-vă producţia. Dacă vreţi să vă ajutaţi businessul, gândiţi-vă la produse a căror preparare necesită mai multe resurse. Acelea ar putea fi cele la care să vă gândiţi să renunţaţi. 
    2. Axaţi-vă pe mai puţine produse. Puteţi să eliminaţi câteva opţiuni fără a dăuna vânzărilor? Mai puţine alegeri de făcut înseamnă o experienţă a clientului mai rapidă. 
    3. Maximizaţi profitul. McDonald’s ar fi putut decide să scoată din meniu prânzul şi cina – micul dejun este însă mai ieftin – prin urmare acesta  a fost scos din meniul din Statele Unite. 
    4. Încercaţi să menţineţi obiceiurile consumatorilor. Cu cât reuşiţi să vă serviţi în continuare clienţii, chiar dacă vă reduceţi oferta, aveţi şansa să îi lipsiţi pe competitori de oportunitatea de a vă lua locul. 
    5. Pregătiţi-vă pentru o ajustare a businessului în noul context. Aedvărul brutal este că multe dintre companii nu vor supravieţui problemelor economice curente. Limitându-vă oferta de servicii şi prin conservarea resurselor când cererea este mai redusă, puteţi să profitaţi de avantajul noului peisaj economic odată ce criza se va finaliza. 
    6. Controlaţi momentul în care faceţi lucrurile. În prezent, pare că toţi reacţionăm la lumea din afară. Aceasta criză poate să vă ofere ocazia să luaţi decizii prin care voi să vă controlaţi mediul, în loc ca acesta să vă controleze pe voi. 
  • Dincolo de graniţe

    „Povestea businessului nostru a luat naştere din dorinţa de a oferi oamenilor acces la produse sănătoase, artizanale, din mediul rural, dar şi pentru a oferi o rampă de lansare micilor producători din România şi, mai ales, producătorilor de lucruri handmade”, povesteşte Robert Tudor, cel care, alături de soţia sa, Claudia Tudor, a pus bazele conceptului Graniţa urbană.
    Amândoi au lucrat în domeniul HoReCa. Robert Tudor a făcut înconjurul lumii de două ori pe un vas de croazieră, dar a ales să revină în România, unde a împletit jobul de bucătar cu cel în domeniul vânzărilor. După câteva încercări în domeniul antreprenoriatului, s-a încumetat să mai facă una. Cu numele de Graniţa urbană.
    „Este un pas riscant, dar motivant. Profilul de business este unul nişat. Investiţia iniţială este de 10.000 de euro, dar mizăm în mare parte pe reinvestirea în totalitate a profitului în primii doi ani de activitate”, spune el.
    Businessul a fost pus pe picioare la începutul acestui an, iar în decursul primăverii băcăniei online ar trebui să i se alăture şi un punct fizic de vânzare în Otopeni, lângă Capitală. Ca simbolistică, magazinul va fi exact la graniţa dintre Bucureşti şi judeţul Ilfov.
    „Produsele pe care le comercializăm acum sunt fabricate pe tot teritoriul României. Este vorba despre produse precum zacuscă şi dulceaţă din Comăneşti şi Gura Ocniţei, specialităţi din peşte din Bucovina, brânză din Cund, bere artizanală din Bucureşti şi Sibiu, produse handmade din Bucureşti, cosmetice organice din Prahova.”
    Băcănia include, aşadar, şi produse nonalimentare, care poartă însă, şi ele, pecetea de „fabricat în România”. Graniţa urbană vinde, de asemenea, fructe, legume şi băuturi răcoritoare din Buftea, produse vegane din Dobrogea, făină şi mălai provenite din agricultură ecologică din judeţul Vrancea, muştar artizanal din Tecuci, vin din Dealu Mare, miere şi produse din miere de la trei producători din Gohor, Pătârlagele şi Dobârceni. De toate pentru toţi.
    „Planurile pentru 2020 cuprind dezvoltarea brandului prin participarea la târguri şi evenimente de profil, dar şi reinvestirea profitului în publicitate online şi integrarea cât mai multor producători pe platformă”, spune Robert Tudor.
    Cine cumpără? În general, oamenii care nu au timpul necesar să meargă la cumpărături în magazine sau cei aflaţi în căutare de produse naturale, bio şi artizanale.
    Cei doi antreprenori care au creat Graniţa urbană vor să exploateze şi mai mult această nişă a produselor cât mai apropiate de obiceiurile strămoşeşti.
    „Anul acesta sau cel târziu anul viitor vrem să facem şi o linie de producţie proprie şi vrem să organizăm ateliere de gătit la ceaun, o tehnică aparte pe cale de dispariţie, care se mai regăseşte doar în mediul rural. Oamenii trebuie să cunoască tehnica de preparare a bucatelor şi atmosfera care se regăsea în ograda de altădată.”


    I See Stars – brand de haine (Bucureşti)
    Fondator: Anda Onescu
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 42.000 de euro
    Prezenţă: magazine din Bucureşti (Dacia 24) şi Constanţa (Alinette)


    Captain Bean – reţea de cafenele (Cluj-Napoca)
    Fondator: Bogdan Pandea
    Investiţie iniţială: 7.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Yes, Please! – cărţi şi cupoane personalizate (Bucureşti)
    Fondatori: Raluca şi Dan Cristea
    Investiţie iniţială: 6.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 50.000 de euro
    Prezenţă: Cărtureşti, BookCity, InMedio, eMag


    Maestoso Design – producţie de accesorii (Bucureşti)
    Fondator: Claudia Tecuceanu
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: online, showroom propriu, magazine partenere din străinătate


    Chicineta – brand de farfurii
    cu mesaje (Bucureşti)
    Fondator: Oana Titică
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (63.000 de euro)
    Prezenţă: online, Bucureşti Mall


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • CEO-ului Microsoft a folosit o experienţă prin care şi-a protejat familia pentru a proteja întreaga companie. Ce s-a întâmplat la începutul crizei cauzate de coronavirus

    Mulţi lideri de afaceri cred că rolul lor presupune doar să efectueze anumite acţiuni, să întocmească strategii şi să ia decizii, ca şi cum ar urma un manual, nu propria experienţă de business sau de viaţă. Totuşi, viaţa personală ar putea să inspire uneori decizii din cea profesională.

    Recent, CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, s-a confruntat cu o adevărată criză. Compania sa are sediul în Seattle. La doar câţiva kilometri distanţă, cineva a murit din cauza coronavirusului – primul deces cauzat de Covid-19 din S.U.A. Chiar dacă mulţi au asociat la început boala cu o simplă răceală, Nadella, însă, a privit-o printr-o prismă personală. El are un fiu care suferă de paralizie cerebrală. Prin urmare, CEO-ul Microsoft a înţeles potenţialul pericol. El a înţeles riscul pentru sănătatea angajaţilor săi şi a simţit că, la fel cum au insistat experţii în boli infecţioase, o decizie rapidă este mai importantă decât una perfectă. A ajutat totuşi şi faptul că l-a avut aproape pe Colleen Daly, doctor în sănătate publică, pentru a ghida echipa şi pentru a confirma nevoia implementării unei sitguaţii de urgenţă. Preşedintele companiei, Brad Smith, a spus, de asemenea, că reacţia rapidă a Microsoft a putut fi un exemplu şi pentru ceilalţi angajatori, pentru a lua o decizie similară.
    Hotărând să-şi urmeze instinctul, şi primind acelaşi sfat şi din partea experţilor, executivul a hotărât că este mai bine ca angajaţii să lucreze de acasă. Microsoft a fost una dintre primele mari companii care a luat o astfel de decizie, şi e de apreciat faptul că aceasta a fost luată atât de timpuri, scriu cei de la Inc.com.

    În afaceri, de multe ori suntem încurajaţi să ne lăsăm sentimentele personale acasă, mai ales când este vorba despre decizii importante, decisive. În ciuda tuturor discuţiilor despre inteligenţă emoţională, prea mulţi lideri de afaceri consideră însă că doar o decizie raţională va duce la cel mai bun rezultat. Mulţi dintre aceşti lideri de afaceri sunt numiţi CEO tehnici. Afacerile sunt afaceri, până la urmă. Iar datele sunt, cu siguranţă, date. Totuşi, aici, liderul uneia dintre cele mai mari companii din America şi-a folosit experienţa personală, cu propria familie, pentru a decide ceea ce trebuie făcut cu adevărat.

    Da, uneori planul personal se poate întrepătrunde cu cel profesional. Iar angajaţii îţi vor oferi loialitatea lor nu doar din cauza deciziilor pe care le iei, ci din cauza persoanei care te arăţi a fi.
    Acesta este cu siguranţă unul dintre motivele pentru care Nadella a schimbat imaginea de brand a Microsoft de la una rece, raţională, axată doar pe afaceri, în ceva mult mai sofisticat. Şi mult mai uman.

     

  • Soluţie „de criză”: sala online

    „Am trăit în Craiova până la 16 ani, când am decis să mă mut la Bucureşti pentru a-mi continua cursurile la colegiul Mihai Viteazu, unde era o clasă specială de matematică. Am absolvit Relaţii Economice Internaţionale, am făcut un MBA de la Maastricht School of Management şi îmi place să spun despre mine că sunt dintotdeauna antreprenor în wellness. Sunt pasionată de gătit, călătorii şi enduro, pictez şi citesc, dar cea mai mare pasiune a mea rămâne activitatea de antreprenor”, se autodescrie Cori Grămescu. Ea a înfiinţat studioul de sport LadyFit în 2009, când a cumpărat acţiunile unui fost asociat, cu care începuse în 2005 un studio mic de aerobic. A dezvoltat apoi afacerea printr-o investiţie de 30.000 de euro, din surse personale – economii şi împrumuturi de la prieteni şi familie – iar prima sală a fost deschisă în zona Unirii din Capitală. „În anul 2009, când am decis să deschid LadyFit, aveam deja o experienţă de cinci ani ca partener într-o mică companie cu activităţi conexe fitnessului. Îmi doream să construiesc un ecosistem aliniat valorilor şi viziunii mele, prin care să dezvolt conceptele de antrenament la care visam”, povesteşte ea.
    Deşi spune că nu a fost niciodată o sportivă de performanţă, ceea ce a împins-o spre acest domeniu, sportul pentru amatori, a fost propria sa nevoie de echilibru: „Cu alte cuvinte, îmi doream să construiesc un loc în care femeile să înveţe să facă sport chiar dacă nu sunt sportive şi nu le place în mod deosebit această activitate. Aşa am fost şi eu la început, când am creat LadyFit. În mod paradoxal, deşi am fost 15 ani instructor de group fitness, nu am simţit niciodată că sunt cu adevărat o fire natural atletică. Această înţelegere a tensiunilor clientelor noastre m-a ajutat să dezvolt conceptul de antrenamente de la LadyFit”.
    În prezent, echipa LadyFit are şase angajaţi permanenţi, 12 instructori şi şase prestatori de servicii conexe,  subcontractori cu care compania lucrează în mod constant. La nivel de grup, businessul a înregistrat, în 2019, o cifră de afaceri de aproape 400.000 de euro, cu o rată medie de profit de 26%. Tot anul trecut, la un deceniu de la înfiinţarea primei săli, antreprenoarea a deschis al doilea club LadyFit, situat în zona Aurel Vlaicu, pe şoseaua Pipera, cu o investiţie de 35.000 de euro pentru spaţiu, la care s-au adăugat alţi 15.000 de euro la bugetul de marketing. Ambele studiouri au 240 de metri pătraţi şi au câte două săli pentru antrenamente – una de 100 de metri pătraţi şi a doua de 70 de metri pătraţi. Anual, costurile de întreţinere, care sunt direcţionate în special către menţinerea sistemului de climatizare, ajung undeva la maximum 1.000 de euro. „Este un model de business în care bugetul alocat pentru mentenanţă nu reprezintă un cost semnificativ”, notează antreprenoarea.
    În medie, numărul lunar de cliente se ridică la 600 la clubul din Unirii şi 350 la cel din Aurel Vlaicu. „Clientele noastre au de obicei peste 30 de ani, lucrează în companii antreprenoriale sau în multinaţionale şi au preponderent venituri medii”, spune Cori Grămescu. Potrivit ei, acestea vin la sală în special pentru că doresc să fie mai active, mai sănătoase şi ca să slăbească. „Ne aleg pe noi pentru modul în care e conceput orarul sălii – antrenamentele sunt foarte diverse, cu un sistem de lucru în care instructorii corectează în sală clientele. Lunile de vârf ale activităţii noastre sunt martie-iunie şi secundar septembrie-noiembrie.” Abonamentele la cele două unităţi LadyFit se încadrează între 150 şi 250 de lei pe lună, în funcţie de numărul de şedinţe pentru care se optează, cel mai bine vândut pachet fiind cel de 150 de lei, care include opt şedinţe de antrenament pe lună. „Toate abonamentele de la noi de la sală includ consiliere gratuită în privinţa alegerii programelor de antrenament. Acest lucru înseamnă o schemă personalizată de antrenamente”, explică fondatoarea businessului.
    Deşi în urmă cu o lună ţinta companiei pentru acest an era atingerea unei cifre de afaceri de peste 600.000 de euro, prin lansarea la nivel internaţional a unei platforme online de diete personalizate şi exerciţii pentru acasă, cele două săli având, de asemenea, o creştere medie de 15% pe an, acum, odată cu izbucnirea epidemiei de COVID-19, antreprenoarea spune că a închis ambele săli începând cu 12 martie, find, potrivit ei, primul lanţ de săli din Bucureşti care a luat această măsură. „Cred că în momente ca acesta siguranţa tuturor este mai valoroasă ca orice interes comercial. Sigur că e o presiune uriaşă, însă mă bucur că şi alte cluburi ne-au urmat exemplul şi au pus siguranţa pe primul loc. Îmi este greu în acest moment să estimez cât va dura această criză şi care va fi impactul economic în activitatea companiilor.”
    Care a fost însă soluţia pe care a găsit-o pentru clientele care nu mai pot veni la sală? „Pivotăm online cu streaming de antrenamente gândite special pentru acasă, doar cu greutatea corpului, pe le transmitem deja din săptămâna 16-20 martie, pe site-ul sălii”, spune Cori Grămescu.
    Unul dintre obiectivele sale pe termen scurt este finalizarea, în luna aprilie, a unei platforme de diete personalizate, unde fiecare client primeşte un meniu alimentar complet personalizat, generat prin softul de dietă nutriţională pe care echipa businessului l-a dezvoltat. „Platforma face meniu personalizat doar cu ingredientele pe care clienţii noştri le consumă cu plăcere şi putem genera orice tip de plan alimentar – de la cele vegane, până la cele fără gluten sau lactate. Acest nou concept este destinat pieţei internaţionale, fiind noul nostru proiect de dezvoltare strategică. Platforma este în prezent finanţată integral din surse proprii şi ne pregătim să ridicăm o rundă de finanţare la finalul anului 2020.” Cât despre deschiderea de noi unităţi, antreprenoarea spune că nu are în plan să deschidă alte studiouri fizice LadyFit pentru că planul de dezvoltare înseamnă o extindere online a conceptului de antrenamente de la sală, prin integrarea acestora cu platforma de diete personalizate la care deja lucrează. „Înainte să izbucnească epidemia de coronavirus ne pregăteam ca în mai să lansăm şi pe plan internaţional această platformă, dar momentan aşteptăm să avem o imagine mai clară asupra evoluţiei economice a situaţiei noastre.”
    În ceea ce priveşte competiţia, Cori Grămescu spune că businessul său nu este afectat decât marginal de ceilalţi jucători, „pentru că ne adresăm unei nişe de public, respectiv femei care doresc să facă doar antrenamente de grup, fără aparate de fitness”. La capitolul „Cât sport fac românii”, ea spune că „facem sport foarte puţin şi în continuare suntem cu mult sub media europeană de 37%. În Bucureşti lucrurile stau mai bine, publicul este mai bine educat în acest sens şi oamenii fac mai mult sport, în special ca să se relaxeze sau ca să slăbească.” Zona de nutriţie organizată de specialişti creşte şi ea susţinut, adaugă antreprenoarea, „şi faptul că avem acces la personal bine instruit, care nu are un cost foarte mare, ca în occident, ne face să fim competitivi pe pieţele internaţionale.”

  • Decizie forţată de COVID-19: McDonald`s închide toate cele 1.270 de restaurante din Marea Britanie, la scurt timp după ce a trecut doar la livrări şi drive thru

    Gigantul McDonald`s închide toate cele 1.270 de restaurante din Marea Britanie, pe fondul temerilor legate de răspândirea pandemiei, la scurt timp după ce lanţul de restaurante de tip fast-food a trecut doar la livrări şi drive thru, potrivit BBC.

    Compania susţine că a luat această decizie pentru a proteja angajaţii şi clienţii.

    Vineri, premierul britanic Boris Johnson a spus că restaurantele şi cafenelele trebuie să se închidă, dar a exclus din ordin restaurantele care livrează clienţilor.  

    McDonald`s are circa 135.000 de angajaţi în Marea Britanie, iar compania a anunţat că cei angajaţi în mod direct vor primi salarii întregi pentru orele lucrate până pa data de 5 aprilie.

    Până atunci, lanţul de restaurante de tip fast-food se aşteaptă ca pachetul de ajutor financiar al guvernului să intre în vigoare – întrucât acesta garantează 80% din salariile angajaţilor.

    Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru BBC că se aşteaptă ca francizaţii McDonald`s – care îşi pot decide propriile politici de salarizare – să le urmeze exemplul.

    „În ultimele 24 de ore a devenit clar că menţinerea distanţării sociale în timp ce operăm serviciul de livrare şi cel de Drive Thru este foarte dificilă, ceea ce ne-a determinat să decidem închiderea tuturor restaurantelor din Marea Britanie şi din Irlanda începând cu data de luni, 23 martie, ora 7 seara”, a anunţat Paul Pomroy, şeful McDonald`s în Marea Britanie.

  • Crama de lângă castelul Sturdza, unde tradiţia întâlneşte businessul

    „Provin dintr-o familie de viticultori, am crescut în sânul celei de a treia generaţii, de unde am deprins acest meşteşug. Bunicul şi străbunicul meu au fost viticultori, cu suprafeţe mari de vie, şi acolo am învăţat să apreciez viţa, am înţeles pasiunea pentru arta vinificaţiei”, povesteşte fondatorul businessului. Absolvent al Facultăţii de Drept „A. I. Cuza” din Iaşi, ideea înfiinţării cramei Strunga Winery i-a venit în jurul vârstei de 20 de ani, după ce a vizitat un târg de vinuri din Germania. „Aveam un bagaj plin de ţeluri, dar şi multe întrebări, aşa că am plecat în lume să caut răspunsurile.” La respectivul târg a descoperit producători aflaţi şi la a şasea generaţie, fapt care l-a făcut să se întrebe dacă nu ar putea să aducă şi el din nou la viaţă povestea locului în care a crescut. „Astfel, din poveste în poveste am ajuns să descopăr lumea şi misterele vinului.”

    Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, considerat printre cele mai valoroase din ţară, şi înglobează numeroase plantaţii din spaţiul predominant deluros-colinar cuprins între Subcarpaţii Moldovei, Carpaţii de Curbură, valea Prutului şi valea Siretului Inferior. Viile cramei se întind pe aproximativ 42 de hectare, strugurii fiind culeşi de pe dealurilor Calda şi Pârjolita. Plantaţia viţei de vie la Strunga a început în 2014, iar fondurile pentru investiţii au fost accesate prin programul de reconversie şi restructurare în viticultură.

    „Am pornit în anul 2014 pe vechiul amplasament, unde se aflau într-o perioadă îndepărtată vii. Era un teren pe care nu se mai cultivase nimic de mult şi a fost o mare provocare. Am făcut multe studii pentru a vedea tipicitatea fiecărui soi şi pretabilitatea în funcţie de structura şi încărcătura solului”, descrie antreprenorul începuturile businessului.

    Construcţia cramei a început mai târziu, în anul 2017, anul în care au obţinut şi primul rod, şi se află în prezent în plin proces de expansiune, deoarece proprietarii au în plan dezvoltarea turismului viticol în zona Moldovei şi îşi doresc să realizeze „o adevărată experienţă senzorială”, prin care să le ofere oaspeţilor „momente de răsfăţ, cu preparate culinare desăvârşite de gustul istoriei şi vinuri Strunga”. Unul dintre marile atuuri ale cramei, spune Stegariu, este poziţionarea acesteia, crama Strunga fiind situată pe DN28, la doar 40 minute distanţă de Iaşi, 25 minute de Roman, iar drumul până la castelul Sturdza de la Miclăuşeni durează doar câteva minute şi poate fi parcurs şi cu bicicleta, accesul fiind aşadar foarte facil.

    În 2018 a început comercializarea efectivă, iar în prezent din portofoliul businessului fac parte cinci soiuri româneşti, aflate pe rod: Fetească Albă, Fetească Neagră, Muscat Ottonel, Chardonnay şi Busuioacă de Bohotin. „Vinul pe care îl facem are o personalitate puternică, un omagiu adus tradiţiei locurilor, într-o interpretare contemporană. Noul şi vechiul, tradiţia şi modernul se reunesc la Strunga, într-un vin cu gust bogat, rotund şi echilibrat, care duce legendele strămoşilor mai departe”, notează antreprenorul. Anual, compania produce circa 100.000 de litri de vin. Potrivit lui Stegariu, volatilitatea condiţiilor climatice şi sezoniere determină variaţiile subtile ale aromei şi gustului, de la un an la altul, însă, cum „enologul nostru suprem este natura, care produce experienţe irepetabile”, vinurile Strunga „se maturizează şi îşi câştigă, odată cu trecerea timpului, locul la masă, lângă vinurile cu tradiţie din ţară şi nu numai”.

    „Dacă adăugăm tradiţia locului, cultura bogată a Strungăi şi încărcătura istorică a acestor plaiuri, descoperim un vin care vorbeşte prin gustul său despre esenţa românului şi rădăcinile sale.” Antreprenorul se mândreşte cu distincţiile primite de la concursuri naţionale şi internaţionale de profil, printre care se numără International Wine Contest Bucharest (2018), Concursul Naţional al Somelierilor din România (2018) şi „International Wine Contest Bucharest” (2019).

    Executivul spune că modul de a face lucrurile, luând decizii temeinic studiate şi punând calitatea înainte de toate, a reprezentat cheia succesului afacerii, şi crede că doar cel care nu a avut un vis nu ştie că nerăbdarea de a-ţi vedea obiectivul materializat, atunci când ai o chemare, poate fi copleşitoare. „Însă nu am lăsat niciodată impulsurile de moment să ne abată de la drumul nostru. Pun accentul pe calitate, nu pe cantitate. De aceea ţin ca via să fie cât mai aerisită, să pot să intervin, să-mi fac lucrările la timp, pentru că urmez ceva organic, sezonier. Vinul este o băutură vie, cu multe provocări pe drum. Dar pentru făurirea unui vin memorabil niciun preţ nu este prea mare.”

    Pentru a produce un vin de calitate, Florin Stegariu spune că este necesar să se pună accentul pe calitatea fitosanitară a strugurilor, procesul de sortare fiind unul extrem de meticulos, atât în câmp cât şi în cramă, iar recoltarea la Strunga este una târzie şi se realizează manual, în lăzi de 15 kilograme. „Procedăm în acest mod întrucât ne dorim să avem un control foarte amănunţit asupra lăzii, să avem strugurele în faţă, să ştim ce ajunge în paharele clienţilor noştri.” Evident, lucrurile bune vin cu un preţ, adaugă el, pe care este însă dispus să îl plătească: costurile sunt ridicate, iar forţa de muncă este greu de găsit. „Am avut zile când am cules şi cu zece oameni, dar rezultatele au meritat toate eforturile.” În prezent echipa companiei numără cinci membri, alături de o serie de colaboratori. „Ne înrudesc scopul comun şi pasiunea pe care o punem în fiecare zi, în fiecare strugure, în fiecare sticlă.”

    Deoarece reprezentanţii businessului şi-au dorit să fie „la îndemâna omului care vrea să bea un vin corect, indiferent de ocazia sau locul în care preferă să îşi cinstească un moment din viaţă cu o selecţie din colecţia noastră”, produsele companiei sunt listate deopotrivă atât în restaurante – în prezent cel mai important canal de distribuţie –, în supermarketurile Carrefour, prin patru etichete din gama introductivă, cât şi în magazinul Strunga Winery, aflat la doi kilometri de cramă. „Prezenţa noastră în retail este un element de noutate şi un prilej de bucurie. Acest lucru se datorează faptului că Strunga şi-a câştigat locul la raft, alături de alţi producători regionali şi naţionali extrem de apreciaţi, în cadrul unui proiect marca Carrefour, ce are ca scop promovarea cramelor mici, ce produc vinuri de calitate şi dezvoltarea antreprenoriatului românesc.” Vinurile Strunga pot fi achiziţionate însă şi de pe platforma companiei, preţurile fiind cuprinse între 35
    şi 50 de lei.

    Cel mai căutate sortimente din portofoliul businessului sunt roze-urile, „vinuri extrem de apreciate în special de femei”, unul dintre acestea fiind Reveria. ,,Reveria surprinde plăcut prin faptul că iese din plutonul roze-urilor aromatice specifice zonei şi se îndreaptă mai mult spre o zonă complexă, gastronomică. Mirosul este fin, cu nuanţe florale de bujor, dar şi fructate, proaspete (fructe de pădure, fragi, mure). Acestea nu se regăsesc complet în gust, care impresionează prin mineralitate ridicată şi o corpolenţă rară la roze-uri”, îl descrie executivul.

    Pentru a face vinurile Strunga cunoscute în toată România, planurile pe termen mediu şi lung ale companiei constau în dezvoltarea cramei, astfel încât să poată oferi o gamă variată de servicii, de la vizitarea viilor la degustarea vinurilor. „Somelierii noştri vor face recomandări culinare pentru fiecare vin din portofoliu şi vor oferi îndrumări în asocierea aromelor şi buchetelor cu gusturile şi savoarea preparatelor culinare, pe care oaspeţii le vor putea servi în fiecare vizită la Strunga.” În plus, spune Stegariu, iubitorii de fotografie şi frumos pot găsi aici „cadrul perfect pentru a realiza shootinguri memorabile în inima naturii”.

    În ceea ce priveşte competiţia din industria viti-vinicolă locală, executivul spune că, într-adevăr, există competiţie în acest domeniu, însă, „la fel ca oamenii, vinurile se exprimă diferit de la o regiune la alta. De aceea, credem că fiecare vin este o experienţă senzorială unică şi irepetabilă”.

    „Strunga s-a poziţionat pe o piaţă matură şi se adresează cunoscătorilor şi iubitorilor acestei licori, care pun accentul pe calitatea vinului şi potrivirea sa cu momentul degustării”, adaugă el. Fiecare producător, spune antreprenorul, se străduieşte să livreze produse la standarde cât mai ridicate, iar acest lucru nu poate fi decât în folosul consumatorilor, „care se bucură de o experienţă viticolă la superlativ”. 

  • Decizie istorică, care nu a fost luată nici pe perioada războiului: George Copos este nevoit să închidă celebrul hotel Athenee Palace Hilton din centrul Capitalei, care era deschis şi în timpul celor două Războaie Mondiale

    Athenee Palace Hilton, una dintre cele mai importante hoteluri din Capitală, îşi suspendă activitatea după 106 ani de la deschidere, potrivit unui anunţ oficial al Ana Hotels. Măsura se va lua pe perioada stării de urgenţă, începând cu data de 23 martie. 

    Este pentru prima dată în istoria clădirii-simbol din centrul Capitalei când hotelul îşi închide activitatea, o decizie care nu a fost luată nici măcar în timpul celor două Războaie Mondiale. 

    “Este o decizie pe care o luăm cu inima strânsă, însă ne confruntăm cu o situaţie fără precedent pentru noi. În 1914, Athenee Palace a găzduit primii oaspeţi. De atunci, 2 războiaie mondiale, 39 de ani de comunism, o revoluţie a oamenilor liberi şi multe alte timpuri de cumpănă, tulburi, aspre sau pline de speranţă, ne-au scris istoria. De mai bine de un secol, uşile noastre nu s-au închis niciodată. Am supravieţuit – prin restaurare, reconstrucţie, prin oameni care au suflat viaţă între pereţii acestei clădiri. Pe oameni trebuie să îi protejăm”, scriu reprezentanţii Ana Hotels. 

    Vedeţi AICI comunicatul integral. 

    ANA Hotels, unul dintre cele mai mari companii hoteliere de pe plan local, controlată de omul de afaceri George Copos, a anunţat încă de ieri că suspendă activitatea hotelurilor Sportul, Ana şi Bradul din Poiana Braşov pe perioada stării de urgenţă.

    „Hotel Europa şi ANA Aslan Health Spa, Eforie Nord amână deschiderea sezonului de vară. În funcţie de evoluţia stării ge­ne­rale, vom reveni pentru a vă co­munica noua dată stabilită – ne dorim să fie o zi cum nu se poate mai potrivită pentru primul răsărit de soare din anul acesta, la malul mării Negre”, se arată în anunţ.

     

    Citiţi ZF ePaper de vineri 

  • Decizie fără precedent la YouTube: Tot conţinutul va fi setat implicit pe calitate standard, într-o încercare de a proteja reţeaua europeană

    YouTube reduce traficul de date din Uniunea Europeană, la cererea UE, pentru a proteja infrastructura de reţea din teritoriu, întrucât carantina şi munca de acasă a adus volume suplimentare de trafic şi a pus presiune pe reţea, potrivit FT.

    Practic, toate clipurile video din platforma YouTube, vor avea ca setare implicită calitatea standard (360p – 480p), în loc de High Definiton (720p – 1080p).

    Decizia vine după ce comisarul european Thierry Breton a discutat cu Sundar Pichai, CEO-ul Google, şi Susan Wojcick, CEO-ul YouTube.

    „Milioane de europeni se adaptează la măsurile de distanţare socială mulţumită platformelor digitale, care îi ajută în telemuncă, cursuri online şi entertainment. (…) Salut iniţiativa luată de Google pentru a menţine buna funcţionare a Internetului în timpul crizei COVID-19, prin modificarea tuturor conţinuturilor YouTube la calitate standard în mod implicit”, a spus Thierry Breton.

    Google a subliniat că măsura este temporară şi că va continua să coopereze cu guvernele statelor membre în criza coronavirus.

    „Ne luăm un angajament să trecem tot traficul din Uniunea Europeană pe calitate standard ca setare implicită. Vom continua să lucrăm cu guvernele statelor membre

    UE a cerut cooperare de la YouTube şi Netflix

    Uniunea Europeană le-a cerut platformelor de streaming precum Netflix şi YouTube să îşi limiteze serviciile pentru a preveni colapsul infrastructurii de reţea în Europa, întrucât milioane de oameni lucrează de acasă din cauza pandemiei de coronavirus.

    Până acum, companiile de telecom au susţinut că infrastructura de internet este destul de robustă pentru a susţine schimbarea masivă a comportamentului online adusă de răspândirea Covid-19.

    Cu toate acestea, miercuri după-amiază, Thierry Breton, comisar european responsabil pentru politici digitale, a spus că platformele de streaming şi companiile de telecom au „o responsabilitate comună de a asigura buna funcţionare a internetului” în timpul crizei.

    Uniunea Europeană a spus că platformele de streaming ar trebui să ia în considerare să ofere doar calitate standard la conţinutul video, în loc de HD (high-definition), întrucât programele şi utiizatorii trebuie să fie responsabili în ceea ce priveşte consumul lor de date.

    Există temeri referitoare la lipsa de capacitate a reţelei de a gestiona zile întregi de videoconferinţe la nivel de masă, de copii care iau cursuri online sau care se joacă sau de filme la calitate înaltă – întrucât reţeaua a fost construită pentru trafic intens doar în anumite momente din zi.

  • Cehia nu-şi asumă niciun risc să ajungă ca Italia: Guvernul de la Praga a impus unele dintre cele mai stricte măsuri din Europa Centrală şi de Est

    Cehia a decis să anunţe carantină în mai multe municipalităţi din estul ţării şi să impună o serie de restricţii de circulaţie în ţară, în contextul în care se luptă cu răspândirea epidemiei, potrivit FT.

    Oficialii guvernamentali au transmis că oamenii au voie să iasă din casă doar pentru activităţi extrem de limitate, precum muncă, magazin sau rude, până pe 24 martie.

    „Oamenii pot merge la muncă, la cumpărături, dar trebuie să stea în casă cât mai mult posibil” a spus ministrul de Interne, Jan Hamacek.

    Măsura de carantină locală se va aplica în 21 de oraşe, inclusiv în Litovel şi Unicov, în estul ţării, şi include interdicţia totală de a intra sau ieşi din aceste oraşe. Circa 24.000 de persoane locuiesc în zona afectată de decizie.

    Într-o încercare de a limita impactul măsurilor stricte asupra indivizilor şi a businessurilor, ministerul de Finanţe a anunţat că va amâna termenul de plată pentru anumite taxe până în luna iulie.

    Cehia a înregistrat până acum 298 de cazuri de COVID-19 şi a luat unele dintre cele mai stricte măsuri din Europa.

    Guvernul de la Praga a declarat stare de urgenţă, a închis şcolile, magazinele neesenţiale, a impus restricţii la graniţă şi a interzis adunările de peste 30 de persoane.