Tag: credite

  • Cum se creditează companiile în pandemie

    Evoluţia creditării companiilor este strâns legată de evoluţia PIB, de politicile publice, de stimulii economici activi în piaţă şi în general de sentimentul general de afaceri din economia românească şi europeană. Cum va evolua aceasta în contextul pandemic, potrivit previziunilor lui Dragoş Mirică, director general adjunct al diviziei corporate la OTP Bank?

    Activitatea de creditare a OTP Bank a fost marcată de o creştere în primele nouă luni ale anului 2020, cu 7% din stocul de credit destinat segmentului corporate, prin care s-au finanţat atât clienţii existenţi, cât şi noi oportunităţi de colaborare cu companii aflate pe creştere cu o situaţie financiară bună, a explicat Dragoş Mirică, director general adjunct al diviziei corporate la OTP Bank, subsidiara de pe piaţa românească a celui mai mare grup bancar din Ungaria. „În fapt, am implementat un număr semnificativ, de peste 150 de credite noi acordate, care însumează o valoare echivalentă de peste 1 miliard lei. În acelaşi timp, am susţinut companiile afectate de pandemie prin moratoriile public şi privat. De asemenea, suntem o bancă cu participare foarte activă în cadrul programul IMM Invest.”

    Din punctul de vedere al creditării companiilor, evoluţia acestui segment este strâns legată de evoluţia PIB, de politicile publice, de stimuli economici activi în piaţă şi în general de sentimentul general de afaceri din economia românească şi europeană, a mai adăugat Dragoş Mirică. „Întrucât creditarea este influenţată direct de cei trei piloni importanţi ai creşterii PIB, respectiv invesţiile publice şi private, consumul intern şi exporturile, ne vom orienta activitatea comercială către acei vectori de creştere. Estimăm o creştere a pieţei creditului pentru companii de 2-3% în 2021. Având în vedere strategia noastră de creştere a cotei de piaţă, ne propunem pentru anul viitor o creştere de 10% a stocului de credite corporate. Evident, atingerea acestui obiectiv ambiţios depinde în primul rând de evoluţia per ansamblu a economiei româneşti, dar şi de capacitatea noastră de a atrage acele tranzacţii şi acei clienţi care corespund strategiei noastre de dezvoltare”, a explicat Dragoş Mirică. În acelaşi timp, băncile au un rol important în revitalizarea economică prin intermediul creditării active şi prudente a mediului de afaceri, implicit prin creşterea gradului de intermediere financiară.

    Din perspectiva ratelor de dobândă aplicabile creditelor, acestea sunt influenţate de mulţi factori precum riscul tranzacţiei şi al debitorului, structura financiară a tranzacţiei, lichiditatea din piaţă, raportul dintre cererea şi oferta de fonduri, concurenţa, riscul de ţară sau sector.

    „O tendinţă observată în ultima perioadă este presiunea pe ratele de dobândă oferite de băncile comerciale la creditele corporate. Marjele de dobândă oferite clienţilor noştri sunt individualizate, în funcţie de parametrizarea tranzacţiei, profilul de risc, precum şi a altor factori definitorii în analiza complexă întreprinsă de colegii din aria de vânzări”, susţine Dragoş Mirică.

    Divizia de clienţi corporate a OTP Bank administrează portofoliul de clienţi şi grupuri de clienţi persoane juridice a căror cifră de afaceri anuală consolidată depăşeşte 5 milioane de euro, iar în funcţie de volumul de creditare, cele mai finanţate cinci sectoare sunt agricultura, producţia, comerţul, segmentul finanţărilor imobiliare şi construcţiile, a mai adăugat  directorul general adjunct al OTP. Comparativ cu criza financiară anterioară, în acest nou context cauzat de pandemia de COVID-19 se resegmentează multe paliere nu doar economice, ci şi sociale, a mai adăugat Dragoş Mirică. „Dacă acum mai bine de un deceniu ne confruntam cu o criză financiară faţă de care pieţele şi contextul macroeconomic, prin intermediul autorităţilor competente, au furnizat sistemului financiar lichiditatea necesară, acum, în acest nou context cauzat de pandemia de Covid-19, se resegmentează multe paliere nu doar economice, ci şi sociale. Impactul acestor schimbări se va face simţit la nivelul modelelor de afaceri caracterizând începutul unei noi paradigme din acest punct de vedere.”

    Amplitudinea şi durata acestor fenomene de schimbare va depinde de viziunea clasei antreprenoriale, de reacţia consumatorilor, dar şi de politicile guvernamentale şi ale Comisiei Europene prin programele de incluziune economică, este de părere directorul general adjunct al diviziei de corporate OTP Bank. „Toate aceste mecanisme trebuie să funcţioneze într-un cadru stabil şi predictibil, din perspectiva cadrului de reglementare. Acum, mai mult ca oricând, dozajul optim, eficienţa şi prudenţa măsurilor de management şi educaţia financiară pot face diferenţa cu privire la calea câştigătoare pe care economia o are de urmat.” Cu toate acestea, Dragoş Mirică are convingerea că sistemul bancar românesc este robust, pregătit şi capabil să reziste unor provocări precum pandemia de COVID-19.

    „După cum ştiţi, sistemul bancar este printre cele mai reglementate activităţi din România şi din lume. Sistemul bancar românesc este foarte competitiv, dar şi prudent. Prin respectarea cadrului de reglementare, băncile contribuie la crearea şi menţinerea încrederii. Relaţia bancă-client este o relaţie de încredere. Acest lucru nu se va schimba.”

    Strategia OTP Bank România are în centrul său programul APOLLO, acesta fiind programul băncii de transformare şi optimizare la nivel de bancă. „Prin intermediul acestui program, ne propunem ca până la finalul anului 2024 să ne dublăm cota de piaţă, respectiv să deţinem o cotă de piaţă de 5%, prin dezvoltarea tuturor segmentelor de clientelă (persoane fizice, IMM, segmentul corporate şi large corporate). Introducem linii de business noi, precum cea dedicată microîntreprinderilor, dar investim şi în creşterea numărului de clienţi activi şi vrem să oferim o experienţă completă pentru clienţii nostri, experienţă centrată pe nevoile şi aşteptările acestora”, a explicat Dragoş Mirică.

    Una din provocările băncii a fost capacitatea de adaptabilitate a angajaţilor la noul mod de lucru în regim de telemuncă. „Astăzi, prin investiţiile realizate în aria de IT, am atins o capacitate ridicată de desfăşurare a activităţii în regim de telemuncă în toate ariile de activitate, atât la nivel de centrală, cât şi în reţea. Toate investiţiile menţionate au scopul de a aduce funcţionalitate cu maximum de confort pentru clienţii nostri. În acest sens, am implementat cu succes mecanisme de plată «full remote» în mediul online, am investit semnificativ în noua platformă de Internet Banking OTP Direkt şi am lansat o nouă versiune a aplicaţiei mobile. Totodată am pus la dispoziţia clienţilor posibilitatea semnării documentelor în relaţia bancă-client prin intermediul semnăturilor digitale certificate extinse”, spune Dragoş Mirică.

    Profitul consolidat al OTP Bank la finalul primelor nouă luni din 2020 a ajuns la 39 de milioane de lei, cu 50,6% mai puţin comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.  Activele băncii se situau la un nivel de 14,2 miliarde de lei la finalul lunii septembrie 2020, în creştere cu 14% faţă de finalul lunii septembrie 2019. Veniturile totale ale OTP Bank România au crescut cu 11% în primele nouă luni din 2020, comparativ cu primele nouă luni din 2019, în timp ce cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 19%, până la 314 milioane de lei.

  • Oficial BCE: Băncile europene nu sunt pregătite pentru riscurile generate de creditele neperformante

    Băncile din zona euro nu sunt pregătite pentru posibila creştere a creditelor neperformante în contextul efectelor crizei economice generată de pandemie, avertizează Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE), informează cotidianul Financial Times.

    Andrea Enria a explicat, într-un discurs rostit la Conferinţa “Summit financiar global”, organizată de cotidianul Financial Times, că vulnerabilităţile băncilor în pregătirile pentru probabila creştere a creditelor neperformante reprezintă unul dintre factorii luaţi în considerare în decizia BCE privind permiterea sau nu a reluării plăţii dividendelor de către bănci.

    Andrea Enria a subliniat că unele dintre cele 117 bănci europene pe care le monitorizează sunt “dezorganizate” în privinţa măsurilor de garantare necesare în contextul probabilei creşteri a creditelor neperformante. Acesta este un factor care generează “preocupări” în rândul membrilor Consiliului de supraveghere al BCE.

    Banca Centrală Europeană le-a cerut băncilor din zona euro să sisteze toate plăţile dividendelor şi recuperării acţiunilor începând din martie, în contextul pandemiei, pentru a menţine un capital de 30 de miliarde de euro. În ultimele luni, sectorul bancar face lobby intens pentru a li se permite băncilor puternice să reia distribuirea de capital la începutul anului viitor.

    “Există o dezbatere intensă” la BCE pe această temă, a declarat Andrea Enria, explicând că decizia va fi influenţată şi de perspectivele macroeconomice.

    “Le-am trimis managerilor băncilor aflate sub supravegherea noastră scrisori în care evidenţiem anumite probleme pe care vrem să le gestioneze în privinţa abordării faţă de riscurile în materie de creditare”, a precizat Andrea Enria.

    Banca Centrală Europeană a avertizat băncile europene că, în cel mai grav scenariu prefigurat recent, riscă să se confrunte cu credite neperformante suplimentare în valoare de 1.400 de miliarde de euro, un nivel mai mare decât cel din timpul crizei financiare din 2008.

    BCE “va provoca băncile să prezinte proiecţii credibile care să ne ofere asigurări suficiente că putem reuşi, pentru a avea spaţiu suficient de reluare a plăţilor spre propriii acţionari”, a subliniat Andrea Enria.

  • ROBOR la 3 luni a încheiat săptămâna la 2,04% pe an. Cursul a rămas peste 4,87 lei/euro

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a încheiat săptămâna la 2,04% pe an, după trei şedinţe consecutive de stagnare. 

    La începutul săptămânii trecute, luni, 23 noiembrie, ROBOR la 3 luni era 2,05% pe an, potrivit datelor BNR. Cursul de schimb leu/euro a fost cotat vineri la 4,8735 lei/euro, potrivit cursurilor de referinţă anunţate la ora 13.00 de BNR, nivel în scădere cu doar 0,01% faţă de cel de joia trecută.

    La începutul lunii noiembrie, în 2 noiembrie, cotaţia de referinţă anunţată de BNR era de 4,8643 lei/euro. Cel mai recent maxim istoric al cursului, de 4,8750 lei/euro, anunţat în 25 septembrie de BNR, a fost al cincilea maxim istoric pentru moneda europeană atins în luna septembrie.

    În ceea ce priveşte evoluţia indicelui ROBOR la 3 luni, în 2 noiembrie nivelul era de 2,15% pe an, după ce la începutul lunii octombrie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 2,10%.

    La începutul lunii septembrie, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni era 2%. Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    Din luna mai 2019, băncile acordă credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei. Valoarea iniţială a IRCC era de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă. ZF

     

  • Guvernul Statelor Unite poate pierde peste 400 de miliarde de dolari

    Guvernul american va pierde peste 400 de miliarde de dolari din cadrul programului federal de acordate a creditelor pentru studenţi, apropiindu-se de pierderile înregistrate de bănci în timpul crizei subprime, arată o analiză citată de Wall Street Journal.

    La începutul anului, Departamentul pentru Educaţie raporta 1,37 trilioane de dolari din creditele acordate de guvern către studenţi.

    Pierderile sunt mult mai mari decât previziunile iniţiale ale guvernului. În 2019, Biroul pentru Buget la Congresului SUA estima că programul îi va costa pe plătitorii de taxe circa 32 de miliarde de dolari, incluzând aici şi costurile administrative.

    Prin comparaţie, creditorii privaţi au pierdut 535 de miliarde de dolari în timpul crizei financiare din 2008, însă impactul de anul acesta este complet diferit.

    „Pieţele nu reuşesc să fie suficient de disciplinate. În 2007-2008, am observat o mulţime de creditori care au făcut pariuri periculoase, însă mişcarea nu se va replica şi în piaţa creditelor pentru studenţi”, spune Constantine Yannelis, un fost oficial al Departamentului Trezoreriei din timpul administraţiei Obama.

     

  • Creditarea privată îşi accelerează în continuare ritmul de creştere, la 4,1% în octombrie, şi ajunge la maxime istorice. Creditul guvernamental a sărit cu 26%

    Soldul creditelor acordate de bănci companiilor şi persoanelor fizice era la finele lunii octombrie cu 4,1% mai mare decât în perioada similară a anului trecut (1,8% în termeni reali), urcând la un total de 279,1 miliarde lei, după un avans de 7,4% al împrumuturilor în lei şi o scădere cu 2,7% a celor în valută, arată datele BNR.

    În termeni reali, creditarea în lei a crescut cu 5,1%, iar creditele în valută, exprimate în euro,  s-au redus cu 5%.

    Potrivit datelor BNR, creditarea a avansat cu 7,1% în T1 2020 faţă de T1/2019, după care a frânat la 5,7% în aprilie, 4,5% în mai, 4,1% în iunie, 3,6% în iulie, accelerând în august la 3,7% şi la 4% în septembrie.

    Anul trecut, soldul împrumuturilor către firme şi persoane fizice s-a majorat cu 7,6%. 

    La finalul lunii octombrie 2020, creditele în moneda locală totalizau 192 miliarde lei, iar cele din valută, exprimate în lei, 86,5 miliarde lei.

    Comparativ cu luna septembrie, creditarea privată a urcat cu 0,6%, cu un plus de 1,2% pe segmentul în lei şi o scădere de 0,8% la soldul împrumuturilor în valută.

    ”Soldul creditului neguvernamental total a crescut pentru a cincea lună consecutiv în octombrie, cu 0,6% raportat la septembrie, la 279.2 miliarde RON (maxim istoric). Evoluţia a fost determinată de majorarea soldului creditului neguvernamental în RON cu 1.2% lună/lună la 192.6 miliarde RON (maxim istoric), pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi mix-ului relaxat de politici fiscal-bugetare şi de venituri: componentele populaţie şi companii au urcat cu ritmuri lunare de 0.7% la 117.1 miliarde RON, respectiv 2.1% la 75.5 miliarde RON”, a comentat Andrei Rdulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Din volumul total al creditelor acordate în lei, 117 miliarde lei reprezintă împrumuturi acordate populaţiei, în creştere cu  9,3% faţă de octombrie 2019, în timp ce finanţările către companii s-au majorat cu 4,5%, la 75 miliarde lei.

    Pe segmentul în valută, creditele către populaţie au scăzut cu 8%, la un sold de 32 miliarde lei, iar cele către companii au urcat cu 0,7%, la 54 miliarde lei.

    Creditul guvernamental a crescut în luna octombrie  cu 3,5% faţă de luna septembrie, până la 138,9 miliarde lei, iar în raport cu octombrie 2019 acesta a crescut cu 26,3% (23,6% în termeni reali). Aceste sume includ  creditul acordat administraţiilor publice (administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale) în sumă 12,94 miliarde lei, precum şi titlurile de natura datoriei deţinute, emise de aceste sectoare instituţionale în sumă de 125,98 milioane lei (solduri la 30 octombrie 2020).

    În ceea ce priveşte depozitele, acestea au crescut cu 15,4% faţă de perioada similară din 2019, la un total de 404 miliarde lei. Faţă de septembrie, în octombrie economiile s-au majorat cu 1,8%.

    Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 64,7% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 2,1%  faţă de septembrie, până la 261 miliarde lei şi cu  14.1%  (11,6 la sută în termeni reali) faţă de octombrie 2019..

    Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 35,3% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, s-au majorat cu 1,1% faţă de septembrie, ajungând până la nivelul de 142 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 1%, până la 29,2 miliarde euro). Comparativ cu luna octombrie 2019, indicatorul a crescut cu 17,7%, exprimat în lei şi cu 14,8%  dacă este exprimat în euro.

     

     

  • Veniturile băncilor din dobânzi au crescut cu 3,2% în 9 luni, peste 14 mld. lei

    Veniturile nete din dobânzi la nivelul întregului sistem bancar, cea mai importantă sursă de profit, au continuat să crească în primele nouă luni din 2020, însă viteza s-a temperat considerabil, la doar 2,1%, până la 11,5 mld. lei. Evoluţia vine pe fondul unei creşteri moderate a creditării şi în contextul declinului economiei, din cauza blocajului determinat de pandemia de COVID-19.

    Comparativ, în primele nouă luni din 2019, veniturile nete din dobânzi creşteau cu peste 11% faţă de 2018.

    Băncile au încasat în primele nouă luni din 2019 venituri din dobânzile percepute pentru creditele acordate de 14,4 mld. lei, în creştere cu 3,2% faţă de primele nouă luni din 2019. Ritmul de creştere al acestor venituri este de peste patru ori mai mic faţă de ascensiunea din 2019.

    Pe de altă parte, cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în primele nouă luni de numai 2,87 mld. lei, în creştere cu 8,2% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF. Cheltu­ielile cu dobânzile plătite de bancheri rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite. În primele nouă luni din 2020, soldul creditului privat a avut o creştere medie anuală de 5,2% faţă de 2019, sub viteza din nouă luni din 2019, de aproape 8%.

  • Veşti proaste pentru românii cu credite: ROBOR la 3 luni a crescut până la 2,15% după 13 zile de stagnare. Cursul leu/euro este în scădere, dar tot peste pragul de 4,87

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut marţi, 20 octombrie 2020, la 2,14% după ce luni a fost cotat la 2,10%, rămânând constant în ultimele 13 zile la această valoare.

    Începând cu data de 1 octombrie 2020 şi până astăzi, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2,10%, după ce a scăzut de la 2,11%, cât era cotat în data de 30 septembrie.

    Cursul de schimb a fost cotat astăzi, 20 octombrie 2020, la 4.8738 lei/euro la un nivel comparabil cu cel de luni, peste pragul de 4,87 lei/euro.

    La începutul acestei luni, în datele de 1 şi 2 octombrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2,10%.

    La începutul lunii trecute, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

     

     

  • Alegerile locale au dat peste cap piaţa bancară. Anunţul făcut de BNR făcut în această dimineaţă pentru românii cu credite

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut luni, 28 septembrie 2020, la 2,07%, după ce vineri a fost cotat la 2,04%, joi a fost cotat la 2,02%, miercuri a fost cotat la 2,00% şi marţi a fost cotat la 1,98%, prima creştere după 4 zile de stagnare în care a fost cotat la 1,96%.

    Astfel, indicele ROBOR la 3 luni a crescut constant în ultimele patru zile cu 0,02% zilnic ajungând de la 1,96% la 2,04%, vineri – 25 septembrie, şi a înregistrat o creştere de 0,3% astăzi – 28 septembrie.

    La începutul acestei luni, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

     

     

  • Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii

    Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.

    „Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază  Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
    În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
    Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
    Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
    Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
    „În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după  perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
    Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
    Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
    „Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
    Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
    Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
    Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
    Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
    „Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
    În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
    Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
    Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
    „Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
    În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
    Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
    În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
    „Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
    O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
    Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
    În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
    Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”


    Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
    Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
    1992
    În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
    1999-2005
    Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
    2014 2016
    De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
    2017
    În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
    Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
    2018
    Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
    Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).


    BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
    405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.

    La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.

    Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
    31 mld. lei.

    Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.

    În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.

    La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.

  • ROBOR la 3 luni a scăzut pentru a treia zi consecutiv, până la 1,96%

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut miercuri la 1,96%, după ce marţi a fost cotat la 1,97% şi luni a fost cotat la 1,98%.

    Din data de 3 septembrie până la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 11 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant la 1,99%. La începutul acestei luni, pe 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.