Premierul Dacian Cioloş şi ministrul muncii, Dragoş Pîslaru, se află marţi în Italia, unde se vor întâlni cu cei patru cetăţeni răniţi şi cu familiile de români din tabăra de sinistraţi din zona Amatrice, informează Guvernul .
În cursul serii, premierul Dacian Cioloş şi ministrul Pîslaru vor participa la funeraliile de stat organizate în memoria victimelor cutremurului, alături de preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, şi de premierul Matteo Renzi, potrivit sursei citate.
Masura care ar putea genera un scandal fără precedent în istoria modernă a Europei. Partidul Libertăţii din Olanda, formaţiune de extremă dreapta condusă de Geert Wilders şi aflată pe primul loc în sondaje, promite închiderea tuturor moscheilor din ţară şi interzicerea Coranului.
„Toate moscheile şi şcolile islamice vor fi închise, Coranul va fi interzis”, se arată în manifestul partidului olandez, care dă liniile directoare pentru programul electoral al formaţiunii, înainte de alegerile parlamentare din martie 2017, potrivit france24.com.
Partidul Libertăţii (PVV) susţine că va stopa „islamizarea” ţării cu o serie de măsuri care includ inchiderea graniţelor, închiderea centrelor care găzduiesc refugiaţi, interzicerea migranţilor din ţările islamice şi interzicerea hainelor cu specific islamic.
Pe fondul crizei migranţilor, în ultimele luni, sondajele de opinie din Olanda cotează PVV pe primul loc, peste coaliţia formată din Partidul Muncii şi Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie al premierului Mark Rutte.
Criza imigranţilor a polarizat Olanda, o naţiune de 17 milioane de locuitori, ceea ce a dus la dezbateri aprinse şi câteva atacuri asupra unor centre de refugiaţi.
Geert Wilders, considerat responsabil şi pentru poziţia Olandei prin care s-a împiedicat acceptarea României în spaţiul Schengen, este judecat în prezent pentru incitare la ură rasială. Acesta a promis şi că va depune eforturi pentru organizarea unui referendum cu privire la ieşirea Olandei din UE. Olandezul a fost prezent la Sinaia, în luna aprilie, la conferinţa “Europa noastră – Europa Naţiunilor”, alături de Marine Le Pen.
Islanda a ridicat gradul de alertă după ce unul dintre cei mai mari vulcani a fost lovit de cele mai mari cutremure din ultimii 39 de ani.
Două cutremure de peste 4 grade pe scara Richter s-au produs lângă craterul Katla; acestea au fost urmate de alte 10 replici. Vulcanul se ridică la o înălţime de 1.450 de metru pe coasta sudică a insului.
Vulcanul Katla a erupt în 1955 şi 1999; niciuna dintre cele două erupţii nu a fost însă suficient de puternică pentru a sparge calota de gheaţă de cu o lăţime de 10 kilometri care acoperă craterul.
În 2010, vulcanul Eyjafjallajokull a erupt după o lungă perioadă de inactivitate, producând pagube de sute de milioane de euro. Activitatea seismică a început la sfârşitul anului 2009, vulcanul erupând după aproape 200 de ani de inactivitate la 20 martie 2010. O a doua erupţie, la 14 aprilie 2010, a cauzat întreruperi serioase ale traficului aviatic în mai multe ţări europene.
Instituţiile internaţionale au propriile lor definiţii. Statele lumii au şi ele definiţiile lor, astfel încât ceea ce e înfierat ca terorism într-o ţară e elogiat ca mişcare de rezistenţă sau de eliberare într-alta.
Sintagma “război contra terorii”, lansată de preşedintele Statelor Unite imediat după tragedia din 11 septembrie 2001 – simplă retorică bombastică – urma să transforme lumea în iad.
La sfârşitul lui 2007, într-un editorial din Washington Post, Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Carter, realiza o analiză necruţătoare, anticipând multe dintre nenorocirile cu care ne confruntăm astăzi:
”Aşa-numitul război contra terorii a creat o cultură a fricii în America.
Ridicarea acestor trei cuvinte, de către administraţia Bush, la rang de mantră naţională, începând cu oribilele evenimente din 11 septembrie a avut un impact nefast asupra democraţiei americane, asupra psihicului Americii şi asupra reputaţiei Statelor Unite în lume. Folosirea acestei expresii ne-a subminat, de fapt, capacitatea de a ne confrunta eficient cu provocările reale ale unor fanatici ce folosesc terorismul împotriva noastră. Prejudiciul cauzat de aceste trei cuvinte – un caz clasic de rană autoprovocată – este infinit mai mare decât orice coşmar sălbatic întreţinut de fanatici ai atacurilor din 11 septembrie, când complotau împotriva noastră în peşterile din îndepărtatul Afganistan. Sintagma în sine este lipsită de sens. Nu defineşte nici un context geografic şi nici presupuşi inamici.
Terorismul nu este un duşman, ci o tehnică de luptă, de intimidare politică prin uciderea unor neînarmaţi, non-combatanţi (…). Lipsa de precizie a sintagmei a fost deliberat calculată de cei care au gândit-o. Referirea constantă la un război contra terorii a atins un singur obiectiv major: a stimulat apariţia unei culturi a fricii. Teama obnubilează motivul, augmentează emoţiile şi înlesneşte manipularea publicului de către politicieni demagogi. Decizia legată de războiul din Irak n-ar fi câştigat sprijinul Congresului fără legătura psihologică dintre şocul 9/11 şi existenţa postulată a armelor irakiene de distrugere în masă. Sprijinul pentru preşedintele Bush la alegerile din 2004 a fost, de asemenea, obţinut în parte graţie ideii că o naţiune în război nu-şi schimbă comandantul în mijlocul conflagraţiei. Pericolul omniprezent dar imprecis a fost astfel canalizat în direcţia unui tertip politic, prin recursul mobilizator la faptul de a fi în război”.
Islanda a ridicat gradul de alertă după ce unul dintre cei mai mari vulcani a fost lovit de cele mai mari cutremure din ultimii 39 de ani.
Două cutremure de peste 4 grade pe scara Richter s-au produs lângă craterul Katla; acestea au fost urmate de alte 10 replici. Vulcanul se ridică la o înălţime de 1.450 de metru pe coasta sudică a insului.
Vulcanul Katla a erupt în 1955 şi 1999; niciuna dintre cele două erupţii nu a fost însă suficient de puternică pentru a sparge calota de gheaţă de cu o lăţime de 10 kilometri care acoperă craterul.
În 2010, vulcanul Eyjafjallajokull a erupt după o lungă perioadă de inactivitate, producând pagube de sute de milioane de euro. Activitatea seismică a început la sfârşitul anului 2009, vulcanul erupând după aproape 200 de ani de inactivitate la 20 martie 2010. O a doua erupţie, la 14 aprilie 2010, a cauzat întreruperi serioase ale traficului aviatic în mai multe ţări europene.
Masura care ar putea genera un scandal fără precedent în istoria modernă a Europei. Partidul Libertăţii din Olanda, formaţiune de extremă dreapta condusă de Geert Wilders şi aflată pe primul loc în sondaje, promite închiderea tuturor moscheilor din ţară şi interzicerea Coranului.
„Toate moscheile şi şcolile islamice vor fi închise, Coranul va fi interzis”, se arată în manifestul partidului olandez, care dă liniile directoare pentru programul electoral al formaţiunii, înainte de alegerile parlamentare din martie 2017, potrivit france24.com.
Partidul Libertăţii (PVV) susţine că va stopa „islamizarea” ţării cu o serie de măsuri care includ inchiderea graniţelor, închiderea centrelor care găzduiesc refugiaţi, interzicerea migranţilor din ţările islamice şi interzicerea hainelor cu specific islamic.
Pe fondul crizei migranţilor, în ultimele luni, sondajele de opinie din Olanda cotează PVV pe primul loc, peste coaliţia formată din Partidul Muncii şi Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie al premierului Mark Rutte.
Criza imigranţilor a polarizat Olanda, o naţiune de 17 milioane de locuitori, ceea ce a dus la dezbateri aprinse şi câteva atacuri asupra unor centre de refugiaţi.
Geert Wilders, considerat responsabil şi pentru poziţia Olandei prin care s-a împiedicat acceptarea României în spaţiul Schengen, este judecat în prezent pentru incitare la ură rasială. Acesta a promis şi că va depune eforturi pentru organizarea unui referendum cu privire la ieşirea Olandei din UE. Olandezul a fost prezent la Sinaia, în luna aprilie, la conferinţa “Europa noastră – Europa Naţiunilor”, alături de Marine Le Pen.
Prim-ministrul italian Matteo Renzi este aşteptat să participe la funeraliile victimelor din Arquata, unul dintre oraşele care a avut cel mai mult de suferit în urma cutremurelor din Italia. În zonele afectate a fost declarată starea de urgenţă şi 50 milioane euro au fost deja alocate pentru a începe reconstrucţia clădirilor şi a infrastructurii, iar peste 2.000 de oameni locuiesc momentan în corturi amenajate special pentru cei care au rămas fără un acoperiş deasupra capului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Imaginile prezintă zone turistice din oraşul Amatrice din Italia, distrus de puternicul seism de miercuri, în urma căruia peste 260 de oameni au murit.
Pe 24 august, primarul din Amatrice a declarat în faţa presei locale: “Oraşul nu mai este”. Turnul cu ceas, din secolul 13, blocat la ora 03:36 a.m, exact momentul în care a avut loc cutremurul, şi câteva ziduri pe care se mai zăresc urme ale afişelor festivalului sunt tot ce a mai rămas în picioare.
Oraşul Amatrice, bijuterie medievală a Italiei, era celebru pentru pitorescul mediu rural italian, dar şi pentru unul dintre cele mai apreciate preparate culinare din lume – pastele all’amatriciana. Amatrice se pregătea de sărbătoare. În acest weekend, urma să aibă loc a 50-a ediţie a festivalului anual dedicat spaghetelor all’amatriciana, care era şi unul dintre motivele pentru care în oraş se aflau mulţi turişti.
Pentru a veni in ajutor, italienii au dat startul unei campanii prin care câte un euro va fi donat la Crucea Roşie, pentru fiecare farfurie de paste all’amatriciana vândută în orice restaurant din Italia. Chiar dacă oraşul nu mai este, tradiţia va rămâne, promit aceştia.
Sursa: BoredPanda
Imaginile prezintă zone turistice din oraşul Amatrice din Italia, distrus de puternicul seism de miercuri, în urma căruia peste 260 de oameni au murit.
Pe 24 august, primarul din Amatrice a declarat în faţa presei locale: “Oraşul nu mai este”. Turnul cu ceas, din secolul 13, blocat la ora 03:36 a.m, exact momentul în care a avut loc cutremurul, şi câteva ziduri pe care se mai zăresc urme ale afişelor festivalului sunt tot ce a mai rămas în picioare.
Oraşul Amatrice, bijuterie medievală a Italiei, era celebru pentru pitorescul mediu rural italian, dar şi pentru unul dintre cele mai apreciate preparate culinare din lume – pastele all’amatriciana. Amatrice se pregătea de sărbătoare. În acest weekend, urma să aibă loc a 50-a ediţie a festivalului anual dedicat spaghetelor all’amatriciana, care era şi unul dintre motivele pentru care în oraş se aflau mulţi turişti.
Pentru a veni in ajutor, italienii au dat startul unei campanii prin care câte un euro va fi donat la Crucea Roşie, pentru fiecare farfurie de paste all’amatriciana vândută în orice restaurant din Italia. Chiar dacă oraşul nu mai este, tradiţia va rămâne, promit aceştia.
Sursa: BoredPanda
Cel puţin 250 de oameni, printre care cinci români, au murit în urma cutremurului puternic care a avut loc miercuri de dimineaţă în Italia.
Teama de un eventual cutremur devastator este una dintre cele mai frecvente temeri care macină în prezent milioane de oameni. În special cei care trăiesc în zone seismice sunt preocupaţi mereu de incidenţa acestor fenomene. Însă unde anume a fost înregistrat del mai puternic cutremur din lume? Şi mai ales, cât de puternic a fost acesta?