BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Economia britanică intră pe teren alunecos: Scădere neaşteptată în septembrie, declinul producţiei industriale şi efectele atacului cibernetic asupra Jaguar Land Rover zdruncină încrederea investitorilor

    Economia Marii Britanii a înregistrat o contracţie surprinzătoare de 0,1% în luna septembrie, potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional de Statistică (ONS), semnalând o încetinire mai accentuată decât se aştepta şi alimentând temerile privind fragilitatea redresării economice, informează TASS.

    Rezultatele s-au situat sub aşteptările analiştilor din City of London, care anticipau o stagnare a PIB-ului. Datele publicate joi au tras în jos şi estimările pentru trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut al Regatului Unit a crescut cu doar 0,1%, mult sub prognozele optimiste. Înaintea raportului, economiştii prevedeau o creştere trimestrială de 0,2%, iar Banca Angliei estima chiar 0,3%, cea mai slabă evoluţie economică din ultimul an.

    În trimestrele anterioare, economia britanică înregistrase o creştere de 0,7% în T1 şi 0,3% în T2, însă datele recente indică o pierdere de ritm tot mai clară.

    Potrivit ONS, unul dintre factorii majori care au frânat activitatea economică a fost închiderea temporară a uzinelor Jaguar Land Rover (JLR), controlate de grupul indian Tata, în urma unui atac cibernetic masiv produs pe 31 august. Blocajul operaţional al producătorului auto a avut un impact negativ vizibil asupra producţiei industriale la nivel naţional.

    Pe sectoare, performanţele au fost contrastante: serviciile au înregistrat o creştere modestă de 0,2%, construcţiile au avansat cu 0,1%, în timp ce producţia industrială a suferit o scădere abruptă de 0,5%.

    Analiştii avertizează că, în condiţiile unei cereri interne slabe, a ratelor ridicate ale dobânzilor şi a incertitudinilor geopolitice, Marea Britanie riscă să intre într-o perioadă de stagnare economică prelungită, chiar înainte de alegerile generale din 2025.

  • Când pasiunea creşte odată cu tine: Elena Frumosu, o tânără de 17 ani, a crescut odată cu pasiunea sa pentru film şi a reuşit să scrie o carte despre coloristica în cinematografie şi alte detalii tehnice care stau în spatele unui film

    Pasiunea nu apare dintr-odată. Creşte odată cu tine, se modelează după curiozităţile tale şi îţi deschide drumuri pe care poate nu ţi le-ai fi imaginat la început. Aşa a fost pentru Elena Frumosu, o tânără de 17 ani care nu se mulţumeşte să privească filmele ca pe o simplă formă de divertisment. Pentru ea, cinematografia este o lume în care analiza culorilor, a luminii, a fonturilor şi a simbolurilor devine parte din experienţă.

    De la serile în care urmărea Star Wars alături de tatăl ei, până la momentul în care a început să caute sensul din spatele fiecărui cadru, pasiunea Elenei pentru film s-a transformat într-un proiect personal ambiţios: o carte dedicată coloristicii în cinematografie şi detaliilor tehnice care construiesc vizual o poveste. Prin documentare, structură şi multă disciplină, a reuşit să îşi transforme interesul într-o lucrare complexă.

    „Pasiunea mea a apărut când aveam vreo zece ani şi mă uitam cu tata la Star Wars în sufragerie. De acolo a pornit tot pentru că şi tatăl meu este un mare pasionat de film. Mă uit la filme nu doar din perspectiva scenariului, ci şi la coloristică, la fonturile folosite de regizori – pentru că fiecare regizor are un font specific pe care îl aplică filmelor lui. Atunci când am realizat proiectul personal pentru şcoală am făcut o carte, în care am scris despre coloristica filmelor. Acest proiect m-a ajutat să învăţ cum să fac research. Cartea a fost un succes, am început să le-o vând părinţilor colegilor mei”, povesteşte ea.

    Elena învaţă la Genesis College, o şcoală privată care le oferă elevilor posibilitatea de a merge către bacalaureatul internaţional. Cartea scrisă de ea care cuprinde studiul despre partea de colorizare în cinematografie este parte din proiectul pe care tânăra a trebuit să îl gândească pentru accesul în bacalaureatul internaţional.

    Practic, tinerii care aleg să se îndrepte către această formă de examen trebuie să construiască diverse proiecte practice, cu aplicabilitate în viaţa reală, foarte similare cu o lucrare de licenţă.

    Elena e genul de persoană organizată, cu buget pe hârtie şi liste clare, iar asta se vede şi în comportamentul său financiar. Tânăra ştie încă de la o vârstă fragedă că e important să economisească pentru nevoile, dorinţele şi plăcerile sale, dar şi pentru un viitor cât mai bun.

    Pasiunea sa pentru film este deocamdată susţinută de părinţi, însă Elena îşi doreşte să devină curând independentă financiar şi să o poată duce mai departe singură, chiar dacă alege să studieze mai departe, la facultate, un cu totul alt domeniu.

    „Părinţii mei m-au învăţat să îmi pun bani deoparte. Îmi dau un buget lunar, din care cumpăr ce am nevoie pentru pasiunea mea: cărţi, materiale pentru film. Economisesc şi pentru facultate, vreau să merg la Business Management în Tilburg. Am ales să studiez business din raţiuni financiare pentru că vreau să ajung să îmi finanţez singură pasiunea pentru film”, a mai spus ea.

    Tânăra nu se opreşte doar la acest prim proiect personal în zona de cinematografie, proiect născut şi dezvoltat în şcoală. Ea este într-un continuu research despre ce ar mai putea să scrie, să surprindă în următorul său studiu.

    „Dacă aş primi o finanţare, prima dată mi-aş aloca mie o sumă de bani pentru dezvoltare, aş investi în acte caritabile şi m-aş gândi cum pot investi în viitorul meu proiect”, a mai spus Elena.

  • Producătorul de aluminiu Alro Slatina a raportat în primele nouă luni din 2025 o cifră de afaceri de 3 miliarde lei, în creştere cu 17% , susţinută de preţurile mai mari la aluminiu şi de o cerere îmbunătăţită. Profitul net s-a redus la 1,8 mil.lei

    Compania Alro Slatina, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, a raportat în primele nouă luni din 2025 o cifră de afaceri de 3 miliarde lei, în creştere cu 17% ,  susţinută şi de preţurile mai mari la aluminiu şi de o cerere îmbunătăţită.

    “Rezultatele obţinute în primele nouă luni ale anului demonstrează puterea modelului nostru de afaceri şi eficacitatea strategiei noastre într-un mediu economic provocator. Aceste performanţe sunt rezultatul a două direcţii strategice majore care au ghidat dezvoltarea ALRO. Primul se concentrează pe investiţii continue în tehnologie, eficienţă operaţională şi dezvoltarea oamenilor, factori care au permis companiei să-şi optimizeze procesele, să-şi diversificeportofoliul de produse şi să se concentreze pe sectoare cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi aerospaţial, auto şi apărare, unde cererea continuă să crească. A doua direcţie strategică este reprezentată de politica noastră comercială, construită pe o înţelegere profundă a dinamicii pieţei internaţionale şi pe parteneriate pe termen lung cu clienţii noştri, care ne-au permis să valorificăm această cerere în creştere într-un mod sustenabil şi profitabil”, a declarat Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie, ALRO. “

    În schimb, impactul preţurilor mai mari ale materiilor prime şi utilităţilor, cuplat cu ratele ridicate ale dobânzilor, a condus la rezultate nete mai mici, respectiv un profit net de 1,8 milioane lei, comparativ cu profitul de 4,5 milioane lei în T1- T3 2024, după deducerea sumei de 122 de milioane lei din vânzarea certificatelor de CO2.

    Strategia de investiţii a grupului a dus la vânzări mai mari pentru plăci pentru industria aeronautică şi de apărare, punând o bază solidă pentru creşterea viitoare în acest sector, se arată în raportul publicat la BVB. Vânzările segmentului de aluminiu prelucrat au crescut cu 15% în primele nouă luni ale anului 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024. La rândul său, segmentul aluminiului primar a înregistrat o creştere a vânzărilor de 19% în perioada analizată.

    Grupul a continuat să implementeze proiecte strategice de investiţii, printre care punerea în funcţiune a unui nou cuptor electric pentru îmbătrânirea plăcilor din aliaj de aluminiu, în urma unei investiţii de 11,6 milioane de lei. 

    Principalele pieţe de desfacere pentru produsele ALRO sunt Uniunea Europeană, dar compania are exporturi şi în SUA şi Asia.

    ALRO este o subsidiară a Vimetco PLC (Republica Cipru). Structura acţionarilor ALRO este: Vimetco PLC (54,19%), Pavăl Holding (23,21%), Fondul Proprietatea (10,21%) şi alţii (12,39%).

    Grupul ALRO este format din ALRO S.A. – producătorul de aluminiu, Alum S.A. – producătorul de alumină, Vimetco Extrusion S.R.L. – producător de aluminiu extrudat, Conef S.A. – societate de tip holding şi de management, Vimetco Trading – vânzări de aluminiu, Stocare Energie Slatina S.A. – producţie energie electrica, CCGT- Power Işalniţa – asociat şi Stocare Energie Tulcea (SET Tulcea S.A.) – asociat.

  • Polonia mizează pe inovaţie şi expansiune: noul model economic al Europei Centrale

    Astăzi, alături de ZF, apare suplimentul dedicat Poloniei – o ţară care îşi consolidează statutul de lider regional prin investiţii masive în inteligenţă artificială, retail şi extinderea internaţională. Ieri, pe 11 noiembrie, Polonia şi-a sărbătorit Ziua Independenţei, marcând 107 ani de la momentul în care, după 123 de ani de împărţire între Austro-Ungaria, Prusia şi Rusia, naţiunea poloneză şi-a recăpătat libertatea.

    Polonia intră în 2025 cu o creştere economică prognozată de 3,7% şi cu statutul de a 21-a economie a lumii, potrivit FMI. „The Economist” o numeşte „cea mai subestimată putere economică a Europei”, iar cifrele confirmă: este liderul investiţiilor străine directe din Europa Centrală şi de Est, cu o rată de absorbţie a fondurilor europene de 70% şi o infrastructură digitală printre cele mai avansate din regiune.

    Suplimentul „ZF Polonia” arată cum această economie, care a crescut neîntrerupt în ultimele trei decenii, a reuşit să transforme presiunea geopolitică într-o strategie coerentă de dezvoltare. Sub conducerea recentă a Varşoviei la Consiliul UE, Polonia a impus pe agenda europeană temele de securitate, digitalizare şi industrie de apărare, lansând programul SAFE – Security Action for Europe – de 150 miliarde de euro.

    Un accent special este pus pe inteligenţa artificială. După „fabricile” de AI din Poznań (PIAST) şi Cracovia (Gaia), Polonia pregăteşte o „gigafabrică” AI de 3 miliarde de euro, parte din reţeaua europeană menită să susţină suveranitatea digitală.

    Ambasadorul Poloniei în România, Pawel Soloch, explică într-un interviu publicat în supliment că „inteligenţa artificială este deja integrată în administraţie, industrie şi apărare, iar Polonia vizează să devină unul dintre liderii europeni în acest domeniu”.

    Pe plan economic, Polonia îşi exportă tot mai mult capitalul şi know-how-ul. Companii precum InPost, Maspex sau PKO Bank Polski se extind agresiv în regiune, inclusiv în România. PKO, cea mai mare bancă poloneză, a deschis anul acesta o sucursală la Bucureşti, cu planuri de a sprijini atât grupurile poloneze, cât şi companiile româneşti cu potenţial de expansiune. În 2023, investiţiile poloneze în România au depăşit 900 milioane de euro, iar schimburile comerciale bilaterale au trecut pragul de 10 miliarde de euro.

    Şi retailul polonez joacă un rol cheie: Pepco, LPP, CCC sau Froo (dezvoltat de grupul Żabka) au ajuns să deţină peste 1.000 de magazine şi afaceri de peste 6,5 miliarde de lei pe piaţa locală. Aceşti jucători ilustrează modelul de creştere bazat pe extindere rapidă, volume mari şi preţuri accesibile – o strategie care a făcut din Polonia una dintre cele mai dinamice pieţe de consum din UE.

    În acelaşi timp, Varşovia investeşte puternic în apărare şi industrie. Cu un buget militar de peste 4% din PIB, Polonia construieşte tancuri, drone şi sateliţi proprii, devenind un centru emergent al tehnologiilor duale – militare şi civile. Compania PGZ, deţinută de stat, este singura din Europa de Est inclusă în top 100 global al producătorilor de armament.

    Dar succesul economic polonez nu se limitează la cifre. Suplimentul „ZF Polonia” surprinde şi o nouă dimensiune culturală – de la reconversia cartierelor industriale în huburi creative la renaşterea urbană sub conceptul „Art of Urban Life”. Oraşe precum Varşovia, Łódź şi Gdańsk devin laboratoare de design, sustenabilitate şi implicare civică, în care tradiţia şi inovaţia coexistă natural.

    Într-o Europă aflată în transformare, Polonia se poziţionează ca pol de stabilitate, inovaţie şi leadership regional. Prin investiţiile în tehnologie, retail şi industrie, dar şi prin consolidarea identităţii culturale, ţara transmite un mesaj clar: viitorul Europei Centrale se scrie la Varşovia.

  • Antreprenoriatul de zi cu zi, rol vital în Europa, dincolo de unicorni şi scalare. Cofetăria, brutăria, cafeneaua, micul producător de zacuscă, gem sau sirop contribuie enorm în economie

    Când auzi cuvântul „antreprenor”, te gândeşti, probabil, la un fondator al unei companii mari sau la oameni care schimbă lumea cu idei revoluţionare. Dar realitatea e că adevărata forţă a economiei europene vine şi de la antreprenorii de zi cu zi, oamenii care creează şi cresc mici afaceri pas cu pas, în comunităţile lor, fără să apară întotdeauna pe coperta unei reviste.

    Despre asta a vorbit recent prof. dr. Friederike Welter, una dintre cele mai importante voci din Europa în domeniul antreprenoriatului, la SME Assembly 2025, cel mai mare eveniment european dedicat tinerilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii.

    „Nu doar cei care inovează spectaculos sunt antreprenori. Inovaţia nu înseamnă mereu brevete, aplicaţii tech sau idei radicale. Poate fi o simplă adaptare la nevoile clienţilor, o metodă mai eficientă de lucru sau un mod prin care o mică firmă devine pilonul unei comunităţi. Modelul actual al antreprenoriatului celebrează pe cei câţiva excepţionali, dar îi neglijează pe cei mulţi,” a spus ea.

    Bazându-se pe decenii de cercetare aplicată şi orientată spre politici publice, prof. Welter a făcut apel la o reorientare a atenţiei către ceea ce ea numeşte „antreprenoriatul de zi cu zi” — acel tip de antreprenoriat practicat de majoritatea.

    Antreprenoriatul de zi cu zi înseamnă cofetăria, brutăria, cafeneaua sau micul producător de zacuscă, gem sau sirop şi contribuie enorm la economia europeană. „Reprezintă (n. red. – antreprenoriatul de zi cu zi) 99% dintre afacerile din Europa”, a subliniat prof. Welter.

    Dacă faci parte din generaţia Z, ai crescut într-o lume care vorbeşte mult despre inovaţie, dar uneori prea puţin despre valoarea muncii de zi cu zi. Poate ai o idee, o pasiune pe care ai transformat-o într-un proiect, un mic business online sau o iniţiativă locală — ei bine, toate acestea fac parte din peisajul antreprenorial pe care Europa vrea să îl încurajeze.

    Europa are nevoie nu doar de unicorni, ci şi de oameni care ţin economia vie, de la cafeneaua de cartier până la atelierul digital dintr-un mic oraş. Antreprenoriatul nu e doar despre a fi primul, ci despre a construi ceva sustenabil şi a rămâne relevant.

    Friederike Welter le-a transmis politicienilor şi universităţilor un mesaj clar: să susţină un antreprenoriat mai uman, mai divers şi mai ancorat în realitate. Dar schimbarea nu vine doar de sus. Vine şi de la tine — prin curajul de a începe, de a greşi, de a reîncerca.

    Nu trebuie să aştepţi o idee genială ca să fii antreprenor. Poţi începe chiar acum, cu ceea ce ştii să faci. Cu un podcast, o pagină de design, un business local, o iniţiativă socială.

    Antreprenoriatul viitorului nu mai este despre supereroi ai businessului. Este despre tine – cel care îşi foloseşte creativitatea, empatia şi energia pentru a schimba ceva mic, dar real. Economia are nevoie de ideile tale, de curajul tău şi de felul tău unic de a gândi.

     

     

     

  • Cum vede Andrei Toniuc, General Manager Via Transilvanica, proiectul peste 20 de ani. ”Cred că foarte multe business-uri s-ar bucura să aibă o creştere organică aşa cum avem noi pe Via Transilvanica”

    Via Transilvanica este un circuit economic şi social, are o componentă puternică de economie circulară pentru că, pe măsură ce numărul de drumeţi creşte, cu atât există o şansă mai mare de regenerare a mediului rural, a declarat Andrei Toniuc, General Manager Via Transilvanica în cadrul conferinţei ZF ESG 2025.

    ”În 2024 faţă de 2023, numărul de ospitalieri pe întreaga Via Transilvania a crescut cu 63% şi acum am ajuns la peste 560 de puncte de ospitalitate, ceea ce înseamnă că e o dovadă că lucrurile funcţionează. În plus, vedem că numărul de drumeţi creşte semnificativ, aproape că se dublează de la an la an şi mai vedem că în jur de 12% sunt turişti străini. Este categoric un organism viu”.

    Tăşuleasa Social, asociaţia care a dezvoltat Via Transilvania, are un istoric de 25 de ani şi a derulat de-a lungul timpului o serie de proiecte, inclusiv replantări de copaci în anumite zone, Pădurea Pedagogică, Camionul de Crăciun, nenumărate proiecte de voluntariat. Cu siguranţă, cel mai vizibil proiect al asociaţiei este însă Via Transilvanica, pornit în 2018.

    Via Transilvanica este un traseu de lungă distanţă, similar din acest punct de vedere cu alte circuite din lume, dar diferit din perspetiva culturală. ”Este diferit de alte trasee pentru că şi România este diferită şi pentru că patrimoniu cultural şi natural pe care îl oferă această ţară este extraordinar de frumos. E un proiect extraordinar de complex şi a fost foarte greu să fie realizat”.

    Traseul are acum 1600 de kilometri şi fiecare kilometru este marcat printr-o bornă sculptată individual, în total fiind implicaţi peste 80 de sculptori din România şi din afară a ţării. ”Reprezintă probabil cea mai mare expoziţie de sculptură în aer liber din lume”. Traseul poate fi parcurs pe jos , cu bicicleta sau călare.

    ”Cred că foarte multe business-uri s-ar bucura să aibă o creştere organică aşa cum avem noi pe Via Transilvanica”, spune Andrei Toniuc.

    Managerul Via Transilvanica crede că succesul proiectului se datorează ideii în sine, care conectează foarte multe comunităţi, partea de slow tourism şi drumeţia în sine, faptul că susţine comunităţi creative, nu doar sculptori, ci şi alţi artişti, autorităţi locale, sportivi.

    ”Ne-am dori ca în următorii 20 de ani să ajungem în toată ţara. Dar fără voluntari, fără ajutorul oamenilor nu se poate face . Dar există acest potential”, a încheiat Andrei Toniuc.

    Dincolo de partea economică, este şi latura socială a proiectului, traseul dezvoltând şi susţinând zone rurale greu accesibile anterior. ”Încercăm să reducem puţin gap-ul ăsta fantastic de mare între urban şi rural. Şi cred că asta este cel puţin la fel de importantă ca şi partea economică ”

    În ceea ce priveşte finanţarea, primii paşi au fost dificili, povesteşte managerul Via Transilvanica. Primele fonduri au provenit din vânzările cărţii lui Tibi Uşeriu, 27 de Paşi. ”Iniţial, partenerii de la acea vreme, chiar dacă ne susţineau pe o grămadă de alte proiecte şi aveau încredere în noi, se uitau la proiectul Via Transilvanică şi ziceau, no way”.

    După care s-au făcut primii kilometri, sponsorii au înţeles că proiectul este serios şi se va realiza şi au început să investească. Mecanismul iniţial de susţinere a fost pe baza achiziţionării simbolice a bornelor kilometrice. ”Aşa a fost făcută Via Transilvanică în patru ani jumătate. Aşteptările iniţiale erau de vreo 10 ani cel puţin”.

    În prezent, situaţia finanţării este diferită. Încă mai există borne şi cine doreşte poate să susţine proiectul şi în felul acesta. Anul acesta a fost deschisă o porţiune nouă, Terra Borza Teutonica, de 172 de kilometri de la Viscri la Braşov.

    ”Dar ce am încercat de anul acesta este să diversificăm sursele de venit. Am dat drumul la un proiect de membership, în care cine doreşte să susţină proiectul o poaet face printr-o donaţie recurentă. Partea de merchandising iarăşi poate fi o sursă de susţinere pentru noi. Şi donaţiile clasice. Ne uităm şi la alte surse proprii de auto-susţinere.  Poate la un moment dat o reţea de refugii transformate într-un nucleu social”

  • Deficitul comercial al României a crescut în primele 9 luni din 2025 cu 4,3%, la 24 miliarde euro. Exporturile şi importurile s-au majorat cu 4,2% an/an

    Deficitul comercial al României a crescut în primele 9 luni ale anului cu 4,3%, la 24,4 miliarde euro, în condiţiile în care atât exporturile cât şi importurile au un avans de 4,2% an/an, arată datele INS.

    Valoric, România a exportat bunuri de 72 miliarde euro şi a importat de 96,6 miliarde euro. 

    În luna septembrie, exporturile au însumat 8,8 miliarde euro, în creştere cu 9,2%, iar importurile 11,3 miliarde euro, în creştere cu 6,2%, rezultând un deficit comercial de 2,48 miliarde euro.

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie-septembrie 2025 a fost de 51,6 mld. euro la expedieri şi de 69,6 mld. euro la introduceri, reprezentând 71,5% din total exporturi şi 72,1% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie-septembrie 2025 a fost de 20,5 mld. euro la exporturi şi de 27 mld. euro la importuri, reprezentând 28,5% din total exporturi şi 27,9% din total importuri.

     

  • Giganţii internaţionali încep să facă schimbări după tarifele lui Trump: Makita va reduce producţia de scule electrice din China din cauza incertitudinii privind tarifele SUA şi va reloca o parte din producţie în România

    Makita va reduce producţia de scule electrice din China destinate pieţei americane, din cauza incertitudinii privind tarifele impuse de SUA, şi va reloca o parte din producţie în Thailanda şi România, potrivit presei japoneze. 

    Aproximativ 60% din produsele Makita pentru piaţa americană sunt fabricate în prezent în China, unde compania operează o uzină. Însă producătorul japonez intenţionează să-şi diminueze expunerea la posibile noi creşteri ale tarifelor vamale americane.

    Astfel, produsele fabricate în România şi Thailanda, care până acum erau destinate pieţelor din Europa şi Asia, vor fi redirecţionate către SUA, în funcţie de cerere. În prezent, cele două unităţi reprezintă mai puţin de 10% din exporturile Makita către SUA, dar ponderea lor va creşte până la aproximativ 30% fiecare până în martie 2026.

    Producţia excedentară a uzinei din China va fi redistribuită către pieţele europene şi asiatice, iar ponderea Chinei în livrările către SUA va scădea de la 60% la circa 20%.

    Importurile americane din România sunt taxate cu minimum 15%, iar cele din Thailanda cu 19%, însă Makita consideră că exportul din aceste ţări ar fi mai rentabil — chiar şi cu costuri mai mari de transport — dacă tarifele pentru produsele din China ar ajunge la 30%.

    Compania a precizat că majorarea producţiei în SUA este dificilă din cauza costurilor ridicate cu forţa de muncă. Totuşi, nu vor fi necesare investiţii semnificative, întrucât uzinele Makita din cele opt ţări în care operează folosesc echipamente comune, ceea ce permite o flexibilitate ridicată.

    Makita îşi extinde, de asemenea, gama de scule fără fir (cordless) — care reprezintă deja jumătate din portofoliul său — deoarece acestea sunt mai uşor de adaptat între liniile de producţie decât modelele cu fir, care necesită ajustări în funcţie de tensiunea de alimentare.

    Rezultatele financiare ale companiei sunt susţinute de strategia sa proactivă de a-şi creşte stocurile înainte de eventualele tarife noi. Anticipând tensiuni tot mai mari între Washington şi Beijing, Makita a sporit importurile din China în a doua jumătate a lui 2024, ceea ce a dus la o creştere a stocurilor din America de Nord până la 10,9 luni de vânzări, la finalul lui martie 2025.

    Makita deţine birouri de vânzări şi centre de service — care funcţionează şi ca depozite — în circa 50 de ţări.

    „Păstrăm un nivel mai ridicat al stocurilor decât concurenţii, pentru că nu vrem să ratăm oportunităţi de vânzare. Atâta timp cât avem produsul pe stoc, îl putem livra oriunde în lume în două-trei zile”, a declarat un reprezentant al sediului central.

    Vineri, Makita şi-a revizuit estimările anuale, prognozând o scădere de 3% a veniturilor consolidate, până la 730 miliarde yeni (4,74 miliarde dolari), şi o scădere de 14% a profitului net, până la 68,5 miliarde yeni. Totuşi, compania a notat o cerere peste aşteptări în America de Nord în prima jumătate a anului, reducând declinul anual al veniturilor la 13%, faţă de 30% cât estimase în aprilie.

     

  • Încă un stat european de top îşi închide porţile pentru bogaţi

    Italia se pregăteşte să majoreze semnificativ impozitul anual aplicat persoanelor bogate care se mută în peninsulă pentru a beneficia de regimul fiscal preferenţial introdus în urmă cu aproape un deceniu. Potrivit unor surse familiare cu planurile guvernamentale, cabinetul condus de premierul Giorgia Meloni intenţionează să crească cu 50% această contribuţie, de la 200.000 de euro la 300.000 de euro anual, începând cu bugetul pentru anul fiscal 2026, scrie Bloomberg.

     Măsura vizează un regim special care permite noilor rezidenţi să plătească o sumă fixă anuală, indiferent de cât câştigă în străinătate, în schimbul scutirii de la taxarea veniturilor, a moştenirilor şi a donaţiilor realizate în afara Italiei, pentru o perioadă de 15 ani. Ministerul italian de Finanţe a refuzat să comenteze oficial informaţia, însă potrivit surselor Finacial Times, creşterea ar putea fi aprobată chiar în această săptămână, odată cu bugetul de stat.

    Guvernul Meloni caută surse suplimentare de venituri pentru a finanţa un pachet amplu de reduceri fiscale dedicate clasei de mijloc şi mediului de afaceri autohton. Într-un context macroeconomic marcat de creşterea costurilor de finanţare şi de presiunile legate de respectarea regulilor fiscale europene, executivul italian este obligat să găsească echilibre între stimularea economiei şi menţinerea disciplinei bugetare.

     Acest regim fiscal cu plată fixă reprezintă una dintre piesele finale ale „puzzle-ului bugetar” pentru 2026. Schema, deşi controversată, a atras mii de persoane cu averi considerabile în Italia, de la manageri de fonduri speculative şi foşti CEO ai unor companii internaţionale, până la miliardari din Orientul Mijlociu.

    Regimul fiscal special a fost introdus în 2017, în timpul guvernului de centru-stânga, cu un impozit anual de 100.000 de euro. Scopul era atragerea de capital şi de contribuabili bogaţi care să cheltuiască şi să investească în Italia, într-un moment în care ţara încerca să iasă dintr-o perioadă lungă de stagnare economică. În 2023, guvernul Meloni a decis să dubleze această sumă la 200.000 de euro, ca parte a unei prime runde de ajustări fiscale. Acum, executivul pregăteşte o nouă majorare la 300.000 de euro anual, ceea ce ar reprezenta o creştere de trei ori faţă de nivelul iniţial.

    În timp ce veniturile realizate în Italia de aceşti noi rezidenţi sunt taxate conform legislaţiei generale, veniturile şi averile din afara ţării rămân exceptate, ceea ce face schema extrem de atractivă pentru persoanele cu portofolii internaţionale masive. În ultimii ani, această politică a transformat Italia într-o destinaţie preferată pentru marii contribuabili din Marea Britanie, în special după Brexit, dar şi pentru persoane bogate din alte jurisdicţii cu regimuri fiscale mai stricte.

    Totuşi, măsura a atras şi critici, inclusiv din partea unor state vecine, care acuză Roma că duce o politică fiscală neloială, menită să atragă contribuabili de top din alte ţări. De asemenea, în Italia au existat voci care au pus sub semnul întrebării echitatea socială a unui regim care acordă privilegii fiscale unor persoane extrem de bogate, în timp ce contribuabilii locali suportă povara completă a impozitelor.

    Experţii fiscali se aşteaptă ca majorarea la 300.000 de euro să nu descurajeze semnificativ valul de relocări, în condiţiile în care avantajele oferite de schema italiană rămân competitive în raport cu alte ţări europene. În acelaşi timp, guvernul speră să obţină venituri bugetare suplimentare fără a eroda atractivitatea programului.

    „Pentru cei care câştigă zeci de milioane anual din activităţi externe, diferenţa dintre 200.000 şi 300.000 de euro nu este decisivă. Italia mizează pe faptul că aceste persoane se mută nu doar pentru avantajele fiscale, ci şi pentru stilul de viaţă şi proximitatea geografică faţă de pieţele europene”, a declarat un consultant fiscal din Milano, citat de presa locală.

    Majorarea sumei fixe plătite de persoanele bogate care se mută în Italia marchează un nou capitol în strategia guvernului de la Roma de a combina stimulentele fiscale selective cu o consolidare treptată a veniturilor bugetare. Dacă va fi aprobată, măsura va intra în vigoare odată cu bugetul pentru 2026 şi ar putea reprezenta un semnal important pentru alte state europene care analizează politici similare.

     

  • Agroland Business System a încheiat primele nouă luni cu vânzări de 299 mil.lei, în creştere cu 13% , şi un profit de 9,5 mil.lei, în creştere cu 65%. În 2026-2028, grupul are programate investiţii de peste 150 mil. lei

    Agroland Business System (BVB: AG), grup antreprenorial românesc de retail, agricultură şi alimentaţie care deţine cea mai mare reţea de magazine agricole din România, a încheiat primele nouă luni din 2025 cu vânzări de 299 milioane lei, în creştere cu 13% , şi un profit net de 9,5 milioane lei, în creştere cu 65%, potrivit unui comunicat al companiei.

    Profitul operaţional a urcat la 20,5 mil. lei (+56%).

    Evoluţia rezultatelor a fost susţinută de creşterea producţiei de furaje în fabricile din Işalniţa şi Caransebeş (+68%), de vânzările de ouă de consum (+55%, până la 44 mil. lei) şi de expansiunea producţiei de hrană pentru animale de companie la Bixad, unde veniturile au crescut cu 36%, la 85,2 mil. lei.

    În acelaşi timp, cheltuielile din exploatare au ajuns la 278,8 mil. lei în primele nouă luni din 2025, în creştere cu 11% faţă de 2024, sub ritmul veniturilor. Costurile cu mărfurile au urcat cu 4%, la 143,6 mil. lei, iar cheltuielile cu materiile prime şi materialele au crescut cu 9%, până la 43,9 mil. lei, pe fondul extinderii producţiei în fabrici şi la platforma Mihăileşti.

    Grupul ţinteşte ca până în 2030 să ajungă la un nivel al vânzărilor de 200 mil. euro.

     „Rezultatele din primele nouă luni ale anului confirmă soliditatea modelului nostru de business şi eficienţa strategiei de diversificare pe care am urmat-o în ultimii ani. Creşterea cu 65% a profitului net şi performanţele remarcabile ale diviziilor noastre de la furaje şi ouă de consum, până la petfood şi retail, arată că investiţiile realizate în capacităţile de producţie şi extinderea reţelei dau rezultate concrete.”, a declarat Horia Cardoş, fondator şi CEO, Agroland Group.

    LA finalul lunii septembrie, Divizia de Retail a Grupului Agroland opera 249 de magazine la nivel naţional, dintre care 34 în format MEGA (20 proprii şi 14 în franciză) şi 215 magazine tradiţionale (67 proprii şi 148 operate de parteneri francizaţi). În primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, vânzările nete totale, incluzând performanţa magazinelor fizice proprii, magazinul online şi vânzările către francizaţi, au ajuns la 226,9 mil.  lei, +18%, în timp ce numărul de clienţi a fost de 2,8 mil., un avans cu 15%.

    ”Suntem într-un moment în care Agroland poate genera, din activitatea curentă, resurse suficiente pentru a-şi susţine dezvoltarea accelerată şi, în acelaşi timp, ar putea lua în calcul o politică de dividende care să asigure echilibrul între creştere şi recompensarea acţionarilor. Este o etapă care validează maturitatea noastră financiară şi operaţională. De aceea, ne-am propus ca, până în 2028, să facem pasul şi către Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti, un pas natural pentru o companie care a demonstrat consecvenţă, transparenţă şi rezultate”, afirmă Horia Cardoş, fondator şi CEO Agroland Group.

    Divizia Food a înregistrat în primele nouă luni ale anului curent, o creştere semnificativă de 55%, a cifrei de afaceri, până la 44 de mil. lei şi o majorare de 25% a volumului de ouă vândute, până la 53,3 mil. bucăţi. Platforma avicolă de la Mihăileşti a atins o capacitate de 300.000 de găini ouătoare cage-free şi BIO, iar integrarea fermei Cortina BIOprod, achiziţionată în luna mai, consolidează prezenţa Agroland în segmentul BIO.

    Divizia Agribusiness a produs peste 22.000 de tone de furaje (+68%), după investiţiile în extinderea capacităţilor fabricilor de la Işalniţa şi Caransebeş. Platforma de la Şimian, operaţionalizată în S1 2025, produce şi ambalează seminţe de cereale certificate pentru păioase, precum şi alte tipuri de seminţe, destinate atât reţelei de magazine Agroland din grup, cât şi altor clienţi din portofoliu.

    Strategia Agroland Vision 2030 este structurată în două faze: expansiune accelerată (2026-2028) şi consolidare şi integrare (2029-2030).  În prima fază, compania va investi peste 150 mil. lei pentru extinderea capacităţilor de producţie, dezvoltarea reţelei de retail şi dublarea volumelor din agribusiness. Până în 2028, Divizia Food va depăşi 250 mil. lei cifră de afaceri şi o marjă EBITDA de 20%. Divizia Retail va creşte cu 15-20 de magazine anual, până la peste 300 în 2028. Investiţiile vor atinge 8-10 mil. lei, pentru o cifră de afaceri estimată de 400 mil. lei şi o marjă EBITDA de 10%. În paralel, Divizia Agribusiness îşi va dubla producţia de furaje  convenţionale (la Işalniţa şi Şimian MH) şi BIO (la Caransebeş), cu obiectiv de 70.000 tone/an şi va dezvolta petfood până la 15.000 tone/an, lansând şi o linie proprie de substanţe fitosanitare la Şimian. Cu investiţii de 10 mil. lei, divizia vizează 250 mil. lei cifră de afaceri şi EBITDA de 7%.

    Investiţiile vor fi finanţate printr-un mix echilibrat: credite bancare (inclusiv proiectul de 20 mil. euro finanţat de Raiffeisen Bank şi garantat de BEI), granturi europene, surse proprii şi majorări de capital efectuate doar la evaluări corecte. Până în 2028, Grupul estimează o cifră de afaceri consolidată de 750 mil. lei şi o marjă EBITDA de 12%.

    Faza a doua, 2029-2030, va aduce consolidare, integrare şi extindere externă. Divizia Food va ajunge la 350 mil. lei cifră de afaceri, cu o marjă EBITDA de 18%. Retailul ar urma să  depăşească 500 mil. lei şi va intra pe două pieţe externe, iar Agribusiness va atinge 75.000 tone/an şi 350 mil. lei cifră de afaceri.