BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Ce cumpără oamenii de pe internet? Hainele, vacanţele şi electrocasnicele erau pe primele locuri în 2019, dar pandemia a schimbat obiceiurile

    Patru din zece europeni care fac shopping online au declarat că îşi cumpără haine din mediul virtual, arată un studiu al Confederaţiei Europene a Producătorilor de Haine şi Textile (Euratex). Pe locul doi se află vacanţele, fie că e vorba de bilete de avion sau de cazări (cu 34% dintre respondenţi) şi electrocasnicele şi bunurile pentru locuinţă (29%). Datele sunt aferente anului 2019, cel mai recent pentru care există date.

    Este interesant de văzut cum a schimbat pandemia acest podium dat fiind că în 2020 călătoriile au fost imposibil de realizat timp de câteva luni – când lumea întreagă a fost în lockdown -, iar apoi au fost limitate puternic în restul anului. Pe de altă parte, vânzările de electrocasnice şi bunuri pentru casă au explodat, banii care în mod normal se duceau către ieşirile în oraş sau către vacanţe fiind direcţionaţi către altceva.

    De partea cealaltă, vânzările de haine şi echipamente sportive au continuat să crească în online, conform jucătorilor din piaţă, mai ales că o vreme magazinele fizice au fost închise, iar apoi consumatorii au fost temători să meargă la fel de des la mall să facă shopping.

    Ce altceva mai cumpără românii şi ceilalţi europeni de pe internet? Biletele la evenimente erau pe locul patru în top cu 26% dintre respondenţi care au optat pentru astfel de produse anul trecut. Din nou, cifrele în 2020 sunt diferite pentru că astfel de concerte, meciuri, festivaluri sau alte evenimente majore nu au avut loc. Au rămas însă la mare căutare cărţile şi revistele (21% dintre respondenţi în 2019), filmele şi muzica (18%), echipamentele electronice (17%), alimentele şi alte produse de uz constant (17%). Mai puţini au fost cei care au optat pentru servicii telecom, medicamente sau alte produse.

    Comerţul online a fost de departe câştigătorul acestui an, magazinele virtuale funcţionând la foc continuu indiferent de tipul de produse vândute, mai ales că offline-ul a fost vizat de mai multe sau mai puţine restricţii în funcţie de perioada lui 2020 şi de cifrele aferente îmbolnăvirilor.

    În acest context, estimările arată că în România comerţul online a crescut cu 32%, ajungând în 2020 la peste 5 miliarde de euro, conform datelor oferite de casa de avocatură Dentons.

  • Ţările din Asia şi Africa se aruncă direct în braţele Chinei pentru un vaccin salvator, dar interesul Beijingului rămâne o necunoscută

    Pe măsură ce cursa pentru dezvoltarea şi distribuirea unui vaccin prinde avânt, China le-a promis ţărilor din Africa şi celor din Asia de sud-est că vor fi primii la rând atunci când vaccinul dezvoltat de Beijing va fi pregătit pentru distribuţie, însă această mutare ridică întrebări cu privire la intenţiile Chinei, potrivit CNBC.

    Din Malaezia şi Filipine, până la un grup de ţări africane, China a promis mai multor ţări în curs de dezvoltare acces prioritar la vaccinul împotriva Covid-19 pe care îl dezvoltă Beijingul. De asemenea, producătorii din China au semnat acorduri cu câteva guverne pentru testarea şi producţia vaccinului.

    Experţii internaţionali sunt de părere că o astfel de mutare pune presiune pe aceste ţări, astfel încât ele se vor vedea nevoite să dea curs intereselor economice şi politice ale Beijingului.

    „Nu cred că pleacă din altruism, cred că vor exista câteva beneficii pentru China în această situaţie. (…) China vrea să îşi extindă interesele comerciale şi strategice în aceste ţări”, a explicat Imogen Page-Jarrett, analist, The Economist Intelligence Unit.

    Cecetătorul a subliniat că vaccinurile ar putea fi „o metodă prin care China îşi poate extinde influenţa”. Mai mult, Beijingul îşi poate atrage aliaţi din rândul unor ţări care învinovăţesc China pentru pandemia de Covid-19.

    Potrivit unui text publicat de presa de stat din China, Beijingul a transmis că „nu va utiliza vaccinurile împotriva Covid-19 într-o armă geopolitică sau un instrument de negociere diplomatică” şi că se opune ideii de a politiza subiectul vaccinului.

    Ţările în curs de dezvoltare din toată lumea se văd obligate să caute soluţii, în contextul în care un raport a arătat ieri că oamenii din ţările mai sărace ar putea să nu aibă acces la un vaccin sigur şi eficient împotriva Covid-19 în următorii ani. Acest fapt se datorează ţărilor bogate care au cumpărat doze pentru a-şi vaccina de 3 ori populaţia.

    Canada este în vârful acestei liste, întrucât şi-a asigurat deja destule doze pentru a-şi vaccina populaţia de cinci ori, conform mesajului publicat şi de Amnesty International. La polul opus, aproape 70 de ţări mai sărace vor avea doze doar pentru a-şi vaccina 1 din 10 cetăţeni până la finalul anului viitor.

  • Paradoxul scandalos al pandemiei: Ţările bogate au cumpărat doze cât să îşi vaccineze de 3 ori populaţia în 2021, în timp ce în ţările sărace ajung doze doar pentru 10% din populaţie

    Oamenii din ţările mai sărace ar putea să nu aibă acces la un vaccin sigur şi eficient împotriva Covid-19 în următorii ani, în contextul în care naţiunile mai bogate „adună” mai multe doze de vaccin decât au nevoie, arată un semnal de alarmă tras de coaliţia de organizaţii People`s Vaccine Alliance.

    Din coaliţia People`s Vaccine Alliance fac parte organizaţii precum Amnesty International, Global Justice Now şi Oxfam, potrivit CNBC. Grupul a avertizat că naţiunile bogate au rezervat şi cumpărat destule doze pentru a-şi vaccina întreaga populaţie de trei ori până la finalul anului 2021.

    Canada este în vârful acestei liste, întrucât şi-a asigurat deja destule doze pentru a-şi vaccina populaţia de cinci ori, conform mesajului publicat şi de Amnesty International. La polul opus, aproape 70 de ţări mai sărace vor avea doze doar pentru a-şi vaccina 1 din 10 cetăţeni până la finalul anului viitor.

    Grupul a calculat că mai multe ţări bogate care reprezintă doar 14% din populaţia lumii au cumpărat deja 53% din toate dozele de vaccin anunţate şi promise până acum.

    Agenţia de presă Reuters a relatat luna trecută în baza unor surse că guvernul canadian poartă discuţii cu guvernele altor ţări, cu intenţia de a dona o parte din dozele de vaccin către naţiuni mai sărace.

    People`s Vaccine Alliance citează date colectate de compania Airfinity, specializată în analiza de informaţii ştiinţifice. Airfinity colectează aceste date pentru a analiza înţelegerile dintre naţiunile lumii şi cei opt producători care lucrează la dezvoltarea unui vaccin anti-Covid. Calculele au la bază ideea că vaccinurile aflate în prezent în teste clinice vor fi autorizate.

    „Nimănui nu ar trebui să îi fie blocat accesul la un vaccin vital în funcţie de ţara din care vine sau de câţi bani are în buzunar. (…) Însă, dacă nu va avea loc o schimbare fundamentală, miliarde de oameni din întreaga lume nu vor primi un vaccin sigur şi eficient împotriva Covid-19 în anii următori”, a declarat Anna Marriott, director pentru politici de sănătate în cadrul Oxfam.

    Cum arată situaţia

    Raportul vine într-un moment în care oamenii speră că un program de vaccinare în masă ar putea pune capăt pandemiei de Covid-19 care a făcut până acum peste 1,56 de milioane de victime la nivel global până acum.

    Cu toate acestea, lupta globală pentru a securiza viitoarele doze de vaccin a ridicat semne de întrebare asupra accesului echitabil la serul vital. În acelaşi timp rămân multe întrebări în ceea ce priveşte costul, logistica şi distribuţia.

    Marea Britanie a lansat marţi prima campanie de vaccinare, care a început cu o femeie în vârstă de 90 de ani pe nume Margaret Keenan, ea intrând în istorie drept prima persoană care a primit vaccinul Pfizer-BioNTech, dincolo de testele clinice. Vaccinul a fost aprobat de autorităţile din Marea Britanie săptămâna trecută şi ar putea primi autorizare şi în alte ţări în următoarele zile.

    Alte două laboratoare de dezvoltare ar trebui să depună cereri de autorizare la autorităţi în perioada următoare, acestea fiind Moderna şi Oxford-AstraZeneca.

    Situaţia la zi prezentată de People`s Vaccine Alliance arată că toate dozele pe care le va produce Moderna şi 96% dintre dozele produse de Pfizer-BioNTech au fost deja rezervate sau achiziţionate de ţări bogate. În ceea ce este descris drept „un contrast îmbucurător”, Oxford-AstraZeneca a promis că 64% dintre dozele produse de ei vor ajunge la oameni din ţările în curs de dezvoltare.

    „Adunarea de vaccinuri ajunge să submineze eforturile care se fac la nivel global pentru a ne asigura că toată lumea poate fi protejată în faţa Covid-19. Ţările bogate au obligaţii clare legate de drepturile omului şi trebuie nu doar să se abţină din acţiuni care ar putea afecta accesul la vaccin în alte părţi ale lumii, ci să coopereze şi să ajute alte ţări care au nevoie”, a declarat Steve Cockburn, director pentru economie şi justiţie socială, în cadrul Amnesty International.

  • În mijlocul disputei despre justiţie şi libertatea presei, Polonia cumpără compania media Polska Press, prin intermediul concernului petrolier PKN Orlen

    Concernul petrolier controlat de statul polonez PKN Orlen va cumpăra compania media regională Polska Press de la investitorul german care o deţine, în contextul în care Polonia vrea să readucă cât mai mult din presa locală pe mâini autohtone, potrivit Reuters.

    Partidul Lege şi Justiţie a susţinut de mai multe ori că grupurile media străine au prea multă influenţă în Polonia şi că acest lucru ar distorsiona discursul public. De cealaltă parte, criticii guvernanţilor susţin că statul vrea să doar un control mai mare asupra instituţiilor media independente.

    Daniel Obajtek, directorul executiv al PKN Orlen, a declarat pentru agenţia de presă Reuters că această achiziţie are doar un scop de business.

    „Ar trebui să fie tratată drept o componentă importantă care poate susţine vânzările, ceea ce este foarte important în contextul viitoarei dezvoltări a reţelei de retail pe care o controlează PKN Orlen”, a declarat Daniel Obajtek.

    Mutarea guvernului polonez vine în contextul în care atât Polonia, cât şi Ungaria, sunt puse sub investigaţie de Uniunea Europeană în urma eforturilor guvernelor din aceste ţări de a submina libertatea justiţiei şi libertatea presei. Cele două ţări blochează bugetul UE pentru perioada 2021-2027 şi fondul de reconstrucţie pe timp de pandemie, din cauza unei clauze care leagă accesul la fonduri de respectarea statului de drept.

    Polonia nu a dat niciodată curs ambiţiei de a controla mai multe instituţii de presă până acum, iar acest lucru s-a datorat temerilor legate de un potenţial conflict cu UE, au declarat surse din apropierea situaţiei pentru Reuters.

  • Afacere gigant în SUA: Gigantul de software şi cloud Salesforce cumpără platforma de chat Slack pentru 27,7 miliarde de dolari

    Salesforce, o companie americană de software şi cloud care a înregistrat anul acesta venituri de peste 20 de miliarde de dolari, a anunţat astăzi că va achiziţiona platforma de mesagerie pentru mediul de business Slack, într-o afacere estimată la 27,7 miliarde de dolari, scrie Financial Times.

    Zvonurile cu privire la un posibil acord între cele două firme au început să circule în urmă cu o săptămână, acţiunile Slack crescând masiv în ultimele zile.

    Serviciul de chat a profitat de pe urma angajaţilor care au lucrat de acasă în timpul pandemiei de coronavirus. Astfel, aplicaţia a fost descărcată de 12,6 milioane de oameni în 2020, cu 50% mai mult decât în aceeaşi perioadă de anul trecut. Slack, care pare să înlocuiască mail-urile din startup-uri, este evaluat în prezent la 25 de miliarde de dolari, în timp ce preţul unei acţiuni se apropie de 44 de dolari.

    Pe lângă startup-uri, Slack este folosit de unele dintre cele mai mari companii din Statele Unite, cum ar fi Amazon, IBM, Ameritrade şi CNN. În ciuda faptului că acţiunile au crescut cu 59% de la începutul anului, platforma nu a reuşit să înregistreze profituri de la ofertă publică iniţială de anul trecut.

    Între timp, Salesforce a ajuns în T3 la venituri de 5,42 de miliarde de dolari, în creştere cu 20% faţă de acelaşi trimestru din 2019, şi a revizuit în creştere estimările pentru anul fiscal 2021, compania ţintind venituri de 21,11 miliarde de dolari.

    În 2016, Microsoft ar fi vrut să cumpere Slack pentru 8 miliarde de dolari, însă după ce acordul a intrat în impas, gigantul a lansat pe piaţă o aplicaţie asemănătoare, Teams, care a ajuns luna trecută la 115 milioane de utilizatori activi.

     

  • O nouă tranzacţie: Vienna Insurance Group cumpără operaţiunile asigurătorului olandez Aegon într-o tranzacţie la nivel regional

    Grupul  austriac Vienna Insurance Group (VIG), prezent pe piaţa locală de asigurări prin intermediul Omanisig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă, anunţă semnarea unui acord pentru achiziţionarea entităţilor asigurătorului olandez Aegon în Ungaria, Polonia, România şi Turcia.

    Tranzacţia include companii de asigurări, societăţi de administrare a fondurilor de pensii private, societăţi de administrare a activelor financiare şi companii de servicii, cu un volum de prime în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro în 2019 şi un volum administrat de fonduri de pensii private de aproximativ 5 miliarde de euro, şi aduce în total o bază suplimentară de 4,5 milioane de clienţi.

    „Achiziţia operaţiunilor Aegon din Europa Centrală şi de Est este un pas important pentru Vienna Insurance Group în vederea consolidării durabile a poziţiei de lider în ECE şi pentru valorificarea de noi oportunităţi. Portofoliile companiilor care fac obiectul tranzacţiei completează perfect unităţile pe care le deţinem deja şi ne consolidează diversificarea în aceste ţări”, spune Elisabeth Stadler, CEO al Vienna Insurance Group.

    În urma tranzacţiei VIG va urca de pe locul 6 la poziţia de lider de piaţă în Ungaria. Preţul de achiziţie a acţiunilor este de 830 de milioane de euro.

    „Pe piaţa din Ungaria facem saltul către primul loc. Acest lucru ne poziţionează, ca şi în Austria, ca lider de piaţă în toate ţările vecine la est (Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria). În Turcia, reuşim să intrăm pe piaţa asigurărilor de viaţă, iar în Polonia, România şi Ungaria ne putem extinde semnificativ potenţialul în domeniul fondurilor de pensii private. Prin achiziţia  societăţii de administrare a activelor financiare deţinută de Aegon în Ungaria nu numai că ne extindem operaţiunile proprii de management al activelor financiare, dar câştigăm, de asemenea, expertiză şi resurse valoroase”, adaugă Elisabeth Stadler.

    Tranzacţia este supusă aprobărilor necesare din partea autorităţilor de reglementare şi concurenţă. Finalizarea oficială a achiziţiei companiilor Aegon este aşteptată în a doua jumătate a anului 2021. În 2019, companiile care vor fi achiziţionate au generat un profit net de aproximativ 50 de milioane de euro, având aproximativ 1.650 de angajaţi.

    Cu 389 mil. euro generate în 2019, compania ungară de asigurări reprezintă două treimi din volumul primelor achiziţionate. În Ungaria, Aegon ocupă în prezent locul 3 pe piaţa asigurărilor generale şi locul 7 pe piaţa asigurărilor de viaţă. Împreună cu UNION Biztosító, Vienna Insurance Group îşi poate majora cota de piaţă actuală de la 8% la peste 19%. Societatea de administrare a activelor financiare din Ungaria oferă întreaga gamă de servicii pe acest segment de afaceri în regiunea ECE şi administrează active de aproximativ 1,8 miliarde de euro, ceea ce o face a patra cea mai mare companie de administrare a activelor financiare din Ungaria.

    În Turcia, acordul cu Aegon marchează o extindere a activităţii prin intrarea pe segmentul asigurărilor de viaţă, unde Vienna Insurance Group este în prezent reprezentată de compania de asigurări generale Ray Sigorta. Aegon Turcia ocupă locul 7 pe piaţa asigurărilor de viaţă, este lider de piaţă pe segmentul asigurărilor de viaţă neataşate creditelor bancare şi se concentrează puternic pe servicii digitale pentru clienţi. Activitatea de asigurări de viaţă, dominată în general de distribuţia prin intermediul băncilor, se realizează în principal prin agenţi proprii şi externi. Volumul primelor înregistrat în 2019 a fost de 114 milioane de euro.

    Compania poloneză şi sucursala sa din România se concentrează pe furnizarea de poliţe de asigurări de viaţă tradiţionale şi cu componentă investiţională (de tip unit-linked). În România, businessul de asigurări de viaţă este generat în principal prin cooperarea cu Banca Transilvania. Cele două companii de asigurări de viaţă din Polonia şi România au generat un volum de prime de 85 de milioane de euro în 2019, din care 62 de milioane de euro în Polonia şi 23 de milioane de euro în România, arată datele trasmise de oficialii VIG.

    Vienna Insurance Group (VIG) a înregistrat în România un volum al primelor brute subscrise de 354,8 mil. de euro în primele nouă luni din 2020, în creştere cu 3,7%, faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul înainte de impozitare s-a majorat de peste patru ori, până la 13,5 mil. euro, potrivit datelor din raportul financiar pe nouă luni prezentat recent de companie.

  • CTP a cumpărat de la Dan Şucu depozitele Mobexpert de la km 23 de pe A1

    CTP, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre industriale şi logistice de pe piaţa locală, care deţine circa 1,5 milioane mp de spaţii industriale, a cumpărat de la Dan Şucu depozitele Mobexpert de la km 23.

    În premieră în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, realizată de ZF&CEC Bank, Ana Dumitrache, country manager CTP România, anunţa săptămâna aceasta faptul că a încheiat o nouă tranzacţie de achiziţie, iar alte două sunt în curs de semnare.

    “Am încheiat o nouă tranzacţie cu CTP, am vândut depozitul Mobexpert. Plecând de la premiza că va creşte zona de online, avem nevoie de depozitare, dar având în vedere condiţiile de piaţă, vreau să fiu mai atent cu tot ce înseamnă îndatorare”, a declarat Dan Şucu, proprietarul reţelei de magazine cu mobilă şi decoraţiuni Mobexpert pentru ZF.

    El are în plan extinderea spaţiilor de depozitare, dar nu în proprietate, ci închiriate. Pe de altă parte, el nu vinde şi depozitele din Tg Mureş, ci doar pe cele de la km 23 de lângă Bucureşti.

    “Am decis să vând către ei depozitele noastre şi să le închiriem. Am vândut peste 30.000 mp de depozite iar din ianuarie vom avea 50.000 mp închiriaţi în totalitate, în zona km 23, iar în următorii doi ani vom mai avea la ei o extindere de încă 20.000 mp. Până în 2022 vom opera circa 70.000 mp de depozite. În  2021. Depozitele din Tg. Mureş ne rămân în continuare în proprietate”, a sspus Dan Şucu.

    În prezent Mobexpert operează 45.000 mp de depozite, în mai multe centre, iar din 2021 vor opera 50.000 mp în cadrul centrelor CTP.

     

  • Pe fondul veştilor bune despre vaccinurile anti-COVID-19, românii prind curaj să călătorescă, spun operatorii din turism

    În ciuda pandemiei, campaniile de reduceri din luna noiembrie au adus rezervări peste aşteptări pentru vacanţele de revelion şi cele din următorul sezon estival, spun reprezentanţii din turism. Explicaţia ar fi că românii au prins curaj să cumpere pachete turistice – în special online – pe fondul veştilor legate de vaccinul anti-COVID-19.

    „Toate aceste anunţuri despre vaccinuri şi mobilizarea pentru vaccinarea populaţiei sunt ce aşteptam cu toţii să se întâmple pentru normalizarea situaţiei. Sărbătorile de iarnă vin cu veşti bune, vaccinul va fi adus şi în România şi avem speranţa unui 2021 în care vom călători cu mai multă încredere”, spune Alin Burcea, CEO Paralela 45.

    În campaniile de Black Friday, în care compania spune că a aplicat reduceri de până la jumătate din preţul vacanţelor, s-au cumpărat sejururi în toate destinaţiile oferite pentru revelion: Antalya, Sharm el Sheikh, Hurghada, exoticele Maldive şi Zanzibar. Mai mult de 2.000 de români vor intra în noul an dintr-o destinaţie însorită.

    Pentru vara viitoare, cele mai multe rezervări au fost făcute pentru Antalya, Bodrum, Creta, Rhodos, Tenerife, Bulgaria, România, unde hotelierii au păstrat politica de discounturi de până la 50%. „În perioada următoare sunt active reducerile din perioada de Early Booking, care scad treptat, până la finalul lunii martie. Cumpărată acum, vacanţa în Antalya costă de la 467 de euro/persoană, cu zbor de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş sau Baia Mare, în Heraklion, Creta, Zakynthos, Rodos sau Corfu, cu zbor de la Bucureşti sau Cluj-Napoca, de la 334 de euro/persoană. Pachetul pentru Tenerife costă de la 595 de euro/persoană”, exemplifică reprezentanţii agenţiei de turism.

    Ca şi alţi operatori din industrie, Paralela 45 a inclus în asigurările medicale şi storno şi despăgubiri în cazul îmbolnăvirii de COVID-19:

  • Românii ar putea plăti o nouă taxă pentru fiecare ambalaj al produselor pe care le cumpără

    Consumatorii care achiziţionează produse în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv vor tebui să plătească o taxă (garanţie-returnare) începând cu luna aprilie a anului 2022, conform unui proiect supus dezbaterii publice în această săptămână pe site-ul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    În această săptămână, mai exact în data de 19 noiembrie 2020, MMAP a supus dezbaterii publice proiectul de HG pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

    Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru implementarea pe întreg teritoriul României a sistemului de garanţie-returnare aplicabil pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, scrie în proiectul supus dezbaterii.

    Cetăţenii şi instituţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Dispoziţiile prezentei hotărâri se aplică tuturor ambalajelor primare nereutilizabile introduse pe piaţa din România după data de 31 martie 2022.

    Mai exact, începând cu data de 1 aprilie 2022 şi până cel puţin la data de 31 martie 2023 valoarea garanţiei este în cuantum de 0,5 lei pentru toate tipurile de ambalaj SGR (sistemul garanţie-returnare).

    SGR este o formă de răspundere extinsă a producătorului prin care preiau responsabilitatea pentru colectarea ambalajelor folosite în vederea sortării, tratării şi reciclării acestora.

    Începând cu data de 1 aprilie 2022 şi până cel puţin la data de 31 martie 2023 valoarea garanţiei este în cuantum de 0,5 lei pentru toate tipurile de ambalaj SGR.

    Începând cu data 1 aprilie 2023, administratorul SGR are dreptul de a solicita autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, modificarea valorii garanţiei .

    Consumatorul final poate restitui ambalajul SGR în cadrul oricărui punct de returnare organizat de către comercianţi pe teritoriul României, indiferent de locul din care a fost achiziţionat produsul ambalat şi fără a putea fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal în vederea recuperării garanţiei, în condiţiile prezentei hotărâri.

    Garanţia nu va fi restituită către consumatorul final dacă ambalajul returnat, după cum scrie în proiectul MMAP:

    a) nu conţine marcajul care indică apartenenţa la SGR sau dacă acesta nu este vizibil ori lizibil;

    b) nu este returnat în întregime, ori este degradat sau deformat astfel încât nu se poate stabili apartenenţa la SGR;

    c) nu este golit în întregime de conţinut, sau

    d) nu este returnat în termen de 24 de luni de la data publicării pe pagina de internet a administratorului SGR a anunţului privind încetarea introducerii pe piaţă de către producător a produsului respectiv.

    Pentru ca prezentul proiect de HG să intre în vigoare trebuie adoptat de Guvern şi publicat în Monitorul Oficial.

     

     

     

     

     

  • Puterea de cumpărare a europenilor s-a redus în medie cu 773 euro

    Europenii au o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 13.894 euro în 2020, în scădere cu 5%, dar veniturile disponibile diferă semnificativ de la ţară la ţară, România fiind pe locul 31 din 42 de state studiate, imediat sub Ungaria, cu 5.611 euro, aproximativ 60% sub media europeană, arată studiul GfK Purchasing Power Europe 2020.

    La fel ca şi alte ţări din regiune, în România se observă un decalaj foarte mare între bogaţi şi săraci.

    Locuitorii din Bucureşti au puterea de cumpărare cu peste 81% mai mare în comparaţie cu media naţională şi de trei ori mai mare în comparaţie cu locuitorilor din judeţul cu cea mai mică putere de cumpărare, Vaslui.

    Comparativ cu analiza din 2019, în acest an judeţele Arad, Arges şi Prahova cresc fiecare cu un loc în top zece din perspectiva puterii de cumpărare, ocupând poziţiile de la şapte la nouă, în timp ce Hunedoara iese din top. Pe locul al zecelea este judetul Alba.

    Pentru România datele cu privire la puterea de cumpărare sunt disponibile cu detaliere până la nivel de oraş pentru fiecare dintre urmatoarele categorii: produse alimentare, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, produse din tutun, produse de sănătate şi igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse din piele, mobilier, produse de uz casnic, sticlă, porţelan; electrocasnice, electronice de larg consum, IT&C, foto, ceasuri şi bijuterii, cărţi şi rechizite, echipamente sportive, hobby-uri şi recreere, articole pentru renovarea locuinţei.

    În total, europenii au la dispoziţie puţin sub 9,5 trilioane de euro în 2020 pentru cheltuieli şi investiţii, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor arătând o scădere de aproape 5,3% comparativ cu anul trecut, în principal din cauza răspândirii COVID-19 şi a impactului economic rezultat. Clasamentele arată diferenţe substanţiale între ţările studiate în ceea ce priveşte suma disponibilă europenilor pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanţă, mobilitate şi cumpărături de bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungata.